6,656 matches
-
spaniolă. El este căsătorit cu Mihaela Comănescu și are o fiică, Alina Comănescu. Lazăr Comănescu este autor și coautor de cursuri și manuale universitare, dintre care menționăm următoarele: De asemenea, a publicate mai multe articole de specialitate în următoarele reviste: "Tribuna Economică", "Revista Română de Studii Internaționale", "Revista Română de Drept Comunitar", "European Voice" (Brussels), "Bruxelles Capitale Diplomatique" (Bruxelles), "NATO Economic Colloquium" (1995-1999-2001), "Revista Europei Centrale și Orientale" (1999), "NATO Nations and Partners For Peace" (1999), "Romanian Journal of European Affairs
Lazăr Comănescu () [Corola-website/Science/312241_a_313570]
-
Slavici se numără romanul "Mara", nuvelele "Moara cu noroc" și "Pădureanca", iar memoriile sale publicate în volumul "Amintiri", apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române. Redactor la " Timpul" în București și, mai apoi, fondator al "Tribunei" din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. În urma articolelor sale a fost închis de cinci ori, atât în Austro-Ungaria, ca presupus naționalist român, cât și în România, ca presupus spion austro-ungar. Această experiență a fost reflectată de Slavici în
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
Astfel s-a plănuit crearea unui ziar independent în stare să se opună fruntașilor români care făceau jocul guvernului și mitropolitului Miron Romanul, înscăunat de guvern. În aprilie 1884 pleacă la Sibiu, iar la 14 aprilie apare primul număr al "Tribunei" sub conducerea sa. "Tribuna" a fost considerată de Slavici "cea mai scumpă dintre creațiunile mele". Slavici venea la redacție la cinci dimineața și pleca după douăsprezece ore muncite, punând în slujba ziarului toată puterea sa de muncă și inflexibilitatea convingerilor
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
crearea unui ziar independent în stare să se opună fruntașilor români care făceau jocul guvernului și mitropolitului Miron Romanul, înscăunat de guvern. În aprilie 1884 pleacă la Sibiu, iar la 14 aprilie apare primul număr al "Tribunei" sub conducerea sa. "Tribuna" a fost considerată de Slavici "cea mai scumpă dintre creațiunile mele". Slavici venea la redacție la cinci dimineața și pleca după douăsprezece ore muncite, punând în slujba ziarului toată puterea sa de muncă și inflexibilitatea convingerilor sale morale și politice
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
din Transilvania trebuiau să fie fideli monarhiei austriece, dar pentru o viață națională mai bună trebuiau să lupte pentru o constituție federală, iar uniunea cu românii de peste Carpați trebuia să se înfăptuiască doar printr-o activitate culturală intensă. Înființează "Foița Tribunei" în care publică multă literatură populară, aceasta fiind considerată baza literaturii române, după exemplul "Convorbirilor literare" și a "Daciei literare" și încurajează scriitorii ardeleni să evoce viața satelor. În "Foița Tribunei" își publică nuvela "Pădureanca în anul 1884. Creează "Biblioteca
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
înfăptuiască doar printr-o activitate culturală intensă. Înființează "Foița Tribunei" în care publică multă literatură populară, aceasta fiind considerată baza literaturii române, după exemplul "Convorbirilor literare" și a "Daciei literare" și încurajează scriitorii ardeleni să evoce viața satelor. În "Foița Tribunei" își publică nuvela "Pădureanca în anul 1884. Creează "Biblioteca populară a Tribunei". Astfel, "Tribuna" devine un "centru de lucrare literară, în care se întâlnesc talentele", în care "nu poate să fie vorba de ardeleni, de moldoveni, de munteni, nici de
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
