7,229 matches
-
inegalat?. Al?îi au fost mai cur�nd sensibili la faptul c? Weber a dezvoltat o filosofie coerent? a sociologiei. �n Economie ?i societate el a definit sociologia că pe o ?tiin?? �comprehensiv?� care, prin interpretare � dar f?r? artificii stilistice � caut? s? analizeze sensul vizat de c?tre unul sau mai mul?i agen?i �n func?ie de comportamentul celorlal?i ?i, �n consecin??, caut? s? l?mureasc? astfel sensul oric?rei activit??i sociale. Noi numim sociologie o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
căreia i-ar fi plăcut că un oarecare domn să-i dicteze și ea să scrie. În cele din urmă concluziona că are absolută nevoie să meargă la un cenaclu literar unde să învețe să dea elegantă stilului, să analizeze stilistic ceea ce scrie și să fie obligatoriu criticată pentru eventualele deficiențe. Oamenii din compartimentul trenului începură să se agite, semn că trenul se apropie de gară. Prin ceață murdară, vedeam felinarele reflectându-se în apă Dâmboviței. Intrăm iarăși, prizoniera a tăcerii
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
fizică și spirituală. Mulți cobai au decedat. Cei scăpați Își strigă durerea. Acesta este mesajul cărții și meritul ei de necontestat. Prioritatea i se cuvine necondiționat. Versurile - rechizit iu acuză, sterilizează prin ardere timpul eliberat, descătușat de dupa marele ’22. Meritele stilistice, limbajul elevat, prețiozitățile ce descopăr un stăpânitor versat al cuvântului Încă nepurtat, trec pe planul doi față de mesaj. Toate acestea sunt doar instrumente de cioplit chipul hidos al totalitarismului. Monstruozitatea sistemului apare În toată hidoșenia lui fascista. Și acesta-i
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
faptul că societatea sclavagistă, neproferînd o cultură închisă, ca cea feudală de mai tîrziu, a permis o relativă unitate a limbii literare. Această limbă greacă comună, remarcabilă mai ales în epoca elenistică, avea la bază dialectul atic, dar admitea variația stilistică prin folosirea în literatură și a altor dialecte, precum cel homeric, cel ionic, cel eolic și cel doric 16. Limba greacă veche nu a dat naștere la mai multe limbi, precum latina, germanica sau slava, deși a avut o serie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
confesiune sau de pro-vincie, și au fost promovate mult timp și după ce nu a mai existat o pleiadă de învățați care s-o reprezinte. Avînd în parte o evoluție istorică diferită și o dezvoltate culturală deosebită, bazată pe alte profiluri stilistice și pe alte mentalități, zona est-europeană dominată de ortodoxism a conștientizat faptul că se deosebea de Vestul european, care cunoștea un avînt economic și cultural, și a început efortul de a se alinia la nivelul culturii majore cu acesta. Ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
spiritualitate reprezentat și al tipului de cultură corespondent (minor sau major), și, pe de altă parte, un aspect dialectal sau general, din perspectiva repartiției geografice, ori un aspect familiar, un aspect cultivat, un aspect vulgar etc., din punct de vedere stilistic. Fiecare dintre aceste aspecte are propria structură, care îl face funcțional și operant pentru un tip de comunicare cu ajutorul limbii, atribuindu-i acesteia statutul de limbă funcțională, încît o limbă istorică este reprezentată de mai multe limbi funcționale și, în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sfera lui tipuri diferite de astfel de unități. Astfel, sistemul fonologic cuprinde fonemele, sistemul morfologic, părțile de vorbire și categoriile gramaticale, cel sintactic, unitățile, funcțiile și relațiile sintactice, sistemul lexical, totalitatea cuvintelor și mijloacelor de creare a cuvintelor, iar cel stilistic, stilurile funcționale, modalitățile expresive și tipurile de trăsături individualizatoare ale discursului. Așa cum vorbitorul nativ al limbii și cel care o învață după deprinderea alteia nu sînt în măsură să-și însușească și să folosească decît parțial arhitectura limbii, tot parțial
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fr. très haut (< lat. trans), prov. forço aut (< lat. fortis), sp. muy alto (< lat. multus), pg. muito alto (< lat. multus). Pe lîngă aceste mijloace, limbile romanice recurg la numeroase altele pentru a realiza superlativul absolut, deseori cu prevalarea unor efecte stilistice. Unele dintre limbile romanice occidentale (italiana, spaniola și portugheza) au preluat prin limbile lor literare forma sintetică de superlativ absolut din latina clasică, uzînd de sufixul -is(s)imo, -is(s)ima în paralel cu construcțiile analitice, sufix care însă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
