60,397 matches
-
al lui David și Solomon și care și-a menținut până astăzi propria identitate religioasă și numele de Israel. Însă, privind îndeaproape, o astfel de concepție este eronată din punct de vedere istoric. Termenul Israel înțeles astfel este întâlnit numai pornind de la o anumită perioadă istorică, deoarece, în epoca cea mai antică, Israel indica numai așa-numitul regat „de Nord”, foarte diferit de cel al lui Iuda (a se vedea inscripția lui Meșa și analele neoasiriene). Acest regat a încetat să
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Cap. 3, pp. 39-40). Această perioadă de prosperitate și autonomie pentru Israel și Iuda este marcată de polemica religioasă a profeților Amos și, în parte, Osea. Deși e dificil să tragem o concluzie istorică credibilă asupra religiei din această perioadă pornind de la cărțile profetice, pare plauzibilă conflictul dintre mișcarea incipientă ce adora exclusiv pe Yhwh (monolatria Yahwistă) și societatea largă, în cea mai mare parte înclinată spre politeism. După lunga domnie a lui Ieroboam al II-lea dinastia lui Iehu s-
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Israel și Iuda, nu e suficientă mărturia legislației cultuale din cărțile biblice ale Pentateuhului, întrucât ea este produsul uneia sau mai multor acțiuni de redactare realizate în epoca postexilică. Prin urmare, studiul cultului practicat de vechii evrei va trebui să pornească, în special, de la datele, prin natura lor ocazionale, oferite de arheologie. Presupunând că riturile practicate de vechii evrei în perioada regatelor lui Israel și Iuda nu trebuie să fi fost foarte diferite de cele practicate în regatele învecinate, vom putea
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
și, implicit, învățarea acestor noțiuni o constituie experimentul de laborator. Din acest motiv, am prezentat aceste noțiuni sub forma unor experimente care să poată fi efectuate (destul de facil) de către cei dornici de cunoaștere. Am scris acest caiet de lucrări volum pornind de la activitatea mea la catedră, atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel superior. Mi-am propus să le fiu de ajutor profesorilor de chimie, primii chemați să aducă noțiuni de chimie în viața elevilor, deci cei care au cea
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
opinii necorespunzătoare, sensibilizarea membrilor grupului față de anumite probleme, satisfacerea unor cerințe ale grupului sau exprimarea unor păreri cu privire la reorganizarea grupului. Din perspectiva psihosociologică, orice demers În abordarea strategiilor de implementare a Învățământului integrat În sistemul de Învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și de la o analiză la nivel microsocial a acestei problematici. Dacă nu există semnale favorabile la aceste niveluri de analiză, eficiența integrării riscă să rămână În permanență sub semnul Întrebării. Analiza macrosocială
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
de arheologie socială. Pentru nevoi lingvistice și culturologice o folosiseră și Hasdeu, prin chestionarele sale, și chiar Densusianu, în ciuda puternicei riposte la concluziile acestuia din urmă. Articolele din Etimologicum-ul lui Hasdeu sunt adevărate studii monografice aplicate unor structuri și instituții, pornind de la memoria cuvântului în cadrul ariei sale de circulație. Tot la fel va lucra și S. Mehedinți în etnopolitica sa asupra spațiului românesc integral. Studiile de la Fundu Moldovei dezvăluie un tip curios de sate, așa-numitele „sate risipite”, cu „gospodării ridicate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
formați o școală a cunoașterii aspectelor, înrâuririlor și interdependențelor culturale și etnice, deschizând o eră nouă pentru viitorime. Așa precum Lavoisier descoperind un dinte a putut, bazându-se pe axioma corelației, să reconstituie un pleziozaurus sau un pterodactil antediluvian, Dvs. pornind de la premize juste ați scos la suprafață adevărate revelațiuni etnografice. La fel se încondeiau ouăle, cojoacele și păpușile de cârpă; la fel se înfloreau ștergarele, maramele și velințele; la fel cusăturile, covoarele și lăicerele; la fel se încrustau fluierele, cavalele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vor fi dublate sau, mai exact, vor fi situate în cadrul „biografiilor reprezentative” ale celor implicați în polemici. Perspectiva pe care dorim să o folosim în cele de mai jos este una comparativă, conștientă de existența unor niveluri diferite ale comparației, pornind de la cele mai evidente polemici și ajungând la tensiunile mai puțin clare ce structurează discuția pentru a obține, în final, accesul la acea zonă discursivă comună de unde apar teme diferite, uneori chiar contradictorii. Pilonul sociologic Biografia reprezentativă a lui Anton
