6,151 matches
-
fag, păduri de fag și carpen, păduri dacice de stejar și carpen și habitate cu vegetație de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar. Flora este constituită din arbori cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), o subspecie de tei pucios ("Tilia parvifolia"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de câmp ("Acer pseudoplatanus"), pin negru ("Pinus nigra") și arbusti cu exemplare de: păducel ("Crataegus monogyna"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), salbă
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
1999 - Diplomă de Excelență (Festivalul ,Crizantema de Aur,), 2000 - Discul de aur (Electrecord), 2000 - Premiul pentru 30 de ani de carieră arstistică (Electrecord), 2002 - Premiul Galei Muzicii Ușoare Românești (Radio Actualități), 2003 - Premiul pentru cariera artistică (Festivalul Național ,Floare de Tei,), 2004 - Premiul Excelentei Interpretative (Revista ,Actualitatea muzicală), 2004 - Ordinul ,Meritul Cultural, în grad de Cavaler, categoria B (Președinția României), 2005 - Premiul de excelență (Premiile VIP), 2005 - Premiul - Vocație în promovarea muzicii naționale (revista ,Balcanii și Europa,), 2006 - Premiul ,Cel mai
Premiile Angelei Similea () [Corola-website/Science/315666_a_316995]
-
este un tei argintiu ("Tilia tomentosa Moench") cu o vârstă de aproximativ 540 de ani, aflat în Parcul Copou din Iași. Arborele, asociat istoric cu poetul Mihai Eminescu, reprezintă unul dintre cei mai importanți arbori monument din România și constituie un simbol pentru
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
tomentosa Moench") cu o vârstă de aproximativ 540 de ani, aflat în Parcul Copou din Iași. Arborele, asociat istoric cu poetul Mihai Eminescu, reprezintă unul dintre cei mai importanți arbori monument din România și constituie un simbol pentru orașul Iași. Teiul a suferit o serie de tratamente majore, primul în 1953, când a fost segmentat în urma unei furtuni, curățat și sprijinit pe console metalice. Au urmat alte două tratamente, în 1990 și 2014, respectiv. Teiul supraviețuiește astăzi grație unui fenomen biologic
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
constituie un simbol pentru orașul Iași. Teiul a suferit o serie de tratamente majore, primul în 1953, când a fost segmentat în urma unei furtuni, curățat și sprijinit pe console metalice. Au urmat alte două tratamente, în 1990 și 2014, respectiv. Teiul supraviețuiește astăzi grație unui fenomen biologic rar, care a permis unor rădăcini adventive să crească prin interiorul trunchiului putrezit, pătrunzând în pământ. Arborele fructifică anual și continuă să atragă vizitatori. Conform tabelelor "Agenției pentru Protecția Mediului Iași", vârsta arborelui este
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
de circa 540 ani (+-3%). Lupu și-a bazat expertiza pe analiza a două carote de lemn, extrase din arbore cu ajutorul unui burghiu Pressler. Un raport dendrologic eliberat în iunie 2014 de către Asociația Dendro-Ornamentală "Anastasie Fătu" Iași a constatat că teiul este afectat de cea mai periculoasă boală a speciei respective, "cancerul teiului", provocat sistematic de ciuperca xilofagă Trematovalsa Matruchotii sau "putregaiul galben". Cu toate acestea, arborele a continuat anual să producă flori și semințe, cu excepția anului 2014, când a înflorit
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
a două carote de lemn, extrase din arbore cu ajutorul unui burghiu Pressler. Un raport dendrologic eliberat în iunie 2014 de către Asociația Dendro-Ornamentală "Anastasie Fătu" Iași a constatat că teiul este afectat de cea mai periculoasă boală a speciei respective, "cancerul teiului", provocat sistematic de ciuperca xilofagă Trematovalsa Matruchotii sau "putregaiul galben". Cu toate acestea, arborele a continuat anual să producă flori și semințe, cu excepția anului 2014, când a înflorit parțial, numai la sud. Același raport citează totodată atacul foliar produs concomitent
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
sub forma a numeroase pete albe-gălbui de puf, de 2-3 mm în diametru. 3. "Incurvaria Masculella", un fluture maroniu ale cărui larve ciuruiesc punctual frunzele. În stadiul larvar, aceste insecte se hrănesc cu sucul celular al mezofilului frunzelor, debilitând arborele. Teiul a suferit trei tratamente majore și continuă să fructifice anual. Trunchiul este consolidat cu manșoane (cercuri) de metal, iar ramurile sunt sprijinite în console. La 4 august 1950 Iașiul a fost lovit de o furtună cu grindină, în urma căreia teiul
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
Teiul a suferit trei tratamente majore și continuă să fructifice anual. Trunchiul este consolidat cu manșoane (cercuri) de metal, iar ramurile sunt sprijinite în console. La 4 august 1950 Iașiul a fost lovit de o furtună cu grindină, în urma căreia teiul a fost în mare parte distrus (vântul i-a rupt săgeata principală a coronamentului, brațul din partea nordică, precum și ramurile din celelalte brațe). După trei ani în care teiul a fost dat uitării, în anul 1953, serviciile de spații verzi ale