publică multă literatură populară, aceasta fiind considerată baza literaturii române, după exemplul "Convorbirilor literare" și a "Daciei literare" și încurajează scriitorii ardeleni să evoce viața satelor. În "Foița Tribunei" își publică nuvela "Pădureanca în anul 1884. Creează "Biblioteca populară a Tribunei". Astfel, "Tribuna" devine un "centru de lucrare literară, în care se întâlnesc talentele", în care "nu poate să fie vorba de ardeleni, de moldoveni, de munteni, nici de bănățeni, ci numai de români în viața noastră culturală ...". Slavici îi publică
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
literatură populară, aceasta fiind considerată baza literaturii române, după exemplul "Convorbirilor literare" și a "Daciei literare" și încurajează scriitorii ardeleni să evoce viața satelor. În "Foița Tribunei" își publică nuvela "Pădureanca în anul 1884. Creează "Biblioteca populară a Tribunei". Astfel, "Tribuna" devine un "centru de lucrare literară, în care se întâlnesc talentele", în care "nu poate să fie vorba de ardeleni, de moldoveni, de munteni, nici de bănățeni, ci numai de români în viața noastră culturală ...". Slavici îi publică pe Alecsandri
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
de munteni, nici de bănățeni, ci numai de români în viața noastră culturală ...". Slavici îi publică pe Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Creangă, deși semnase o declarație, înaintea înființării ziarului, că nu va sprijini junimismul la Sibiu. În paralel cu activitatea de la "Tribuna" își face timp și predă limba română la școala română de fete. În noiembrie 1885 divorțează de Ecaterina, iar în primăvara lui 1886 se căsătorește cu Eleonora Tănăsescu, împreună cu care va avea șase copii, primul, Titu Liviu, născându-se în
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
Grațiani". În 1887 schițează proiectul Memorandumului românilor din Transilvania și Ungaria, care se va semna la Sibiu în 1892, deoarece în timp ce tribuniștii voiau urgentarea și amplificarea lucrărilor, grupul lui Miron Romanul tergiversa. În anul 1887, George Coșbuc se alătură redacției "Tribunei". În martie 1888 are loc la București premiera piesei de teatru "Gaspar Grațiani", care a fost respinsă pentru premiere în 1886, cu toate recomandările lui Maiorescu și ale lui V. A. Urechia, deoarece D. Olănescu, membru în comitetul Teatrului Național
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
și ale lui V. A. Urechia, deoarece D. Olănescu, membru în comitetul Teatrului Național, o găsise "nulă și ridicolă până în ultimul grad". Din anul 1885 începuse o serie grea de procese și condamnări la închisoare a redactorilor și a directorului "Tribunei". Slavici este condamnat la închisoare pentru un an în 1888, acuzat de "agitațiune". Își execută pedeapsa la Vacz, o localitate pe malul Dunării, aproape de Budapesta. Regimul închisorii a fost lejer permițându-i-se să primească ziare și reviste, să scrie
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
15 iunie 1889. După eliberare merge la Grafenberg, la sanatoriul unde era vechiul să prieten Ion Hosanu și stă o lună pentru recuperare. La sfârșitul lui august 1889 se întoarce la Sibiu, unde este întâmpinat sărbătorește și reîncepe activitatea la "Tribuna" la fel de combativ și neschimbat în atitudini. Primul editorial, după închisoare, îi apare la 1 septembrie. Viața la "Tribuna" devine din ce în ce mai dificilă, ziarul având o situație materială precară, fiind persecutat de autorități și subminat de adversarii din Partidul Național Român. Postul
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
stă o lună pentru recuperare. La sfârșitul lui august 1889 se întoarce la Sibiu, unde este întâmpinat sărbătorește și reîncepe activitatea la "Tribuna" la fel de combativ și neschimbat în atitudini. Primul editorial, după închisoare, îi apare la 1 septembrie. Viața la "Tribuna" devine din ce în ce mai dificilă, ziarul având o situație materială precară, fiind persecutat de autorități și subminat de adversarii din Partidul Național Român. Postul lui Coșbuc a fost desființat, iar Slavici îi solicită lui Maiorescu să-l ajute caracterizându-l ca "un