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
politice” de azi, dar cu toate acestea moderne. Chiar dacă teoria configurației unice a modernității a avut și încă mai are susținători importanți, fiind purtătoarea unor perspective teoretice și pragmatice importante, ea este din ce în ce mai mult atacată, din puncte de vedere diferite, pornind probabil de la Hugo von Hofmannstahl până la Fritz Stern, Jeffrey Herf, Zygmunt Bauman etc. Fritz Stern, de exemplu, analistul „politicilor disperării culturale”, consideră că „trebuie să acceptăm faptul că acest tip de rebeliune împotriva modernității este latentă în societatea occidentală și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
completare a „științei realității”, așa cum o înțelegea Hans Freyer. Începând cu studiile sale antebelice, dar mai ales în cele apărute în perioada dintre cele două războaie mondiale, Freyer, fostul student al lui G. Simmel, va încerca să înțeleagă viața statului pornind de la formele pe care le ia în momentele de „maxim” istoric: întemeierea, războiul, tensiunea creată de regenerări ale formelor statale, reformele. El încearcă să modifice ierarhia celor mai importante - în perspectiva sa - concepte din științele statului: dominația și planificarea. „Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unei integrări stricte, a unui maxim de solidaritate și loialitate în relație cu statul și o informare exactă sunt condiții absolut necesare pentru a menține însăși existența națiunii. Această nouă etapă în istorie este, în viziunea lui Golopenția, una necesară, pornind din chiar atitudinea fundamentală din care s-a dezvoltat civilizația occidentală modernă. Starea actuală a științelor sociale și politice necesită o nouă și comprehensivă integrare. Științele liberale, în special cele „teoretice”, cum ar fi economia politică și dreptul, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
statului (Freyer, 2000; Golopenția 1999). Prin aceasta, Golopenția se îndepărtează de o parte a definițiilor „clasice” ale geopoliticii, care o leagă mai ales de geografia politică. Vorbind de încercările de definire a noii discipline Golopenția consideră că ele „...n-au pornit de la faptul preocupării ce poartă numele geopolitică. Ci, dimpotrivă, de la definiții și științe existente, cu care credeau că trebuie să o pună de acord. Urmarea a fost că, în loc să ajungă să exprime ce se numește geopolitică, ridicând în conștiință rostul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
teorii: omul de știință ingenuu, leneșul cognitiv, inferența corespondenței etc. (Chelcea, 2002, 42-52). În cele ce urmează voi semnala aspectele psihologice ce intervin în construirea opiniilor despre criminalitate (vezi Ericson, 1992, 121-124). Suprageneralizarea În general, tendința de a face generalizări pornind de la un singur caz este foarte puternică. Amos Tversky și Daniel Kahneman (1971) au demonstrat cât de puternică este influența unui singur caz în formarea atitudinilor și a opiniilor. Acest lucru este adevărat și în legătură cu părerile despre criminalitate. Este revelator
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
flexibilă, dependentă de context, a măsurării inegalității și sărăciei. Opțiunile metodologice ale autorilor studiului, atât în ceea ce privește eșantionarea, cât și în privința modalităților de calcul ale diferiților indicatori ai sărăciei și inegalității s-au dovedit, cel puțin la o primă vedere, valide. Pornind de la cazul din Oradea, am conchis că indicatorii cei mai buni ai bunăstării la nivel de familie sunt consumurile alimentare, nealimentare, de servicii și bunurile de utilizare îndelungată aflate în dotarea gospodăriei. Concluzia a fost întărită și de analiza profunzimii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de persoane), care reprezentau diferite instituții publice și private să noteze într-un timp limitat (4 minute) pe o foaie de hârtie 15 adjective legate de organizația din care fac parte. Cei în cauză au notat trei categorii de adjective, pornind de la afirmația „Organizația mea este...”: adjective negative, critice sau ostile: dezinteresată, închisă, rigidă, conformistă, haotică, autoritară, săracă, nemotivantă, sordidă, dezorganizată, haotică, nevalorizantă, pesimistă, neimplicată, conflictuală, ineficientă, neprofesionistă, delăsătoare, înceată, hiperbirocratică, neinteresată de oameni etc. adjective neutre din punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din ce în ce mai agresiv, care se simte peste tot, inclusiv în mediul academic: „Toți profesorii intră în sală salutând cu brațul ridicat. Când Spranger a citat cuvântul lui Hegel că vremurile lipsite de război sunt vremuri de marasm, toată sala enormă a pornit-o pe un frecat entuziast al podelelor (glasul de aici, al poporului). Rectorul a spus în cuvântarea de înmatriculare... că «Cine nu e naționalist (dintre germani) își are locul în închisoare; fiecare trebuie să răzbată la socialismul hitlerist»”. Este momentul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
