7,856 matches
-
de redundanță. SCRIERI: Hanimore, București, 1969; Frumos e numai adevărul, București, 1979. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Hanimore”, RL, 1969, 37; Nicolae Baltag, „Hanimore”, „Scânteia tineretului”, 1969, 6340; D. Țepeneag, „Hanimore”, RL, 1970, 7; Alex. Ștefănescu, Întâmplări cu și fără sens, „Scânteia tineretului”, 1980, 9604; Negoițescu, Lampa, 251-254; Negoițescu, Alte însemnări, 199-202; Regman, Noi explorări, 113-118; Ioan Holban, Călăuza adevărului, CRC, 1990, 18; Negoițescu, Scriitori contemporani, 180-183; Popa, Ist. lit., II, 903. M.Dr.
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
George Ivașcu. Lucrează ca redactor, secretar general de redacție și redactor-șef la „Viața studențească” până în 1974, când redacția se contopește cu a revistei „Amfiteatru”, F. conducând apoi ambele publicații. În perioada 1976-1980 îndeplinește și funcția de redactor-șef la „Scânteia tineretului”. Debutează editorial în 1977, cu volumul de versuri Puterea sunetului. Numirea lui în conducerea revistei „Luceafărul”, în 1980, declanșează un scandal în lumea literară, motivul fiind acela că F. nu era membru al Uniunii Scriitorilor. După 1989 este redactor
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
Sâmpetrean, Puterea sunetului clar, SPM, 1979, 435; Liliana Țigănescu, Tineri poeți și premisele evoluției lor, AFT, 1979, 7; M.N. Rusu, „Vara din noi, vara”, VST, 1979, 41; Hristu Cândroveanu, O poezie a împlinirilor, RL, 1980, 17; H. Zalis, „Inventarul speranței”, „Scânteia tineretului”, 1983, 6; Artur Silvestri, „Viața în limba română”, FLC, 1983, 7; Valentin F. Mihăescu, „La bătrânețe, lupii tineri”, LCF, 1983, 51; Mariana Ionescu, Sud, până la capăt, ATN, 1985, 7; Alexandru Horia, „Sud, până la capăt”, ARG, 1987, 1; Teodor Vârgolici
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
colabora la „Bucovina” din Cernăuți (1941-1944). Imediat după august 1944 intră în viața politică ca activist și e numit prefect în județul Rădăuți. În 1946 fondează la Suceava, împreună cu alții, ziarul „Lupta poporului”. Între 1947 și 1950 e redactor la „Scânteia”, răspunzând de secția agrară și editând „Scânteia satelor”. Ulterior va fi redactor-șef adjunct la „Albina”, „Flacăra” și la „Contemporanul”. Face parte (1955-1957) din comitetul de redacție al revistei „Tânărul scriitor”. A fost, de asemenea, secretar al Uniunii Scriitorilor și
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
după august 1944 intră în viața politică ca activist și e numit prefect în județul Rădăuți. În 1946 fondează la Suceava, împreună cu alții, ziarul „Lupta poporului”. Între 1947 și 1950 e redactor la „Scânteia”, răspunzând de secția agrară și editând „Scânteia satelor”. Ulterior va fi redactor-șef adjunct la „Albina”, „Flacăra” și la „Contemporanul”. Face parte (1955-1957) din comitetul de redacție al revistei „Tânărul scriitor”. A fost, de asemenea, secretar al Uniunii Scriitorilor și director al Editurii Tineretului. A colaborat la
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
de redacție al revistei „Tânărul scriitor”. A fost, de asemenea, secretar al Uniunii Scriitorilor și director al Editurii Tineretului. A colaborat la multe dintre revistele și ziarele din primele decenii postbelice: „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, ‚Munca”, „Orizont”, „Presa noastră”, „Scânteia tineretului”, „Urzica”, „Viața militară”, „Viața românească” ș.a. Debutează în 1940 la „Convorbiri literare”, cu tălmăciri din poezia germană, în același an apărându-i placheta de versuri Din inimă, consemnare discretă a impulsurilor erotice și a stărilor de tristețe. Linia aceasta
