61,510 matches
-
cărămidă și piatră; - arcele de a căror existență aminteam la parterul imobilului sunt realizate din cărămidă la fel ca și bolta care acoperă încăperea de la primul nivel; - șarpanta din lemn cu învelitoare din șiță; - tâmplărie exterioară: a fost realizată din lemn de stejar; - finisaje exterioare: tencuieli simple văruite; - scările sunt din piatră și parțial cărămidă, iar parapetul este din zidărie mixtă - piatră și cărămidă. Elementele scoase la iveală de cercetări întreprinse, cât și din documentele existente, parte din ele prezentate mai
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
drum din Sinai la Damasc, Ilie găsit Elisei "unul dintre ei care au fost arăt cu douăsprezece jugul de boi". Elisei amânată numai suficient de lung pentru a ucide jugul de boi, al cărui trup a fiert cu plug de lemn foarte sale. El w După ce a împărtășit acest ospăț de adio cu tatăl său, mama, și prieteni, a urmat nou ales Profetul "Ilie și slujit de el." (1 Regi 19:8-21) El a mers împreună cu maestrul sau de la Ghilgal la
Elisei () [Corola-website/Science/321574_a_322903]
-
Biserica de lemn din Valea Mare se află în localitatea Valea Mare din orașul Berbești, județul Vâlcea. Biserica a fost ridicată în anul 1776 și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Se distinge prin sculpturi decorative, pisanii, pictura iconostasului și o structură bine conservată. Biserica
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
șochează faptul că athsheenii omoară intenționat femeile pământene, considerând că acestea pot da naștere unei colonii pământene în continuă expansiune. În realitate, chiar acesta este planul; coloniștii vor să transforme "Noul Tahiti" în casa lor, nu doar să îi exploateze lemnul. Athsheeni nu au tradiție războinică și, ca atare, nu au legi ale războiului; în plus, femeile lor iau și ele parte la lupte.. Revoluția duce la sfârșitul dominației pământene. Pentru atrocitățile comise, Davidson este exilat pe o insulă stâncoasă, pe
Lumii îi spuneau pădure () [Corola-website/Science/321599_a_322928]
-
atmosferă și stările tensionale ale personajelor.A pictat flori încărcate de o suava gingășie.Este numit de cronicarii de artă ""peisagist", "florist", "portretist"", operă să însumând câteva mii de tablouri. În sculptură, Dimitrie Loghin a lucrat în maniera realistă, folosind lemnul, ghipsul și teracota că materiale de lucru.Portretele și basoreliefurile sale redau cu fidelitate trăsăturile esențiale ale modelului : ""Cântăreața", "Cap de tânăr", "C.Porumbescu", "Portret de familie"" ș.a. ""Fiind vremea să fie apreciată în ansamblu, operă lui Dimitrie Loghin, impune
Dimitrie Loghin () [Corola-website/Science/321610_a_322939]
-
de către coloniștii veniți din Grecia. Primul autor care a folosit termenul de ,falangă”(,φαλαγξ”) este Homer. Numele hopliților era derivat de la ,hoplon”, scutul circular pe care-l aveau, cu un diametru de aproximativ 90 de centimetri. Acesta era confecționat din lemn și acoperit cu o foaie de bronz. Aceste scuturi erau legate cu o curea de cotul stâng și ținute de mâner.Principala armă a hopliților era o lance folosită la împuns., care avea o lungime de aproximativ 2,45 metri
Armata romană timpurie () [Corola-website/Science/321613_a_322942]
-
manipular, cavaleria avea în continuare un loc secundar. Despre armele soldaților, ne-au rămas informații importante de la Polybius. Acesta spunea că fiecare hastatus și principes aveau două sulițe. Acestea erau faimosele pila. Un pilum era format dintr-o vergea de lemn și avea o lungime de aproximativ 1,2 metri. Atunci când acesta era aruncat , toată greutatea sa se concetra în spatele vârfului mic. Despre gladius știm că în secolul II î.H., romanii au adoptat ,gladius hispaniensis”. Această armă ar fi putut
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
al Muzeului de Artă Gothenburg, post pe care l-a deținut pană în 1891. Acum avea el o bogată experiență ca grafician, pictor în acuarelă și ulei. Larsson și-a îmbogățit experiența sa de pictor studiind în continuare sculpturile din lemn masiv din Evul Mediu. Cartea sa preferată descria mitologia și era plină cu statui ale zeilor și zeițelor în stil baroc. Arta pitorească a fost pentru el o atracție irezistibilă.