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
minte bătrână", un tânăr de veritabil talent, care nu e nici "un cap năvalnic ca Eminescu", dar "nicio mediocritate ca Vlahuță". Dar Maiorescu, supărat de desolidarizarea lui Slavici de politica junimiștilor, nu se ostenește. Ultimul editorial al lui Slavici în "Tribuna" apare în februarie 1890. În martie se întoarce la București. Întors în țară continuă munca la documentele Hurmuzachi, predă la Azilul Elena Doamna și la alte școli particulare. În anul revenirii la București publică broșura "Școlile noastre șătești". Înființează, împreună cu
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
memoria lui Eminescu. Prin înțelegere cu editura Socec, începe publicarea în volume a nuvelelor sale. Anul 1893 a fost un an greu de evenimente, în România a avut loc răscoale țărănești, în Transilvania memorandiștii au fost dați în judecată, iar "Tribuna" a fost amenințată cu desființarea, fiindu-i suspendată apariția între 5 decembrie 1893 și 4 ianuarie 1894. Slavici a plecat la Sibiu pentru a ajuta scoaterea gazetei din impas. La reapariția gazetei în 1894 semnează un editorial intitulat "Revedere" în
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
liberă de neocomunism - kilometrul zero al democrației”. Peste o mie de persoane, studenți, intelectuali, reprezentanți ai societății civile, protestatari, lideri ai organizațiilor neguvernamentale, muncitori, militari etc., au avut posibilitatea să se exprime neîngrădit de la balconul Universității, transformat într-o veritabilă tribuna a democrației. Aceasta decizie luată de Liga Studenților din Universitate a marcat începutul a ceea ce se va numi „Fenomenul Piața Universității”. Studenții de la universitățile bucureștene, dar și reprezentanții altor centre universitare au râmas alături de manifestanții de la Universitate, susținând protestele opozanților
Golaniada () [Corola-website/Science/311490_a_312819]
-
de stat, epurarea guvernului de nomenclaturiști, amânarea alegerilor, judecarea vinovaților de crimele din decembrie 1989 au fost doar câteva din revendicarile susținute de cei care au manifestat în Piața Universității. Sute de personalități s-au exprimat de la balconul Universității, numit „tribună a democrației”. Discursurile au avut loc până în ultimele zile premergătoare părăsirii zonei de către membrii din organizații. Printre cei care au susținut discursuri s-a numărat și cunoscutul eminescolog, filosof, eseist și traducător Petru Creția: Multimedia
Golaniada () [Corola-website/Science/311490_a_312819]
-
În 1931, Franța este exclusă pentru practici profesionale (plata jucătorilor și schimburi de jucători între cluburi) și datorită jocului violent practicat la anumite meciuri. Meciul Franța-Țara Galilor din 1930 este de o brutalitate extremă atât pe teren cât și în tribune și în afara stadionului. Franța este readmisă în turneu în 1939 în urma ajungerii la un acord între federația franceză și cluburile dizidente acuzate de practici profesionale. Izbucnirea celui de al doilea război mondial întrerupe desfășurarea turneului astfel că Franța revina în
Turneul celor Șase Națiuni () [Corola-website/Science/311512_a_312841]
-
lucrare intitulată „Ritul muncii în poeziile populare,”care s-a publicat în „Noua revistă Română” din iulie 1901 - date luate de Micu Delabăsești din „Calendarul Literar și artistic pe 1909”. În anul 1903, ajutat de câțiva prieteni, scoate ziarul studențesc „Tribuna”. Cu începere din noiembrie 1904 colaborează la revista „Semănătorul” de sub direcția profesorului Nicolae Iorga, sub îndrumarea căruia a lucrat cel mai mult timp, fiindu-i un colaborator dintre cei mai devotați. Apoi contribuie deseori cu bucăți literare la revistele „Floarea