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
1995, București), prozator și dramaturg. Provine dintr-o familie de țărani. Urmează cursuri la Politehnică în Iași, Cernăuți și Timișoara, fără a-și finaliza studiile (1939-1943). Lucrează în redacțiile publicațiilor bucureștene „Gluma” (1943-1944), unde și debutează, „Victoria” (1945-1946), „Cotidianul” (1946), „Scânteia” (1946-1965), recurgând într-o primă perioadă la pseudonimul V. Langa. Debutul editorial îl reprezintă volumul de proză Cărămidarii (1948), G. semnând în continuare numeroase scrieri pe linia propagandei de partid, ceea ce îi aduce recunoașterea oficială; cu romanul Zorii robilor (1950
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
roman al marilor construcții din țara noastră: Petru Dumitriu, „Drum fără pulbere”, FLC, 1951, 21, 22; Ov. S. Crohmălniceanu, „Drum fără pulbere” de Petru Dumitriu, CNT, 1951, 22, 23; Silviu Brucan, Pentru o oglindire justă și curajoasă a adevărului vieții, „Scânteia”, 1953, 2598; G. Călinescu, Romanul construcției socialiste, CNT, 1953, 22; Dan Hăulică, „Pasărea furtunii”, IL, 1953, 2; Ov. S. Crohmălniceanu, „Pasărea furtunii”, VR, 1954, 12; Savin Bratu, Petru Dumitriu, „Cronică de familie”, GL, 1955, 48, 49; Paul Georgescu, Comunistul Adam
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
de argint, București, 1983; Lumi galactice, București, 1986; V. de la Victorie, București, 1988; Dezmințire la mit, București, 1991; Ridică-te și mergi, București, 1991. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Planetă de tânăr, LCF, 1974, 29; Ioan Adam, O cantată a zborului, „Scânteia tineretului”, 1974, 29; Ulici, Prima verba, I, 177-178; Tudor-Anton, Ipostaze, 177-178; Iorgulescu, Scriitori, 197-198; Alex. Rudeanu, Metrul pătrat, SLAST, 1983, 11; Mircea Iorgulescu, Zbor frânt, RL, 1989, 17; Voicu Bugariu, Davidovici, LCF, 1989, 18; Dumitru Dorin Prunariu, Doru Davidovici, SPM
DAVIDOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286706_a_288035]
-
de întâlnire al militanților socialiști și social-democrați. Aderă la Uniunea Tineretului Socialist, al cărei președinte devine (1924-1926). Între 1923 și 1926 activează în gruparea studențească de stânga care edita publicațiile „Ideea universitară”, „Cultura nouă”, „Viața universitară” și, o anume perioadă, „Scânteia”. Debutează în 1922, cu articole în presa socialistă. Este redactor și redactor-șef la „Socialismul”, „Lumea Nouă”, „Bányamunkás”, „Bergarbeiter”, „Tribuna porturilor și transporturilor”. Împreună cu A. Sahia redactează rubrica referitoare la viața muncitorească a ziarelor „Dimineața” și „Adevărul” (1926-1937). După 1944
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]
-
București, 1932. Repere bibliografice: Dan Grigorescu, N. Deleanu, „Nedeia din Poiana Miresei”, GL, 1956, 6; Gh. Dinu, Un cronicar al Văii Jiului, GL, 1957, 4; Const. Călin, „Nedeia din Poiana Miresei”, GL, 1964, 38; Valeriu Râpeanu, „Nedeia din Poiana Miresei”, „Scânteia”, 1965, 6490; Tudor Teodorescu-Braniște, „Nedeia din Poiana Miresei”, CNT, 1965, 20; Mircea Dumitrescu, „Nedeia din Poiana Miresei”, RMB, 1969, 7755; Popa, Dicț. lit. (1971), 210-211. D.G.