Carl Larsson () [Corola-website/Science/321634_a_322963]
-
denumite "Gretchen" ("micuța Gretel"). Panzerfaust nu era o rachetă antitanc, ci un aruncător de grenade. Tubul de metal era încărcat cu praf de pușcă. Dimensiunea tubului și greutatea explozivului propulsiv varia în funcție de model. Focosul era stabilizat cu ajutorul unui ax din lemn care avea aripioare din metal (cu o grosime de 0,25 mm) pliate. Acestea se îndreptau automat în momentul în care proiectilul părăsea țeava. Focosul consta într-un amestec de TNT și hexogen și era capabil să perforeze majoritatea tancurilor
Panzerfaust () [Corola-website/Science/321630_a_322959]
-
frate al marelui logofăt Lupu Balș, a reparat biserica. El a construit un turn-clopotniță adosat intrării. Intrarea în biserică se face astăzi prin pridvorul aflat la parterul turnului-clopotniță. Familia Balș a înzestrat lăcașul de cult cu o catapeteasmă nouă din lemn aurit, cu o icoană a Maicii Domnului ferecată în argint, cu o strană frumos ornată și cu mai multe candele din argint. Biserica a fost reparată din nou în 1914. Biserica a fost avariată de cutremurele din secolul al XX
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
o zi de joi, la 7 mai 1992 din inițiativa redacției ziarului local Curierul de Nord, în lunca Răutului, unde s-a descoperit osemintele foștilor lagăr de concentrare de pe teritoriul Combinatului de Blănuri, a fost sfințită o troiță. Crucea din lemn de brad a fost meșterită de Pavel Curatu și Maxim Odagiu. La ceremonie au fost prezenți atât foști deținuți rămași în viață, cât și rudele celor care nu s-au mai întors din lagăr . La fel ca și 1940, ocupând
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Din punct de vedere tehnologic, Terramare pare a se afla la începutul Epocii Fierului, bronzul fiind folosit încă destul de mult în locurile deficitare în fier. Tatăl lui Ged este un lucrător în bronz, iar printre arme se regăsesc cele din lemn sau din metale dure, dar ușor de lucrat. Elementele culturale individuale din Terramare pot fi comparate cu acelea ale culturilor Pământului, fără o identificare completă. La fel ca popoarele insulelor Pacificului sau bazinului mediteranean, viața lor se bazează pe legătura
Terramare () [Corola-website/Science/321633_a_322962]
-
Biserica de lemn din satul Almașu Mic de Munte, comuna Balșa, județul Hunedoara, a fost construită în secolul XVII. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica figurează pe lista nouă a monumentelor istorice, . Vechimea bisericii, cât și a satului, este o necunoscută
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
poate de credibilă. Informațiile provenite de la cei mentionați mai sus ne spun că o furtună puternică a deteriorat acoperișul și turnul bisericii. Un gospodar al satului, împreună cu cei patru feciori ai săi, au decis să refacă biserica pe cheltuiala lor. Lemnul bisericii a fost coborât din Podei și biserica a fost reconstruită pe locul unde se află acum. Mărturie a faptului că s-au făcut unele modificări în ceea ce privește construcția stă faptul că unele dintre îmbinări nu s-au mai potrivit exact
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
construcție a fost adus de la o altă biserică de la Bucureșcii Bradului, acesta fiind motivul pentru care îmbinările nu se mai potrivesc exact. Bârnele folosite sunt din stejar, fiind prelucrate în totalitate doar din secure. Au fost folosite doar cuie din lemn-un alt element care ne indică vechimea construcției. Inițial nu a fost tencuită în exterior, fiind vizibile toate bârnele; pentru o mai bună izolare termică, oamenii satului au lipit-o cu pământ, apoi au văruit-o (zugrăvit-o); dacă facem
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
voie a se plăti de la el în suma de 60 fl. Valută actuală și 30 mierțe bucate”. Biserica din Bărăi, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost ridicată în anul 1879, pe locul unei biserici mici, tot din lemn. Biserica, construită din lemn, pe temelie de piatră, acoperită cu draniță, a fost sfințită provizoriu de Vasile Roșescu, protopop al Clujului. În anul 1941 biserica a fost tencuită, iar acoperișul refăcut din țiglă, pentru că, din pricina vechimii, dranița s-a spart
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
de la el în suma de 60 fl. Valută actuală și 30 mierțe bucate”. Biserica din Bărăi, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost ridicată în anul 1879, pe locul unei biserici mici, tot din lemn. Biserica, construită din lemn, pe temelie de piatră, acoperită cu draniță, a fost sfințită provizoriu de Vasile Roșescu, protopop al Clujului. În anul 1941 biserica a fost tencuită, iar acoperișul refăcut din țiglă, pentru că, din pricina vechimii, dranița s-a spart și ploua atât în
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
