59,437 matches
-
Cortesurile din Cádiz. Reînscăunarea lui Ferdinand al VII-lea a echivalat cu întoarcerea la absolutism, intercalată cu câteva perioade de liberalism. La moartea sa, în 1833, liberalii au sprijinit-o pe fiica sa Isabel, în timp ce tradiționaliștii s-au grupat în jurul fratelui regelui, Carlos. Reformele ce au urmărit să-i sustragă Bisericii dreptul la educație și să-i vândă bunurile (1834-1835) au inflamat situația. În acest context s-a dezvoltat un fel de presă confesională strâns legată de cauzele politice și s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
articolele puteau fi interpretate ca o negare a autorității constituite 217. La inițiativa organizației Opera dei Congressi, a luat naștere în 1880 instrumentul său oficial de informare Il Movimento cattolico, o publicație lunară condusă de monseniorul Jacopo Scotton, împreună cu doi frați de-ai săi218. În 1874 existau aproximativ 17 ziare catolice în Italia, deși probabil doar șapte aveau caracter radical 219; suflul polemic răzbătea și din paginile L'Unità Cattolica, care din 1870 până în 1898 a fost tipărită cu un semn
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost o publicație în limba germană 466. Majoritatea articolelor au fost scrise în această limbă, însă au existat și materiale redactate în limba română și franceză. Revista Jugenfreund a apărut sub egida "Școlile arhiepiscopale", după preluarea acestei instituții de către Frații Școlilor Creștine. La 6 februarie 1924, cu prilejul serbării a 25 de ani de la preluarea "Școlilor arhiepiscopale" de către Frații Școlilor Creștine, Anton Durcovici(fost elev al acestor școli), a ținut la Sala Tomis o prelegere în care l-a elogiat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și materiale redactate în limba română și franceză. Revista Jugenfreund a apărut sub egida "Școlile arhiepiscopale", după preluarea acestei instituții de către Frații Școlilor Creștine. La 6 februarie 1924, cu prilejul serbării a 25 de ani de la preluarea "Școlilor arhiepiscopale" de către Frații Școlilor Creștine, Anton Durcovici(fost elev al acestor școli), a ținut la Sala Tomis o prelegere în care l-a elogiat pe directorul Matthaus Seikel, fondatorul revistei Jugenfreund 467. Particularitatea acestei publicații a fost aceea că ea se adresa în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fiind o întâmplare reală. Se accentua astfel importanța și dăruirea preoților militari față de toți soldații care participau la război. Într-o rubrică specială, au fost prezentați preoții catolici care au fost decorați, exemplificându-se cu "Principele Max, preot, dar și frate cu regele Saxoniei, care a mers cu divizia 23 germană, în calitate de capelan militar, ca să îngrijească pe soldații duși la război. Împăratul Wilhelm l-a decorat cu medalia Crucea de fier"609. Aceste relatări arătau importanța misiunii creștine a preoților, care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
creștinului, deoarece s-a adresat în special credincioșilor din parohia Săbăoani, adică oamenilor de la țară. La editarea primelor numere ale publicației au colaborat: Grațian Carpati, Iosif Tălmăcel, Gârleanu Ion, Neculăeș Dominic, Matas Francisc. Revista se tipărea la Roman, la tipografia "Frații Rothmberg". Primul număr cuprindea articole ce tratau problemele existente în parohie, dar și poezii în stil popular, precum și mici istorioare care îi aveau în centru pe locuitorii de la sate. În revistă au apărut o serie de articole care au avut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1922 a fost hirotonit preot, la Assisi 767. Cu toate că avea o sănătate șubredă, întorcându-se în țară, a întreprins un apostolat plin de roade și de aceea, în trei rânduri i s-a încredințat oficiul de maestru de novici pentru frații clerici și laici ai ordinului franciscan. În anul 1929 a îmbrățișat ritul greco-catolic, fiind trimis în dieceza de Oradea, unde și-a desfășurat apostolatul la Drăgești, Gruilung, Decănești și Calea Mare. A fost paroh secund al catedralei din Oradea, oficiu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Expoziției mondiale a presei catolice a consfințit importanța evenimentului și a arătat aprecierea Suveranului Pontif față de organizatori și participanți, față de reprezentanții presei catolice: "Vă spun un bun sosit călduros și din suflet vouă, dragi fii, vouă Venerabili Cardinali, vouă Venerabili Frați în Episcopat, vouă eminenți domni ai Corpului Diplomatic, care ați binemeritat prin munca voastră această Expoziție și fiecăruia dintre voi care prin prezența voastră ați venit să faceți mai frumoasă această întrunire, ce este așa de frumoasă și așa de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