latin încep în secolul al XIV-lea, în veacul următor dezvoltîndu-se o literatură bogată și variată. Datorită intensei activități de traducere din secolul al XV-lea, limba scrisă a fost intens influențată de limba latină, la nivel lexical, sintactic și stilistic. Traducerea Bibliei (în 1540-1541) și introducerea tiparului au fost factori hotărîtori pentru dezvoltarea limbii literare, în secolul al XVIII-lea punîndu-se bazele normelor limbii de cultură moderne, ortografia rămînînd însă cu o pronunțată trăsătură etimologizantă. Ca urmare a intensificării ritmului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în evidență obiectul cuceririi. Prin urmare, în cazul unei limbi sintetice, desinențele indică rolul cuvintelor în propoziție, iar ordinea în care sînt așezate cuvintele realizează nuanțarea exprimării și, ca atare, atunci cînd topica este relativ liberă, ea poate fi valorificată stilistic. Din acest motiv, limbile analitice, care au o topică relativ fixă, au îngrădită posibilitatea de a realiza nuanțări stilistice prin schimbarea locului elementelor. În germanica comună, o limbă vorbită avînd o flexiune bagată, ordinea cuvintelor nu avea valoare gramaticală, în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în care sînt așezate cuvintele realizează nuanțarea exprimării și, ca atare, atunci cînd topica este relativ liberă, ea poate fi valorificată stilistic. Din acest motiv, limbile analitice, care au o topică relativ fixă, au îngrădită posibilitatea de a realiza nuanțări stilistice prin schimbarea locului elementelor. În germanica comună, o limbă vorbită avînd o flexiune bagată, ordinea cuvintelor nu avea valoare gramaticală, în sensul că nici o funcție gramaticală nu era redată prin poziția cuvîntului, ceea ce însă nu presupune și lipsa totală a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dar antepunerea determinanților de individualizare, fără a fi exclusă însă posibilitatea unor inversări (mortis periculum "pericolul morții"). În aceste circumstanțe, poziția în fața substantivului a determinanților calificativi reprezintă o abatere de la norma limbii istorice, dar este admisibilă și poate genera valori stilistice. Determinanții necalificativi (individualizatori) nu se pot plasa după substantiv, decît dacă norma admite aceasta pentru anumite situații (cum este cazul normei limbii române), încît insistența asupra posesiei în spaniolă, de exemplu, se realizează după tipul calificativ, dar cu forma pronumelui
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
iar nu a adjectivului: mi amigo, forma normală, cu adjectivul posesiv, și amigo mio, forma emfatică realizată cu ajutorul pronumelui. De altfel, și în limba română, în mod normal adjectivul posesiv este plasat după substantiv (tinerii noștri), dar dacă, din motive stilistice, este antepus, se și articulează, ca și cum ar fi pronume (ai noștri tineri). Tendințele privind gramaticalizarea topicii se pot constata și în cazul limbilor germanice, chiar în limbi care, pre-cum germana, nu au făcut salturi importante spre redarea analitică a categoriilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bogată literatură și au fost scrise texte din cele mai diverse domenii (cărți religioase, legende, romane cavalerești, lucrări de medicină, de astronomie etc.) și au fost făcute numeroase traduceri. Limba scrisă a fost influențată puternic de latină, la nivel sintactic, stilistic și, îndeosebi, lexical, prin împrumuturi (änge înger", djävul "diavol", paradis, skola "școală"). Etapa suedezei moderne a început în secolul al XVI-lea, cînd a fost obținută independența față de danezi și s-au creat condiții pentru dezvoltarea limbii literare. Momentele importante
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
așa cum stilul originalelor este diferit, tot diferit trebuie să fie și stilul traducerilor din opera lui Platon, Aristotel, Kant, Hegel sau Nietzsche. Fiind o construcție teoretică în cadrul căreia termenii primesc un conținut determinat de raporturile dintre ei și de orizontul stilistic atribuit de creatorul de filozofie, textul reprezintă el însuși o lume, limba în care este scris avînd un rol ontologic, însă nu prin formele lingvistice (prin semnificanți) și nici prin îmbinările dintre aceste forme, așa cum se întîmplă în cazul poeziei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
întemeiat pe o echivalare de mijloace ale acestei limbi cu cele din limba sursă în care s-a realizat textul original. Această echivalare se produce la nivel lexical, la nivel morfologic, la nivel sintagmatic, la nivel textual și la nivel stilistic. Fiecare dintre aceste niveluri își are importanța sa, dar cele mai multe probleme există sau își au punctul de plecare la nivelul lexical. Nivelul stilistic presupune, înainte de orice, ca traducerea să ilustreze același stil funcțional al limbii ca originalul, în sensul că
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se produce la nivel lexical, la nivel morfologic, la nivel sintagmatic, la nivel textual și la nivel stilistic. Fiecare dintre aceste niveluri își are importanța sa, dar cele mai multe probleme există sau își au punctul de plecare la nivelul lexical. Nivelul stilistic presupune, înainte de orice, ca traducerea să ilustreze același stil funcțional al limbii ca originalul, în sensul că unui original integrabil stilului beletristic trebuie să-i corespundă o traducere repartizată aceluiași stil în limba scop; la fel, un text original științific