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
1950 Iașiul a fost lovit de o furtună cu grindină, în urma căreia teiul a fost în mare parte distrus (vântul i-a rupt săgeata principală a coronamentului, brațul din partea nordică, precum și ramurile din celelalte brațe). După trei ani în care teiul a fost dat uitării, în anul 1953, serviciile de spații verzi ale Primăriei Iașiului au segmentat ramurile de schelet, cu brațe lungi de 3-4 metri, au curățat scorbura care se formase de la bifurcarea trunchiului și l-au dezinfectat cu soluție
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
cu var și foarte puțin ciment, legând trunchiul cu cercuri metalice și sprijinind toate brațele pe console. În jurul anului 1990, Mandache Leocov, director al Grădinii Botanice din Iași și responsabil la acel moment de arborii monument din partea Academiei Române, constată că teiul dădea ""semne vizibile de moarte"" și primește sarcina de a-l revigora. "„Prin 1990 am avut curajul să încercăm salvarea teiului. S-au scos centurile de siguranță care îl strangulau, a fost spartă cu dalta plomba de ciment, grea de peste
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
Leocov, director al Grădinii Botanice din Iași și responsabil la acel moment de arborii monument din partea Academiei Române, constată că teiul dădea ""semne vizibile de moarte"" și primește sarcina de a-l revigora. "„Prin 1990 am avut curajul să încercăm salvarea teiului. S-au scos centurile de siguranță care îl strangulau, a fost spartă cu dalta plomba de ciment, grea de peste 200 de kilograme, și minunea minunilor ni s-a deschis în fața ochilor. Trunchiul copacului, așa cum îl vedeți, era gol ca un
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
sticlă pentru a rămâne o mărturie peste veacuri"." Același specialist afirmă că ""Iașiul se va mândri cu încă 50, poate chiar 100 de ani de-acum încolo, fără probleme"". În luna iunie 2014, membrii grupului de inițiativă civică "Iașul iubește teii", alături de Grupul Academic din Iași, Asociația Peisagiștilor din România (ASOP) și Centrul de Resurse pentru Participare Publica (Bucuresti), cu sprijinul Asociației Dendro-Ornamentale "Anastasie Fătu" Iași, au trimis un mesaj ultimativ Primăriei Iași cu privire la ceea ce acestia au descris ca o situație
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
anemiei arborelui, solul a fost tratat cu zece saci de mraniță, 5 kg de sare potasică (concentrație 40%) și 10 kg dolomit (carbonat de calciu și magneziu). De asemenea, un tratament similar a fost aplicat în aceeași zi unui alt tei bătrân (460 ani) din Grădina Copou, aflat în spatele Muzeului Literaturii. Ulterior tratamentului, la 15 iunie 2014, inițiatorii demersului au comemorat teiul în cadrul unui eveniment public la care au participat intelectuali precum scriitorul Liviu Antonesei și botanistul Mandache Leocov, alături de inginerul
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
dolomit (carbonat de calciu și magneziu). De asemenea, un tratament similar a fost aplicat în aceeași zi unui alt tei bătrân (460 ani) din Grădina Copou, aflat în spatele Muzeului Literaturii. Ulterior tratamentului, la 15 iunie 2014, inițiatorii demersului au comemorat teiul în cadrul unui eveniment public la care au participat intelectuali precum scriitorul Liviu Antonesei și botanistul Mandache Leocov, alături de inginerul silvic Ionel Lupu și alți membri ai publicului interesat. Primarul Gheorghe Nichita nu a delegat niciun participant din partea municipalității la comemorare
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
botanistul Mandache Leocov, alături de inginerul silvic Ionel Lupu și alți membri ai publicului interesat. Primarul Gheorghe Nichita nu a delegat niciun participant din partea municipalității la comemorare. Ulterior, inițiatorii evenimentului au acuzat Primăria Iași că și-ar fi asumat inițiativa tratării teiului în presă, în ciuda nepopularității primarului Gheorghe Nichita și a viceprimarului Mihai Chirica, care în februarie 2013 au dispus tăierea tuturor teilor din centrul Iașiului (Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt) și înlocuirea lor cu arbuști japonezi pitici (Sophora japonica ' Pendula
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
participant din partea municipalității la comemorare. Ulterior, inițiatorii evenimentului au acuzat Primăria Iași că și-ar fi asumat inițiativa tratării teiului în presă, în ciuda nepopularității primarului Gheorghe Nichita și a viceprimarului Mihai Chirica, care în februarie 2013 au dispus tăierea tuturor teilor din centrul Iașiului (Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt) și înlocuirea lor cu arbuști japonezi pitici (Sophora japonica ' Pendula'). Cu acest prilej, Ionel Lupu, alături de Mandache Leocov, care a supravegheat cel de-al doilea tratament al teiului, au argumentat pe