4242, 4065, 4092, 4083, cutia 598, document 4345, cutia 601, document 4896, cutia 607, document 6015, cutia 608, document 6134, 6177, 6183, cutia 609, document 6379, cutia 615, document 7986, 8097, cutia 603, document 5245. Arhiva Curiei Generale a Ordinului Fraților Minori Conventuali, Roma (AGO Conv.), Fond Moldavia, dosar personal Dominic Jaquet, Lettre pastorale de sa grande Monseigneur Dominique Jaquet, evêque de Iași, Scrisoarea părintelui Wiercinski din 4 noiembrie 1895, Scrisoarea Mons. Jaquet din 19 aprilie 1896. AGO Conv., Fond Nova
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1980. Idem, "Alexandru Theodor Cisar, episcope de Iași (1920-1924)", în Pro Memoria, nr.2/2003, București, 2003, pp. 175-190. Idem, "Episcopia catolică de Iași în secolul al XX lea", în Buletin istoric, nr. 1, Iași, 2000, pp. 23-40. Idem, "Activitatea Fraților Minori Conventuali în Dieceza de Iași (1884-2005)", în Buletin istoric, nr. 6, Iași, 2005, pp. 129-142. Doboș, Dănuț, "115 ani de la înființarea Seminarului din Iași", în Buletin istoric, nr. 3, Iași, 2002, pp. 93-104. Idem, "Din istoria Institutului "Presa Bună
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
129). 111 Papa Pius IX, Nostis et nobiscum, 8.XII.1849. 112 Papa a condamnat traducerile echivoce ale Bibliilor care ajungeau în mâinile credincioșilor, astfel că le-a propus episcopilor: Pentru a pune capăt pângăririi cărților ar fi bine, onorabili frați, ca fiecare dintre intelectualii cu credință curată pe care îi cunoașteți să publice alte cărți, pentru întărirea credinței și informarea corectă a poporului, pe care voi să le revizuiți înainte" (Ibidem). 113 Papa Pius IX, Quanta cura, 8.XII.1864
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în România, Editura Academia Română, București 2005, p. 981. 463 Ibidem. 464 Dănuț Doboș, "Colaborarea episcopului Anton Durcovivi la revista Jugendfreund (1921-1924)", în Pro Memoria, nr. 3, București, 2004, p. 103. 465 Raymund Netzhammer, Episcop..., p. 981. 466 "Directorul de școală, fratele Matthaus Seikel editează la recomandarea noastră, revista lunară Der Jungendfreund (Amicul tinerimii) ca organ al asociației noastre a tinerilor. El caută și strânge abonați pentru această revistă și se duce zilnic pe la 10-15 familii. Îmi spune că este într-adevăr
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și din alte comunități catolice din Moldova de orice urmă de protestantism, redându-le Bisericii Universale. 739 Ioan Ferenț, " Ieremia Movilă și catolicismul", în Calendarul catolic, 1915, pp. 37-49 740 Autorul a evidențiat faptul că domnul Moldovei, Ieremia Movilă, alături de fratele său, mitropolitul Gheorghe Movilă, ar fi "lucrat", încă de pe vremea lui Petru Șchiopul pentru apropierea Moldovei de Sfântul Scaun. 741 Ioan Ferenț, Cumanii și episcopia lor, Blaj, 1931. 742 Anton Gabor, "Moartea Părintelui Dr. Ioan Ferenț", în Lumina creștinului, septembrie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
misiunea, așa cum o înțelegem și o intenționăm noi, nu poate să aibă un teren și un mediu mai potrivit decât capitala țării" (Ibidem). 916 Iată ce cuprindea punctul al doilea al proiectului: "Cotidianul trebuie să ia ființă și cu concursul fraților catolici din vechiul regat, pentru ca să servească și intereselor lor, identice cu interesele catolicismului românesc, interese care, fără îndoială, nu gravitează întru nimic afară de granițele firești și naționale ale acestei țări, ci se confundă cu cele ale țării și nației române
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acest cotidian să poată fi considerate și de lumea externă din străinătate, ca de fapt de întregul catolicism român din România. Nu ne putem închipui o acțiune comună, a întregului catolicism român, spre obiectivul indicat, decât împreună și alături cu frații noștri catolici din vechiul regat" (Ibidem). 917 Precizăm faptul că această concepție și opinie trebuie înțeleasă în contextul realităților interne și internaționale ale perioadei, a semnării Concordatului cu Vaticanul, dar și al revizionismului maghiar opus conturării și formării unei ierarhii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ff. 338-339). 953 "De mult timp, importantul ziar de la Bologna L'Avenire d'Italia duce împotriva noastră o campanie de știri și articole tendențioase. Zilele trecute, publicând un articol prin care eram acuzați că asuprim pe catolici și chiar pe frații noștrii Uniți, m-am crezut dator să adresez Direcțiunei ziarului un răspuns, ce a fost inserat în numărul din 28 februarie. Aflând în acelaș timp că acest ziar ar fi cu totul la dipozițiunea propagandei ungurești și că, pe de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nr. 165, anul IV, 6 septembrie, 1924, f. 1. 972 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 25, fascicolo 97, f. 3. 