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
demonstrativ se va traduce tot printr-un text demonstrativ, unul descriptiv prin unul la fel, unul narativ prin unul narativ, unul liric tot prin unul liric, unul dialogat prin altul dialogat etc. În plus, trebuie manifestată atenție ca unui mijloc stilistic sau unei figuri de stil din original să-i corespundă un mijloc sau o figură echivalentă în traducere. De aceea, nu se cere transpunerea literală, cuvînt cu cuvînt, ci redarea complexelor de cuvinte, care, în măsura în care vizează acordul lor prin flexionare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
oferă o scurtă sinteză teoretică în legătură cu relația dintre tipul lingvistic și poziția elementelor care realizează un raport de determinare. 63 Se au în vedere aici, desigur, aspectele care privesc topica sintactică sau obiectivă a limbii, iar nu aspectele virtuale, valorificabile stilistic. 64 Chiar în limba română s-au preluat asemenea modele, îndeosebi în unele dintre lucrările lui Dimitrie Cantemir. 65 O exprimare ca al regelui fiu, deși posibilă, este nefirească. 66 Numeralele următoare nu mai conțin însă conjuncția (vingt-deux, vingt-trois etc.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fi impulsionat revenirea la uneltele criticului. Și nu oricum, ci aplicate asupra scriitorului de care se ocupase cel mai intens în ultima vreme: Ștefan Bănulescu. Traducând meticulos, cunoștea în detaliu arhitectura cărților sale, se familiarizase cu toate articulațiile lui procedurale, stilistice. Mai purtase și discuții cu autorul la pagină, uneori la cuvânt și la integrarea lui flexibilă în desfășurarea frazei. Tocmai cu evocarea acestor întâlniri de lucru la București, două veri consecutiv, în 1996 și 1997, se deschide eseul amplu din
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
nu atât cât să se poată vorbi cu adevărat de mari oratori. Criticii literari de marcă s-au cam îndepărtat nu de câmpul literar, ci de cel cuprinzător de teoria și tehnica vorbirii, în care expresia, formularea verbală și structura stilistică să fie la ele acasă. Explicații se pot da multe. În zilele noastre nu mai sunt la mare cinste dicțiunea, declamarea și ordonarea discursului pe principiile elocinței. Poate e nevoie de "momentul unui nou început"! Cu toate acestea, Iașul literar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Horia Zilieru, Tr. Stănciulescu, Florin Cântec, Const. Parascan, Al. Călinescu, Cătălin Turliuc, Traian Diaconescu, Lucian Vasiliu, Șt. Oprea, Aurel Brumă, Bogdan Ulmu, Vasile Diacon și nu numai aceste nume invocate. Când discursul încântă ni se dezvăluie parcă un alt câmp stilistic, chiar dacă nu prindem toate sunetele, formele și nuanțele în expresie. După asemenea întâlniri culturale simțim mai adânc climatul propulsiv, orizonturile deschise, tușele particularizante, ne cuprinde forța de atracție centripetă a Cetății. La Iași "peste fulguirea de flori și învăluirile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
consumul de pizza, înghețată, bere și alte băuturi, mîncare și variate alte bunuri pentru care toată lumea pare să aibă bani). În consecință, așa cum am notat mai devreme, Lee tinde să celebreze consumatorismul și să definească identitatea culturală în termenii modelelor stilistice și de consum. Mai mult, el nu reușește să transmită realitatea și dinamica procesului oprimării de clasă. De fapt, Lee nu explorează cu adevărat în filmele sale exploatarea subclasei negre și mizeria vieții acesteia. Reflectînd propria sa perspectivă, a unui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
301, un paragraf lipsă; p. 323, un rând lipsă; p. 327, un rând 6 notă asupra ediției (1993) lipsă; p. 353, un rând lipsă; p. 364, mai multe nume lipsă; p. 368, un rând lipsă etc., cele câteva minore îndreptări stilistice putând fi efectuate de vreun corector ceva mai isteț). într-o formă primară, succintă, reprezentând cel mult jumătate din textul existent în volume (și fără organizarea pe ani, narațiunea urmând fluxul unei rememorări foarte libere, evitând, de obicei, datele precise
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de peste 40 ani. Spirit lucid cu un simț critic înnăscut și cu înclinație naturală pentru detaliu nu e de mirare că orientarea sa predilectă este critica literară, pe care o abordează într-o manieră doctă, fără să-i scape minuțiile stilistice sau de structură. Această orientare devenea clară încă de la susținerea licenței sale cu lucrarea „Critica lui Șerban Cioculescu” subiect extrem de pretențios având în vedere personalitatea celui studiat. Va continua, apoi, prin remarcabilele sale studii critice legate de dramaturgia prezentată pe
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]