10,670 matches
-
valoare sunt expresia trăsăturilor dezavantajante: nesiguranța și lașitatea. Sunt descrise două stiluri narcisice: unul hipervigil și cu tenacitate scăzută, ca expresie a unui eu fragil și empatic, respectiv unul dominator și tenace, corespunzător unui eu bine structurat, care nu este vulnerabil decât la manifestări de invidie și sfidare (Gabbard, 1983Ă. În ICD-10, tulburarea de personalitate narcisică nu are corespondent. Principalele repere etiopatogenetice le regăsim în teoria psihanalitică (Freud, 1914Ă. Pornind de la cele două subtipuri structurale narcisice - pasiv-astenic, respectiv activ-hiperstenic, descrise de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
caută să fie acceptat, dar nu dorește să se implice dacă nu este sigur că este simpatizat; menține distanța și își apără viața privată pentru a evita sentimentul de rușine și umilințăă. Depresiv Lipsit de apărare (de exemplu, se simte vulnerabil, expus atacurilor și neprotejat, va căuta alte persoane care să îl aibă în grijă și să îl apere; se teme de a fi abandonat și părăsit; nu numai că se va comporta ca și cum ar fi în permanență în pericol, dar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
reguli ce guvernează procesarea informațiilor. În cazul tulburărilor de personalitate aceste structuri cognitive sunt maladaptative deoarece conduc la interpretări eronate ale realității înconjurătoare. Astfel în cazul tulburărilor de personalitate de cluster B sunt descrise convingeri de genul „Fiind slab și vulnerabil eu sunt în mod necondiționat neacceptat de către lumea din jur care este răuvoitoare și periculoasă”. Aceste distorsiuni cognitive duc la interpretări și ca urmare la trăiri afective și atitudini extreme în raport cu evenimentele vieții. BECK (1990Ă și colaboratorii sugerează și prezența
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
indulgent cu sine, fără compasiune față de alții de care profită cu orice ocazie ca într-un fel de răzbunare continuă. Ar fi apropiat de psihopatul antisocial. Psihopatul nesigur-amorf („spineless”Ă. Acesta comite acte agresive pentru că se simte tot timpul nesigur, vulnerabil, pe cale de a fi atacat. De aceea comportamentul său agresiv are semnificația unor acte contra-fobice. În fantezia sa apar mereu inamicii puternici, agresivi, sadici față de care simte că trebuie să se apere. Prin comportamentul său de obicei îi încurcă pe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cele ale rivalilor săi. Diferențierea produselor poate justifica anumite diferențe de cost, dar, În general, cu cât o firmă are costuri mai ridicate decât ale celor mai ieftini producători din sector, la performanțe relativ comparabile, cu atât ea devine mai vulnerabilă. Analiza costului se realizează pe fiecare verigă a lanțului activității firmei. Michael E. Porter identifică următoarele secvențe de generare a costurilor: costuri În amonte, costuri proprii și costuri În aval. Lanțul costului reflectă modul de construcție a valorii adăugate atât
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de cel mai mare producător. Atunci când reducerea costurilor provine din integrarea În amonte sau În aval, avantajul de cost este, În general, protejat. Dacă reducerea costurilor provine dintr-un efort Îndelungat de poziționare mai bună pe curba experienței, avantajul devine vulnerabil În fața noilor tehnologii sau al unei schimbări În preferințele pieței. O strategie de volum de succes determină următoarea secvență: costuri scăzute - creșterea vânzărilor - eliminarea unor concurenți - capturarea părții de piață eliberate - extinderea producției - costuri și mai scăzute. Altfel spus, strategia
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
manifestat de către cumpărător, precum și dificultatea sau imposibilitatea imitării de către rivali. Diferențierea este cu atât mai parabilă cu cât: - avantajul concurențial este mai protejat prin bariere (brevete, efectul rapid al experienței); diferențierile bazate În mare parte pe semnalizare sunt mult prea vulnerabile; - În diferențierea pe care o alege, Întreprinderea beneficiază de un avantaj de cost În raport cu ceilalți concurenți; - diferențierea rezultă dintr-o combinare de acțiuni originale, dintr-o ruptură strategică, dificil de imitat de către rivali. O diferențiere trebuie să fie semnificativă, deoarece
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a valorii (II). Fără un avantaj decisiv de cost, angajarea În războiul prețurilor dă câștig de cauză celui care dispune de resurse financiare mai importante. 2. Atacul În punctele slabe are mai multe șanse de reușită, deoarece slăbiciunile fac rivalul vulnerabil. Acesta este surprins fără o apărare adecvată. Principalele zone de atac sunt: • regiunile geografice unde adversarul deține o parte mică de piață și/sau depune un efort competitiv mai redus; • segmentele de consumatori pe care rivalul le neglijează sau este