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]
-
frecventat cenaclul literar „Dimitrie Stelaru” de la Casa de Cultură a Sindicatelor din Ploiești și a debutat cu versuri în ziarul „Flamura Prahovei” (1972). Ulterior, a citit versuri și proză la cenaclurile din jurul revistelor „Luceafărul”, „Săptămâna”, „Flacăra” și „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, fiind prezent în paginile acestor publicații cu cicluri de versuri însoțite de recomandări elogioase semnate de Cezar Ivănescu, Eugen Barbu, Adrian Păunescu ș.a. Primele proze publicate în „România literară” (1978) sunt prezentate de Constantin Țoiu. A mai colaborat la
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
RITL, 1976, 4; Adrian Fochi, O antologie de balade populare, LCF, 1978, 1; Ovidiu Papadima, „Dicționarul folcloriștilor”, RMB, 1979, 10 819; Ion H. Ciubotaru, Un prețios instrument de lucru: „Dicționarul folcloriștilor”, CRC, 1979, 36; Ioan Șerb, Eveniment editorial. „Dicționarul folcloriștilor”, „Scânteia”, 1979, 13 septembrie; H. Anger, Ein Lexicon der Folkloristen, „Karpaten Rundschau”, 1979, 42; I. C. Chițimia, Tipuri de dicționare și diversitatea lor, ALIL, t. XXVIII, 1979-1980; I. Oprișan, „Dicționarul folcloriștilor”, RL, 1980, 23; Ovidiu Papadima, O lucrare fundamentală de folcloristică, RL
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
și profesor la Facultatea de Filologie, secția teatru, din Craiova. A debutat publicistic în „Viața studențească” în 1963 și editorial în 1976, cu volumul de reportaje Timpul din ziduri. A colaborat la „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Suplimentul literar al «Scânteii tineretului»”, „Teatrul”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Spirit românesc”. Rezultat al unor călătorii în țară și în străinătate, reportajele reunite sub titlul Timpul din ziduri se remarcă prin observațiile la fața locului, completate cu o amănunțită documentare. Spații teatrale (1979) anunță un
DIACONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
provincie, este jucată în stagiunea 1945-1946. Devine membră a Societății Scriitorilor Români în 1937. Colaborează la numeroase publicații: „Vremea”, „Cuvântul liber”, „Evenimentul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „Rampa” (cu cronici dramatice), „Adevărul literar și artistic”, „Timpul”, „Familia”, „Muguri”, „Cuvântul femeilor”, „Scânteia”, „Contemporanul” ș.a. Citit mai întâi în cenaclul Sburătorul, romanul Tinerețe va prilejui lui E. Lovinescu o nouă încurajare a prozei feminine de analiză psihologică, tinerei autoare prezicându-i-se „un mare destin literar”. D. va publica în continuare numeroase volume
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
lit. (1982), 936; Papadima, Creatorii, 354-356; Aurel Baranga, Lucia Demetrius, CNT, 1952, 40; Aurel Martin, Despre dramaturgia Luciei Demetrius, RITL, 1953, 175-200; Eugen Luca, De la comanda socială la realizarea artistică, TTR, 1956, 2; Valeriu Râpeanu, Un valoros volum de nuvele, „Scânteia”, 1956, 22 decembrie; H. Zalis, „Drum fără întoarcere”, GL, 1956, 6 septembrie; Silviu Marin, Lucia Demetrius, „Ultima Tauber”, VR, 1956, 9; Ion Vlad, „Arborele genealogic”, „Făclia”, 1957, 2; Petru Vintilă, Cu Lucia Demetrius despre măiestria literară, LCF, 1961, 13; Al.
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
Construcții din București. La îndemnul lui Victor Ion Popa urmează Conservatorul de Artă Dramatică (clasa Mariei Filotti) din București, după care, între 1946 și 1948, e actor la Petroșani și București. Este redactor și reporter la revista „Flacăra”, redactor la „Scânteia”, redactor-șef adjunct la „Luceafărul” (1961-1962). Ca poet, debutează în revista lui G. Călinescu „Lumea”, în 1945, iar editorial, cu volumul Goarnele inimii, apărut în 1949. A murit înecat în Marea Neagră. Primele versuri, incluse abia mai târziu în volum, arată
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
București, 2001; I fedeli d’amore, pref. Octavian Soviany, București, 2001. Repere bibliografice: Dan Laurențiu, Ion Drăgănoiu, „Aproape sonete”, LCF, 1969, 16; Vasile Rebega, „Aproape sonete”, AFT, 1969, 4; Sergiu Adam, „Aproape sonete”, ATN, 1969, 5; Nicolae Baltag, „Aproape sonete”, „Scânteia tineretului”, 1969, 6212; Damian Necula, „Aproape sonete”, VR, 1969, 8; Virgil Andriescu, „Aproape sonete”, CRC, 1969, 42; Dumitru Micu, „Aproape sonete”, RL, 1969, 43; N. Florescu, „Aproape sonete”, IL, 1969, 12; Corina Popescu, „Discurs împotriva metodei”, RL, 1972, 3; Aurel
DRAGANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
Piatra Neamț, apoi, la București, Liceul „Cultura Max Aziel” și Liceul „Matei Basarab”, pe care îl va absolvi în 1948. Debutează în 1946, în „Tinerețea”, apoi colaborează cu articole și reportaje în periodice de stânga, precum „Revista elevilor”, „Tânărul muncitor” și „Scânteia tineretului”. În aceeași perioadă, i se transmit primele adaptări pentru emisiunile de teatru radiofonic (după Fata căpitanului de Pușkin și Așa s-a călit oțelul de Ostrovski). Din 1948, urmează cursurile Institutului Politehnic din Kiev, Facultatea de Electrotehnică, specialitatea energetică
DORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
în 1955) și Facultatea de Filologie a Universității din București (luându-și licența în 1960). Repartizat în învățământ, e profesor la Târgu Cărbunești, după care, în 1962, începe o lungă carieră în presă: redactor la „Viața studențească”, redactor-șef la „Scânteia tineretului” (1963-1969), șef de secție la „Scânteia” (1969-1974), redactor-șef la „Luceafărul” (1974-1980), redactor-șef adjunct la „Scânteia” (1980-1990), apoi redactor-șef adjunct la „Ordinea”. A mai colaborat la „România literară”, „Ramuri”, „Contemporanul” ș.a. A debutat în „Luceafărul” (1959), iar
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
Universității din București (luându-și licența în 1960). Repartizat în învățământ, e profesor la Târgu Cărbunești, după care, în 1962, începe o lungă carieră în presă: redactor la „Viața studențească”, redactor-șef la „Scânteia tineretului” (1963-1969), șef de secție la „Scânteia” (1969-1974), redactor-șef la „Luceafărul” (1974-1980), redactor-șef adjunct la „Scânteia” (1980-1990), apoi redactor-șef adjunct la „Ordinea”. A mai colaborat la „România literară”, „Ramuri”, „Contemporanul” ș.a. A debutat în „Luceafărul” (1959), iar în volum, cu Moartea calului troian (1968
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
e profesor la Târgu Cărbunești, după care, în 1962, începe o lungă carieră în presă: redactor la „Viața studențească”, redactor-șef la „Scânteia tineretului” (1963-1969), șef de secție la „Scânteia” (1969-1974), redactor-șef la „Luceafărul” (1974-1980), redactor-șef adjunct la „Scânteia” (1980-1990), apoi redactor-șef adjunct la „Ordinea”. A mai colaborat la „România literară”, „Ramuri”, „Contemporanul” ș.a. A debutat în „Luceafărul” (1959), iar în volum, cu Moartea calului troian (1968). În afară de poezii, a scris (în colaborare) romanul Drumeț în calea lupilor
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
1988. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Nicolae Dragoș, „Moartea calului troian”, LCF, 1968, 39; Dan Laurențiu, „Moartea calului troian”, R, 1968, 7; Piru, Poezia, II, 310-314; Barbu, O ist., 148-151; Ungheanu, Arhipelag, 258-260; Mincu, Poezie, 62-65; Nicolae Balotă, „Scrisoare în sat”, „Scânteia tineretului”, 1976, 8313; M. N. Rusu, „Scrisoare în sat”, AFT, 1976, 3; Cornel Moraru, „Cu inima curată”, FLC, 1977, 30; Voicu Bugariu, Expresivitate și elocință, RL, 1977, 47; Iorgulescu, Scriitori, 57-58; Baltag, Polemos, 243-247; Cornel Moraru, „Ritualuri intime”, FLC, 1978
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
în 1961 și Facultatea de Limba și Literatura Română din București în 1966, fiind colegă de promoție cu Nicolae Baltag, Maria-Luiza Cristescu, Dana Dumitriu, Mircea Iorgulescu, Laurențiu Ulici. Din 1966 lucrează ca redactor la Radiodifuziunea Română. Debutează în 1960, în „Scânteia tineretului”, cu poezii. Debutul în volum are loc în 1969, cu Iliada, din nou. Colaborează la „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Terra” (rubrică permanentă: „Arhipelagul București”), „Ecart”. A fost distinsă cu Premiul pentru reportaj al revistei „Viața
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
în volum are loc în 1969, cu Iliada, din nou. Colaborează la „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Terra” (rubrică permanentă: „Arhipelagul București”), „Ecart”. A fost distinsă cu Premiul pentru reportaj al revistei „Viața studențească” (1961) și al „Scânteii tineretului” (1963). Primele ei versuri aduceau în peisajul liric al momentului o personalitate formată, fără șovăielile și stridențele începutului de drum, care își descoperise tema principală, ce va rămâne aceeași în toate scrierile ficționale: tema responsabilității morale și a ecourilor
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]