973 I. Gabor, I. Simon, Necrolog. Misionari și preoți autohtoni: diecezani și Franciscan, clerici și frați călugări care au lucrat în Moldova pe teritoriul actual al diecezei de Iași (1600-2000), Iași, 2001, p. 54. 974 Institutul și Editura "Presa Bună" Iași. Note istorice Perspective (se va cita Institutul...), Iași, 1992, p. 7. 975 I. Tălmăcel, "Cuvântare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cruntă și plină de surprize de neînchipuit. În timp ce se derulează confruntarea psihologică dintre Robyn și Vic, tot soiul de personaje neînsemnate apar și dispar pe câte o pagină. Charles, prietenul șovăitor al lui Robyn, se mută la Londra, împreună cu prietena fratelui lui Robyn, trecând de la meseria de literat la cea de "funcționar bancar comercial". Urmează părinții lui Robyn, membri ai facultății, familia și colegii lui Vic, străini. Fără coincidențe neverosimile, emoțiile curg firesc, odată cu gândurile și adaptarea la nou, și toate
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
numea pe Yeats "poetul vârstei de mijloc înainte de toate". Cu o generație mai târziu, Ruth Fainlight moștenește obsesia și, mult mai puțin teatral decât Yeats ori Eliot, ea aduce moartea cu picioarele pe pământ. Vorbește despre îmbătrânire ca și cum ar flecări: Frați, surate, v-ați obișnuit cu fața cum vi se vede-n oglindă? O puteți accepta, o puteți recunoaște? Nu vă mâniați, răspundeți-mi deschis, iertați brutalitatea întrebării. Eu nu izbutesc de câte ori scot petecul de oglindă din geantă, ori mă uit
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
În ce o privește pe Ruth Fainlight (cât se desprinde din imaginile ei, fiindcă poeta nu filozofează în vers), tandrețea include toate ființele și toate vârstele. Poeta se îndrăgostește neîncetat, de fiecare ființă în parte, de fiecare vârstă. Își iubește fratele, părinții, soțul, copiii, prietenii, opera, miturile, literatura, istoria, practic tot ceea ce poate fi cuprins de inteligență. Tot ce poate fi înțeles trebuie iubit acesta e aproape sigur crezul poetei. Animal Tamer (Îmblânzitorul de animale) invocă imaginea soțului (romancierul Alan Sillitoe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lupte. E o luptătoare, pentru viață, pentru poezie, pentru ființa ei. Usually Dry-Eyed (De obicei fără lacrimi) începe prin a invoca tandrețea: "Plângi ușor?" Uneori. Întotdeauna pentru ceea ce se cheamă sentiment ieftin. Mai ales când se regăsesc îndrăgostiții, se împacă frații, revine fiul sănătos acasă la mamă, soțul și soția surâd alături. Istorisirile clasice. Dar poemul se încheie cu mânie "fără lacrimi", fiindcă e nevoie de mai mult decât compasiune, trebuie să învățăm să luptăm, mai ales cu "aroganța și cruzimea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ele de evrei. Dar familia mea s-a mutat în Anglia când aveam cinci ani, deci n-am multe amintiri. Îmi amintesc destul de clar că m-au dus s-o văd pe mama la aceeași maternitate, atunci când s-a născut fratele meu, la mai bine de trei ani și jumătate după mine, precum și imagini foarte pregnante de când mă jucam în parc, mergeam cu barca pe lac cu tata, mă uitam cum intră soarele prin jaluzeaua din dormitorul meu când adormeam după
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pe lac cu tata, mă uitam cum intră soarele prin jaluzeaua din dormitorul meu când adormeam după amiaza, veranda mătușii mele (unica soră a mamei, Ann, care locuia aproape și cu care stăteam mult, mai ales după ce s-a născut fratele meu), momentele când desenam ori mostrele de material cu care mă jucam, alegând ce culori și țesături merg mai bine pentru păpușile mele. LV. E copilăria la New York altfel decât copilăria într-un oraș mai mic ori la țară? RF
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cu oameni de peste tot. New York a fost dintotdeauna un oraș de emigranți. LV. Cum a fost mai târziu viața ta culturală în New York? Teatre? Cinema? Ce reviste citeai? Când a început să te intereseze viața culturală a orașului? RF. Mama, fratele meu și cu mine ne-am întors la New York în iunie 1941, ca "refugiați britanici", în vreme ce tata a rămas în Anglia. Am locuit la început într-un mic apartament în Manhattan. Fratele meu și cu mine mergeam la cursurile de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
te intereseze viața culturală a orașului? RF. Mama, fratele meu și cu mine ne-am întors la New York în iunie 1941, ca "refugiați britanici", în vreme ce tata a rămas în Anglia. Am locuit la început într-un mic apartament în Manhattan. Fratele meu și cu mine mergeam la cursurile de vară ale școlii de acolo, iar ea lucra ca secretară. Dar i-a fost prea greu să lucreze și să aibă grijă și de noi, așa că am fost trimiși la internat pe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]