P.S. Nicolae Colan, Arhiepiscop al Clujului. În anul 1965, biserica și clopotnița au fost acoperite cu tablă de zinc, datorită faptului că biserica a crăpat atât înăuntru, cât și în afară, din cauză că țigla a fost prea grea pentru structura din lemn. Icoanele împărătești, pictate pe lemn, sunt moștenite de la ctitoria anterioară și databile la sfârșitul secolului XVIII. Prin vechimea lor și valoarea artistică, ele ar merita o restaurare (deoarece se află într-o stare avansată de degradare) și păstrarea în condiții
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
Clujului. În anul 1965, biserica și clopotnița au fost acoperite cu tablă de zinc, datorită faptului că biserica a crăpat atât înăuntru, cât și în afară, din cauză că țigla a fost prea grea pentru structura din lemn. Icoanele împărătești, pictate pe lemn, sunt moștenite de la ctitoria anterioară și databile la sfârșitul secolului XVIII. Prin vechimea lor și valoarea artistică, ele ar merita o restaurare (deoarece se află într-o stare avansată de degradare) și păstrarea în condiții mai favorabile, într-o colecție
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
1773 și aflată în prezent la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Biserica a fost transferată în muzeu prin 1958, ca urmare a începerii lucrărilor la barajul hidroenergetic de la Bicaz. Biserica din Răpciuni face parte din cele 4 biserici de lemn aflate la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Arhitectura se încadrează în stilul vechilor biserici moldovenești din lemn. Pictura din interiorul bisericii se înscrie în canonul erminiilor bizantine. Construcția are mai multe inscripții în grafie slavonă, slavo-română sau română care
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
prin 1958, ca urmare a începerii lucrărilor la barajul hidroenergetic de la Bicaz. Biserica din Răpciuni face parte din cele 4 biserici de lemn aflate la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Arhitectura se încadrează în stilul vechilor biserici moldovenești din lemn. Pictura din interiorul bisericii se înscrie în canonul erminiilor bizantine. Construcția are mai multe inscripții în grafie slavonă, slavo-română sau română care se adaugă celor slavonești de la iconografie. A existat și un program de restaurare al bisericii de lemn care
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
din lemn. Pictura din interiorul bisericii se înscrie în canonul erminiilor bizantine. Construcția are mai multe inscripții în grafie slavonă, slavo-română sau română care se adaugă celor slavonești de la iconografie. A existat și un program de restaurare al bisericii de lemn care a debutat prin anul 2007. Biserica veche a fostului sat Răpciuni din comuna Ceahlău constituie subiectul unui studiu numit "Biserica salvată din lac". Studiul rezultat, coroborat cu descrierea profesionistă a valorii arhitecturale și culturale a edificiului la care au
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
constituie subiectul unui studiu numit "Biserica salvată din lac". Studiul rezultat, coroborat cu descrierea profesionistă a valorii arhitecturale și culturale a edificiului la care au fost adăugate eforturile restaurării, au alcătuit lucrarea intitulată "Biserica salvată din lac. Povestea bisericii de lemn din Răpciuni, Neamț", care a apărut în condiții grafice deosebite. Biserica datează din 1773, după cum atestă inscripțiile dăltuite pe grinzile din pridvor. Tot aici sunt consemnate și unele evenimente mai importante din viața comunității. Inscripția cea mai importantă se află
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
Aceștia au fost: Ursu Vasile, Borșa Ion, Bocancea Gheorghe, Bocancea Ion, Târșa Gheorghe, Bonteanu Gheorghe, Chiorbeja Grigore și Roștioru Nicolae. Unul dintre bătrânii satului Ceahlău a declarat: În anul 2007 s-a realizat un program de restaurare a bisericii de lemn din Răpciuni. Proiectul de restaurare a bisericii a fost elaborat de Niels Auner și a urmărit corectarea deformărilor structurii de rezistență, precum și asigurarea stabilității construcției. Lucrările au început în anul 2007, au durat 7 luni și au fost executate de
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
a urmărit corectarea deformărilor structurii de rezistență, precum și asigurarea stabilității construcției. Lucrările au început în anul 2007, au durat 7 luni și au fost executate de o echipă specializată, cu îndelungată experiență în acest tip de intervenții la bisericile de lemn. A doua etapă în reabilitarea acestui monument a fost restaurarea picturii murale. Lucrările de restaurare a picturii murale au durat aproximativ un an. Paula Popoiu, directorul Muzeului Satului, a spus, în cadrul Sesiunii Naționale de Conservare-Restaurare „Doina Darvaș”, desfășurată la Sala
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]