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
dispus tăierea tuturor teilor din centrul Iașiului (Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt) și înlocuirea lor cu arbuști japonezi pitici (Sophora japonica ' Pendula'). Cu acest prilej, Ionel Lupu, alături de Mandache Leocov, care a supravegheat cel de-al doilea tratament al teiului, au argumentat pe larg în favoarea replantării teilor indigeni (arbori din genul "Tilia") în centrul Iașiului. De asemenea, tratarea Teiului lui Eminescu a permis inițiatorilor acestui demers să își exprime dorința de a " "încuraja un dialog real între Primărie și publicul
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt) și înlocuirea lor cu arbuști japonezi pitici (Sophora japonica ' Pendula'). Cu acest prilej, Ionel Lupu, alături de Mandache Leocov, care a supravegheat cel de-al doilea tratament al teiului, au argumentat pe larg în favoarea replantării teilor indigeni (arbori din genul "Tilia") în centrul Iașiului. De asemenea, tratarea Teiului lui Eminescu a permis inițiatorilor acestui demers să își exprime dorința de a " "încuraja un dialog real între Primărie și publicul informat, în speranța că bunele practici urbanistice
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
pitici (Sophora japonica ' Pendula'). Cu acest prilej, Ionel Lupu, alături de Mandache Leocov, care a supravegheat cel de-al doilea tratament al teiului, au argumentat pe larg în favoarea replantării teilor indigeni (arbori din genul "Tilia") în centrul Iașiului. De asemenea, tratarea Teiului lui Eminescu a permis inițiatorilor acestui demers să își exprime dorința de a " "încuraja un dialog real între Primărie și publicul informat, în speranța că bunele practici urbanistice și respectul pentru lege vor avea un ecou real în modul în
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
speranța că bunele practici urbanistice și respectul pentru lege vor avea un ecou real în modul în care orașul nostru este gestionat." " Ulterior, în noiembrie 2015, în urma unei consultări publice în care peste 13.000 de cetățeni au solicitat replantarea teilor în centrul orașului, autoritatea locală a dat curs acestui proiect. Teiul lui Eminescu este, probabil, cel mai bătrân copac din Grădina Copou și unul dintre cei mai importanti arbori monument de pe teritoriul României. Potrivit profesorului Mandache Leocov, teiul lui Eminescu
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
un ecou real în modul în care orașul nostru este gestionat." " Ulterior, în noiembrie 2015, în urma unei consultări publice în care peste 13.000 de cetățeni au solicitat replantarea teilor în centrul orașului, autoritatea locală a dat curs acestui proiect. Teiul lui Eminescu este, probabil, cel mai bătrân copac din Grădina Copou și unul dintre cei mai importanti arbori monument de pe teritoriul României. Potrivit profesorului Mandache Leocov, teiul lui Eminescu ar fi fost remarcat de însuși Gheorghe Asachi, în timpul desenării planurilor
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
solicitat replantarea teilor în centrul orașului, autoritatea locală a dat curs acestui proiect. Teiul lui Eminescu este, probabil, cel mai bătrân copac din Grădina Copou și unul dintre cei mai importanti arbori monument de pe teritoriul României. Potrivit profesorului Mandache Leocov, teiul lui Eminescu ar fi fost remarcat de însuși Gheorghe Asachi, în timpul desenării planurilor pentru Grădina Copou: ""Gheorghe Asachi a întâlnit un tei cu o coroană rotată superbă, dar care nu intra în viziunea amenajării parcului în stil mixt. El nu
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
din Grădina Copou și unul dintre cei mai importanti arbori monument de pe teritoriul României. Potrivit profesorului Mandache Leocov, teiul lui Eminescu ar fi fost remarcat de însuși Gheorghe Asachi, în timpul desenării planurilor pentru Grădina Copou: ""Gheorghe Asachi a întâlnit un tei cu o coroană rotată superbă, dar care nu intra în viziunea amenajării parcului în stil mixt. El nu se încadra în axa centrală a parcului. Dar datorită frumuseții lui, a fost menținut, iar în perioada în care Eminescu și-a
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
parcului. Dar datorită frumuseții lui, a fost menținut, iar în perioada în care Eminescu și-a desfășurat activitatea la Iași, el a oferit umbra, el a oferit cadrul pentru refacerea forțelor sleite de o muncă extrem de intensă. Aici, la umbra teiului, ieșenii îl întâlneau frecvent pe marele nostru poet, fie alături de Veronica Micle, fie alături de bunul său prieten, Ion Creangă. [...] După plecarea lui la București, ieșenii au botezat acest tei Teiul lui Eminescu. [...] În cel de-al doilea Război Mondial, în
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]