6,049 matches
-
ale adulților, susținute și întreținute de mecanisme psihosociale complexe, își pun amprenta asupra concepției lor despre învățare, despre rolul și importanța acesteia în viața lor. În general, adulții doresc să fie „elevi” de succes, având anumite așteptări (dar și anumite temeri) cu privire la învățare și la rezultatele acesteia. Ei se așteaptă ca, în urma parcurgerii unui program/proces de învățare, să obțină un alt statut social, un venit mai mare și un anumit prestigiu (ca recunoaștere a competențelor dobândite prin învățare). „Pretențiile” adulților
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de plecare faptul că fiecare adult intră într-un program de formare cu o experiență personală care se va răsfrânge asupra noii învățări (sentimente pozitive sau nu, anumite atitudini față de sine, în special, și fațăde educație/formare, în general, prejudecăți, temeri legate de noile experiențe etc.), Pratt (1984) a gândit un model care poate fi folosit ca ghid de către formator, pentru a gestiona mai eficient un curs încă de la debutul său, în special în ceea ce privește crearea climatului psihologic 1. Modelul PERC este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a gheții”), ele se folosesc la începutul fiecărui seminar, în scopuri care ar putea privi: - încurajarea implicării și a participării active; - intercunoașterea, „încălzirea” și crearea unei atmosfere deschise, de grup; - facilitarea lucrului în grup, a comunicării și a cooperării; - identificarea temerilor și a așteptărilor participanților; - realizarea unui ton/stil de interacțiune; - identificarea nivelului cunoștințelor și al deprinderilor anterioare legate de tema cursului; identificarea nivelului de pornire etc. Exemple de metode introductive: 1. jocul în cele patru colțuri sau jocul în dreptunghi
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
putea contribui la diversificarea metodelor de predare și învățare etc. Prin faptul că utilizarea VLE-urilor ar facilita obținerea unor feedbackuri pentru tutore, acesta și-ar putea reconsidera prompt și oportun atât materia, cât și modalitatea de predare; - deși existau temeri privind infrastructura inadecvată ce făcea imposibilă participarea tuturor la procesul educațional, totuși, pe de o parte, putem spune că Europa stă relativ bine la acest capitol, iar pe de altă parte, continuă să se realizeze progrese în acest sens, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
săi, Wikipedia - ca, de altfel, wikiurile ca întreg - câștigă tot mai multă popularitate, dar și încredere relativ la calitatea conținutului postat. Este foarte adevărat că multe astfel de înregistrări sunt deosebit de detaliate, minuțioase și corect prezentate, dar, din nefericire, există și temeri fondate referitoare la faptul că se regăsesc și informații al căror conținut este inexact. Nu înseamnă totuși că trebuie să refuzăm folosirea acestei imense biblioteci la scară planetară, ci că trebuie să învățăm cu toții să ne aducem aportul la o
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ale adulților, susținute și întreținute de mecanisme psihosociale complexe, își pun amprenta asupra concepției lor despre învățare, despre rolul și importanța acesteia în viața lor. În general, adulții doresc să fie „elevi” de succes, având anumite așteptări (dar și anumite temeri) cu privire la învățare și la rezultatele acesteia. Ei se așteaptă ca, în urma parcurgerii unui program/proces de învățare, să obțină un alt statut social, un venit mai mare și un anumit prestigiu (ca recunoaștere a competențelor dobândite prin învățare). „Pretențiile” adulților
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de plecare faptul că fiecare adult intră într-un program de formare cu o experiență personală care se va răsfrânge asupra noii învățări (sentimente pozitive sau nu, anumite atitudini față de sine, în special, și fațăde educație/formare, în general, prejudecăți, temeri legate de noile experiențe etc.), Pratt (1984) a gândit un model care poate fi folosit ca ghid de către formator, pentru a gestiona mai eficient un curs încă de la debutul său, în special în ceea ce privește crearea climatului psihologic 1. Modelul PERC este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a gheții”), ele se folosesc la începutul fiecărui seminar, în scopuri care ar putea privi: - încurajarea implicării și a participării active; - intercunoașterea, „încălzirea” și crearea unei atmosfere deschise, de grup; - facilitarea lucrului în grup, a comunicării și a cooperării; - identificarea temerilor și a așteptărilor participanților; - realizarea unui ton/stil de interacțiune; - identificarea nivelului cunoștințelor și al deprinderilor anterioare legate de tema cursului; identificarea nivelului de pornire etc. Exemple de metode introductive: 1. jocul în cele patru colțuri sau jocul în dreptunghi
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