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sau introduce prin inovație un nou avantaj concurențial de cost sau diferențiere. Deși atacarea liderilor nu țintește neapărat detronarea acestora prin Înlocuirea cu challengerul, agresorul Își consolidează poziția cucerind o parte importantă de piață. Atacarea concurenților obișnuiți În punctele lor vulnerabile presupune un risc redus, nu necesită resurse importante, iar challengerul poate ataca frontal. În final, atacarea firmelor mici locale și regionale care nu Își deservesc În mod corespunzător consumatorii constă În atragerea clienților spre o gamă de produse superioare calitativ
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
manevre de apărare prin achiziționarea propriului stoc de acțiuni, lansarea unor acuzații cu privire la Încălcarea legii concurenței sau chiar fuzionarea prietenoasă cu un alt partener. Fuzionările și achizițiile se negociază Într-un jargon special. Spre exemplu, un „porumbel” (o țintă extrem de vulnerabilă) sau „frumoasa din pădurea adormită” (o țintă mai dezirabilă decât „porumbelul”) poate lua „pilula de cianură” (obținerea unui credit pe termen lung cu plata condiționată imediat după perfectarea achiziției) pentru a evita deposedarea de profituri de către un „rechin” (specialist agresiv
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
dimensiuni și fragilității rezultatelor lor. Deși capabile să formuleze În mod clar cele două provocări strategice, expansiunea și performanța, firmele Întârzie să se mobilizeze pentru inovație, cu toate că urgența acțiunii este recunoscută. Cu cât firmele se găsesc Într-o poziție mai vulnerabilă, cu atât ele sunt mai conștiente de necesitatea inovației tehnologice. Dacă, În plan global, 55% din eșantion clasifică cercetarea-dezvoltarea printre prioritățile de investiții (imediat după achiziții - 65%), această proporție crește net la firmele expuse presiunilor puternice din partea concurenței (69% consideră
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
guvernamentale din țara-gazdă. Cel mai sever risc politic Îl reprezintă confiscarea. În această situație, proprietatea firmei trece de la compania străină la țara-gazdă, fără despăgubire. Este un gen de practică ce se mai Întâlnește În țările subdezvoltate. Unele ramuri sunt mai vulnerabile la confiscare decât altele, din cauza importanței lor pentru economia țării-gazdă. Printre acestea sunt industria minieră, industria energetică, utilitățile publice și băncile. Destul de severă este și exproprierea. În acest caz, investiția străină este preluată de guvernul local, dar se acordă unele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Există situații când un furnizor trebuie să realizeze un anumit subansamblu, dar nu are posibilitatea producerii tuturor componentelor necesare și trebuie, la rândul său, să dezvolte relații cu alți furnizori sau subcontractanți. Ca urmare a concentrării sectorului de activitate, furnizorii vulnerabili sau care nu se pot adapta rapid vor dispărea, iar ceilalți vor căuta să atingă talia critică. Unii dintre ei, profitând de concentrarea sectorului, pot deveni cu timpul mari Întreprinderi. Există și posibilitatea ca un client, cedând furnizorului know-how-ul său
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
valori foarte mari ale ponderii (principiul „căzii de baie”). Riscul este ridicat la niveluri reduse ale ponderii, pentru că firma nu este competitivă față de concurenții mai puternici, nu-și poate permite cercetări adecvate de marketing și cheltuieli de dezvoltare și este vulnerabilă la variațiile bruște ale cererii și puterii de cumpărare ale consumatorului. Riscul scade la creșterea ponderii pe piață, În cazul În care firma se poate angaja În cercetarea mai amplă, folosind sisteme informaționale mai bune, recrutând specialiști mai experimentați, investind
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
căsătorește cu Jean Colin, devenit mai târziu scriitorul Vladimir Colin. De pe la vârsta de doisprezece-treisprezece ani, se produsese „schimbarea la față”, o alungire a oaselor feței, care va transforma o fetiță drăguță într-o adolescentă, apoi într-o femeie matură foarte vulnerabilă, ce își va metamorfoza continuu complexele în orgolii. Pentru început, devine o „revoluționară în viață”, făcând politică comunistă, și în artă, cultivând o poezie avangardistă. În 1944, debutează în presă, în pagina a doua a ziarului „Ecoul” (condus de Mircea
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
porniri în ordinea experienței directe sau a celei intelectualizate, o nemăsurată poftă de dragoste. Acidă și sentimentală concomitent, cu „un ochi de sulf și altul de tandrețe”, poeta refuză să se falsifice adaptându-se la conveniențe. Curajoasă, sfidătoare adesea, dar vulnerabilă, ea oferă spectacolul unei sensibilități refugiate în fantezie și joc. Verva metaforică este remarcabilă, tendința subconștientă fiind, așa cum observa Ov. S. Crohmălniceanu, de a compara elemente ale lumii civilizate cu elemente din lumea naturală: direcția de înaintare este spre nefalsificare
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