Virgil Caraivan () [Corola-website/Science/311577_a_312906]
-
superior liceal la Liceul “Petru Rareș“ din Piatra Neamț ( absolvent în 1900 ). Student al Facultății de Drept și al Facultății de Litere și Filosofie din București, din 1901. Debutul literar la “Noua Revistă Română” ( 1901 ). Împreună cu câțiva prieteni studenți scoate revista “Tribuna” ( 1903 - 1904 ), apoi devine ziarist profesionist, colaborând la “Semănătorul” lui N. Iorga ( 1904 ). Membru fondator ( 1909 ) al “Societății Scriitorilor Români”, al cărei membru și casier a fost ( 1910 ). S-a retras ca animator cultural în Bârlad și la Șuletea. Scoate
Virgil Caraivan () [Corola-website/Science/311577_a_312906]
-
la general când mai erau 14 minute din meci, moment în care au mai primit un penalty. În timp ce jucătorii Rapidului protestau, fundașul lor Rudolf Weinhofer a căzut la pământ, susținând că ar fi fost lovit de o sticlă aruncată din tribune. Imaginile au arat clar că sticla a fost aruncată pe gazon și nu l-a lovit pe jucător. Meciul s-a terminat, dar Rapid a făcut o cerere la UEFA pentru rejucare meciului, iar ambele echipe au fost amendate. Apelul
Rapid Viena () [Corola-website/Science/311623_a_312952]
-
greutății de manipulare a aparatelor și a vremii înnorate (care presupunea un timp îndelungat de expunere), Samoilă Mârza a reușit să realizeze doar cinci fotografii cu aspecte de la Marea Adunare Națională, dintre care trei cu mulțimile venite și două cu tribunele oficiale la care a fost citit actul unirii în fața Marelui Sfat Național și a poporului de către dr. Aurel Vlad și episcopul greco-catolic Iuliu Hossu. La începutul anului 1919 Samoilă Mârza și-a publicat fotografiile într-un album intitulat „Marea adunare
Samoilă Mârza () [Corola-website/Science/311689_a_313018]
-
cercetări, articole, documente istoriografice ori imagistice, de la Tudor Vianu, Perpessicius și George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (1974), la Barbu Cioculescu, Gheorghe Grigurcu, Viorel Cosma ori Sorin Lavric, privitoare la opera sa literară: România literară, Luceafărul, Contemporanul, Tribuna, Ateneu, Steaua, Gazeta literară, Familia, Ramuri, Tomis, Amfiteatru, Convorbiri literare, Almanahul literar, Studii de muzicologie, Muzica, Viața Medicală, Acolada, Clipa cea repede..., Fântâna din Kos (ultimele două, publicații ale Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România) etc.
C.D. Zeletin () [Corola-website/Science/311683_a_313012]
-
Între 2009-2013 a fost director al Institutului de Filologie Română "A. Phillipide". A debutat cu articole, comentarii și eseuri în 1977, la revista “Opinia studențeasca”. Continuă să scrie studii, articole, recenzii și traduceri comentate în publicații precum "Cronică", “Caietele Eminescu”, “Tribuna”, “Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, “Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»” (pentru care este din 1995 redactor responsabil), “Limba română”, “Studii și cercetări lingvistice”, “Dacoromania” (Freiburg im Breisgau), “Revista română”, “Contrapunct”, “România literară”, “Timpul”, “Balkan Archiv”, “Revue
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
de Fluffy și să ia pachetul păzit.La primul meci de Vâjthaț al lui Harry, nu-și poate controla matură, aceasta fiind vrăjita de către un spectator răuvoitor. Hermione îl observa pe Pleseneală că murmura cuvinte magice, așa că furișându-se sub tribuna, ea îl oprește dându-i foc la pelerina. Drept urmare, Cercetașii câștiga datorită lui Harry care prinde Hoțoaica Aurie (Golden Snitch) în gură, aproape înnecându-se cu ea. Harry, Ron și Hermione îl interoghează pe Hagrid și afla că pachetul aparține lui
Harry Potter și Piatra Filozofală () [Corola-website/Science/311056_a_312385]