putea contribui la diversificarea metodelor de predare și învățare etc. Prin faptul că utilizarea VLE-urilor ar facilita obținerea unor feedbackuri pentru tutore, acesta și-ar putea reconsidera prompt și oportun atât materia, cât și modalitatea de predare; - deși existau temeri privind infrastructura inadecvată ce făcea imposibilă participarea tuturor la procesul educațional, totuși, pe de o parte, putem spune că Europa stă relativ bine la acest capitol, iar pe de altă parte, continuă să se realizeze progrese în acest sens, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
săi, Wikipedia - ca, de altfel, wikiurile ca întreg - câștigă tot mai multă popularitate, dar și încredere relativ la calitatea conținutului postat. Este foarte adevărat că multe astfel de înregistrări sunt deosebit de detaliate, minuțioase și corect prezentate, dar, din nefericire, există și temeri fondate referitoare la faptul că se regăsesc și informații al căror conținut este inexact. Nu înseamnă totuși că trebuie să refuzăm folosirea acestei imense biblioteci la scară planetară, ci că trebuie să învățăm cu toții să ne aducem aportul la o
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al reprezentației prin renașterea continuă a ideaticii căreia îi rămâne datoare. Păstrându-se în interiorul artei pe care o reprezintă, regizorul se opune oricărei estetici suficiente sieși, gratuite, antropomorfizând fiecare detaliu al datului artistic: în absența vieții, a "pulsațiilor" existenței, a temerilor, a victoriilor, a înfrângerilor, a acestei paradoxale armonii între bine și rău, între just și injust, teatrul nu poate fi decât cel mult un exercițiu (steril) de virtuozitate, în fața cărora cei slabi cedează: Regizorul afirmă Alexa Visarion trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sens. Eroii nu trăiesc, ei sunt purtați de viață [...] Cu tălpile în noroi, pentru ei desprinderea rămâne pe un soclu pe care niciodată nu-l vor atinge. Dezorientați, nici nu știu măcar dacă să mai spere, captivi în propriile lor temeri, sufocați de obsesii [...] Disperare, tristețe, tragism nesfârșit și deznădejde sunt elementele universului de viață în care obsesia a sfredelit miezul, i-a acaparat seva, instalându-și definitiv cangrena. Universul caragialian pe alocuri grotesc își găsește înfățișarea din perspectivă personal-regizorală în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
bine actorii, scenografii, regizorii, în ultimă instanță și cu cea mai mare subliniere, nu ne cultivăm operele cele mai importante. Introduceți, astfel, în discuție încă o categorie de colegi: pe distribuitori. Pentru că există o neîncredere, mai precis există la unii temerea că o anume capacitate de analiză și de critică ar stânjeni dezvoltarea, ar stânjeni înțelegerea publicului. De aici prejudecata unora că totdeauna trebuie să venim cu o soluție gata conturată și să arătăm că ceea ce nu e bine, ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
alcoolic care neglijează nevoile copilului dând curs dependenței sale, un regim social dictatorial care nu ține seama de nevoile cetățenilor, un medic care tratează un copil uzând de proceduri dureroase fără a susține psihologic pacientul), sacrificând prin ignorare nevoile, sensibilitatea, temerile și interesele victimei. Așa cum am mai spus, tot fără intenție, dar nu mai puțin periculoase, sunt manifestările violente în cazul unor catastrofe naturale sau artificiale, cum ar fi un cutremur de pământ sau un accident în transportul aviatic, feroviar, rutier
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rejectant-ambivalent. a) în cazul atașamentului securizant, relația de cuplu va semnifica fericire, încredere, prietenie, toleranță față de celălalt și acceptarea lui. Persoanele aducând din copilărie un astfel de atașament cred că dragostea există, că e stabilă și nu manifestă anxietăți sau temeri în implicarea într-o relație apropiată. b) Atașamentul insecurizant evitant manifestă mai puțină încredere în celălalt și în dragoste, este mai puțin fericit, prietenos și tolerant față de partener. Persoanele cu un astfel de atașament se îndrăgostesc greu și au o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o problemă de conștiință. Neîndoielnic, avortul nu mai poate fi considerat o metodă contraceptivă, iar profunzimea amprentelor pe care le lasă în sufletul potențialilor părinți această „întâlnire ratată”depinde de istoria fiecăruia, de conjuncturile prezentului, de scara lor axiologică, de temeri și de frustrări. în timp, urmele se vor estompa de la sine sau cu ajutor. Important este ca ele să fie depășite, lăsând ca unic trofeu, o lecție de viață. Perspectiva de a deveni părinte este în sine un eveniment proeminent
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