târziu, aceste aspecte pot pune sub semnul întrebării o soluție ce părea potrivită. Iată de ce explorarea tuturor alternativelor ne poate oferi o imunizare la impactul pericolelor respective. Metoda imunizării pune în evidență în special aspectele în care situația analizată este vulnerabilă. Se pornește de la un ciclu de întrebări de tipul: 1. Ce este posibil să meargă greșit în această situație? 2. Care sunt dificultățile care pot apărea? 3. Care este cel mai catrastofal lucru care este posibil să apară? În esență
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sau la granițele țării, în localități cu acces dificil la servicii de educație, de sănătate și, mai ales, la locuri de muncă; acestea au fost primele localități „părăsite” de populația tânără și ele concentrează acum și pe viitor populație vârstnică vulnerabilă. Cum sunt distribuiți teritorial pensionarii în România? Se poate analiza distribuția teritorială a pensionarilor pornind de la premisa corelației între numărul de persoane vârstnice și numărului de pensionari; într-un sistem echitabil, cu acces egal la oportunitatea de a lucra, cum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Este vorba, de fapt, de accesibilitatea la sistemul de îngrijire a sănătății și de fluxurile reale de consum al serviciilor medicale (care se măsoară prin accesul la servicii și medicamente). O astfel de abordare permite depistarea ulterioară a grupurilor sociodemografice vulnerabile, facilitând intervenția în cunoștință de cauză a decidenților în sensul prevenirii sau reducerii riscului de îmbolnăvire. Realitatea arată că o bună parte din populația rurală actuală este vulnerabilă sociomedical (amintim că circa un sfert din aceasta suferă de una sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și medicamente). O astfel de abordare permite depistarea ulterioară a grupurilor sociodemografice vulnerabile, facilitând intervenția în cunoștință de cauză a decidenților în sensul prevenirii sau reducerii riscului de îmbolnăvire. Realitatea arată că o bună parte din populația rurală actuală este vulnerabilă sociomedical (amintim că circa un sfert din aceasta suferă de una sau mai multe boli cronice). Caracterul de vulnerabilitate sociomedicală poate apărea atunci când starea de sănătate este susceptibilă să antreneze o dificultate în obținerea sau păstrarea unei slujbe la persoanele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
trăsăturile acestei proze. Scrisă la persoana întâi, cartea face mai vizibil transferul dinspre autor spre personaj. Sexualitatea nu mai este însă echivalată cu o acuplare fără sațiu, antrenând și stări mai complicate. Dacă literatura lui A., cu deosebire romanele, deși vulnerabile fără excepție, suscită totuși interesul ca un spațiu deschis experimentului, publicistica lui are o însemnătate remarcabilă, ca ferment al înnoirii, în circuitul de idei al epocii interbelice. Domnul Aderca e un literat complet și nespecializat. Domnia sa știe să poarte paleta
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
întunecat al chitinei se desfăcu încet, la fel ca apendicele ei cefalice. Cele două jumătăți ale capului-carapace se deschiseseră și ele pe cât posibil, fremătând vizibil. Sub umbra aruncată de ele, își desfășură frumoasele și inutilele aripi de scarabeu. Pe deplin vulnerabilă, atrase cu blândețe mâinile lui, într-o invitație de a-i mângâia apendicele fragile, dovadă a unei încrederi și a unei iubiri fără seamăn la specia khepri. El sublinie cu degetele arborescența venelor de pe aripile lui Lin. Lumina care trecea
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
fost analizat la grupa de vârstă 15-29 ani. Și la acest studiu (coordonat de Kirsten Ohm Kyvik din Danemarca), Centrul de Diabet din București a participat activ. Ambele studii au avut darul să conștientizeze dimensiunea prevalenței T1DM în cea mai vulnerabilă perioadă de viață (copilărie, adolescență și prima tinerețe). Din acest trunchi s-au desprins substudii epidemiologice în diferite țări europene, confirmând, în general, datele obținute în studiul-mamă. Începând din acest an (2004), grupul EURODIAB-ACE va marca trecerea pe o a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
de o violență extremă, generatoare de suferință și traumă. în momentul în care se produc astfel de evenimente, anumite specii sau anumiți indivizi se dovedesc mai puternici și cu o mai bună capacitate de adaptare, mai reziliente, iar altele mai vulnerabile și mai expuse la dispariție. Mecanismele naturale de adaptare dezvoltate de specii ca răspuns la provocările naturii sunt de o largă varietate mergând de la sacrificarea unor indivizi sau grupuri de indivizi în favoarea salvării celor mai puternici, până la modificarea speciei sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe noi înșine” (Sartre, 1964). în cazul copiilor, al bătrânilor, al bolnavilor, al persoanelor cu handicap, dependența de celălalt este sporită și se înscrie în vulnerabilitatea specială a acestor categorii sociale față de factorii de risc de violență. Maltratarea categoriilor sociale vulnerabile, abuzarea și neglijarea lor de către cei care au responsabilitatea protejării lor au consecințe dramatice asupra vieții, a dezvoltării și funcționării victimelor și a grupurilor din care fac parte. Dar răul acesta nu poate fi izolat. Jung atrage atenția că prejudiciile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]