publice pentru romii din Româniatc "Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii din România" Marcel Dediutc "Marcel Dediu" Rezumat În societatea românească, despre romi se vorbește mai degrabă Într-un mod negativ, ca despre indivizi care creează probleme, temeri, neînțelegeri. Totuși, În ultimii ani, instituțiile guvernamentale au elaborat politici publice adresate romilor, Însă datorită presiunilor, procedurilor și standardelor impuse din afara țării. Punctul de plecare al studiului este că adoptarea unor politici publice pentru romii din România se datorează În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de afirmare, Însă că ei nu doresc să se integreze În cadrul societății (de exemplu, li s-au oferit locuri de muncă, dar nu vor să muncească). Imaginarul colectiv românesc Îi portretizează pe romi ca fiind ceva din cadrul societății care creează temeri, repulsii, neînțelegeri. Mentalul colectiv românesc refuză, astfel, să-i considere pe romi ca pe niște cetățeni activi ai societății actuale, folosindu-se, de cele mai multe ori, de cuvinte Înjositoare (nespălat, urât, criminal, bandit, hoț, jegos etc.), creându-se acele mecanisme de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de bază, Codul italian din 1942, în considerarea poziției sale intermediare, atât față de dreptul francez și cel german, cât și față de ambele și dreptul englez. În raportul său asupra anteproiectului codului european al contractelor, cunoscutul Profesor francez André Tunc exprima temerea față de: posibila ștergere a particularităților naționale, obstacole de ordin economic, greutăți de predare în învățământul superior juridic, dificultăți pe care nu le privea, însă, ca insurmontabile. În fața dilemei: un cod al principiilor sau un cod cazuistic, opinia sa era favorabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
societățile deschise, în care diversitatea se extinde, ca urmare a imigrației; nu este o chestiune tehnică, ci una de protecție a valorilor. Totodată, există semne îngrijorătoare că discriminarea, rasismul, intoleranța și xenofobia câștigă teren; din partea majorităților se manifestă intoleranță, datorită temerii că își pierd identitatea și modul de viață; mulți imigranți, mai ales tinerii sunt în mod disproporționat loviți de șomaj, se consideră discriminați și se organizează în grupuri pe criterii etnice ori rasiale, ca mijloc de apărare; ca reacție, apar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dificil de g]sit un echivalent în dialectul pali pentru noțiuni precum vină, în contextul s]vârșirii unei fapte rele. În general, f]r]delegea este definit] că fapt] nes]buit], imoral], sau ca profanare. De fapt, neliniștea, îngrijorarea și temerile privind r]ul s]vârșit sunt considerate ca fiind obstacole în calea unei vieți morale. Astfel, desi conceptele de datorie și obligație sau cele de dreptate și corectitudine joac] un rol important în etică budist], ele sunt integrate în sfera
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]reia inc] nu s-a spus ultimul cuvânt în acest domeniu. Voi începe cu o scurt] trecere în revist] a eticii evoluționiste tradiționale, „darwinismul social”, dup] care m] voi opri asupra tendințelor actuale. Se va vedea c] multe dintre temerile obișnuite nu mai sunt întemeiate și, de asemenea, c] o abordare evoluționist] nu are consecințe serioase asupra modului de percepere a moralei. i. Darwinismul social Charles Darwin, p]rintele teoriei evoluționiste moderne, și-a publicat lucrarea Originea speciilor în 1859
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care submineaz] transparență pentru oamenii care acționeaz] pe baza lor. Poate teamă este c] f]r] motive morale nimic nu ne va reține de la a c]dea în cea mai cumplit] barbarie. Marx nu dorește s] împ]rt]șeasc] aceast] temere, strâns înrudit] cu cea conform c]reia dac] nu exist] Dumnezeu, atunci totul este permis. Sarcina emancip]rii umane este de a construi o societate uman] bazat] pe transparent] rațional], liber] de mistificarea adus] de c]tre moral] și de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu excepția cazului în care inteligență dubleaz] entuziasmul moral. Un remediu mai bun ar însemna ca intelectul uman s] fie l]sat s] decid] dac] mijloacele noastre își vor atinge scopul și dac] scopul nostru corespunde într-adev]r dorințelor noastre. Dar temerea este c], f]r] moral], nu putem avea încredere în aceste dorințe. De ce ne-am str]dui s] înl]tur]m exploatarea capitalist] său s] evit]m coșmarul totalitarismului dac], la o analiz] mai atent], descoperim c] nici nu vrem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doamnă în vârstă, de statură potrivită, cu ochii negri ca mura, cu părul cărunt și cu o privire blândă, se apropie de mine și se prezentă : Năforniță Virginia, viitoarea mea învățătoare. Ea îmi prezentă pe rând ceilalți colegi și, toate temerile au dispărut în clipa când am realizat că și colegii mei erau copii la fel de emoționați. La sfârșitul festivității de începere a noului an școlar, doamna învățătoare ne-a chemat în clasă pentru a ne vorbi despre noul an școlar. Școala
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]