am ajuns în apropierea celor mai buni, a lui Braudel, a lui Lévi-Strauss. Sigur că m-am ostenit și am vrut să învăț carte, dar trebuie și puțin noroc” (p. 68). Întrebat fiind despre profesorii care l-au ajutat să pornească pe drumul științei, Paul H. Stahl își amintește că, în anul 1932, „pe vremea în care nu știam încă bine să scriu și să citesc”, a mers pe „teren” împreună cu tatăl său și cu Traian Brăiloiu și ceea ce l-a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în lucrarea prezentată pot fi utilizate într-o analiză secundară. Totodată, această monografie poate servi ca sursă de informare despre centrele, instituțiile și organizațiile, locale sau internaționale, care monitorizează și investighează diferite aspecte ale vieții social-culturale, economice etc. din Republica Moldova. Pornind de la cele expuse mai sus, îi invit pe toți cei interesați să cunoască realitatea din Republica Moldova (sociologi, psihologi, politologi sau pur și simplu curioși) să citească această carte. ELENA CURCUBET W. Richard Scott Instituții și organizații, Iași, Editura Polirom, 2004
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
trasate cadrele conceptuale ale teoriilor costurilor tranzacției (O. Williamson, D. North), inițiate de R. Coase, și ale teoriilor evoluționiste (S. Winter și R. Nelson). În științele politice sunt prezentate perspectivele instituționalismului istoric și ale teoriilor alegerii raționale. În ceea ce privește sociologia, abordarea pornește de la fundamentele sau liniile teoretice pe baza cărora se construiesc analizele neoinstituționale: teoriile cognitive inițate de concepția lui H. Simon, teoriile fenomenologice și culturale inspirate de concepțiile lui C. Geertz în antropologie, P. Berger și T. Luckmann în sociologie și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
obținut, lecturând cu atenție sporită acest volum, este deosebit de actual și de complet, trimițând pe oricine este interesat și suficient avizat la o mare varietate de studii și cercetări reprezentative. Sunt oferite chiar noi posibilități și direcții posibile de cercetare, pornind în special de la paradigmele noului instituționalism în sociologie. Consider că această lucrare constituie pentru cercetărorul interesat de relația dintre instituții și organizații un ghid și un instrument util, în principal sub aspectul unei excelente sistematizări, completate de o prezentare sintetică
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
societatea informațională. Szakadát István**, în studiul „Cultura digitală și rețeaua mondială ca public alternativ, procesele, efectele, modurile de reglementare și consecințele politice predictibile” („A digitális kultúra és a világháló mint alternatív nyilvánosság, ennek folyamatai, hatásai, szabályozási módjai, anticipálható politikai következményei”), pornind de la teoria acțiunilor comunicative a lui Jürgen Habermas, analizează caracteristicile și modul de reglementare al publicului alternativ în cadrul rețelei mondiale. Clarifică conceptele legate de cultura digitală (realitatea virtuală și informația digitală), prezintă caracteristicile de bază ale acestora (ușurința multiplicării, inutilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
desfășoară între adepții futorologiei și cei împământeniți; al treilea reprezintă polemica dintre tehnofili (Modelul Athen) și tehnofobi (Modelul Orwell). Reflectând asupra discursurilor, se desprind trei probleme: posibilitatea de observare, accesibilitatea și surplusul informațional, respectiv aria de interes a tehnorealismului (mișcare pornită în 1998, tehnorealismul se situează între tehnofili și tehnofobi). În concluzie, se poate observa că toate studiile acestui volum au o construcție asemănătoare, încep prin a defini scopul cercetării, prin a prezenta conceptele de bază, după care urmează dezbaterea subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și pe ce criterii trebuie operate distincțiile? Pentru Radu Anton Roman, lucrurile par a fi simple: ca gastronom, el trăiește într-o Europă a Națiunilor Culinare; fiecare popor de pe Bătrânul Continent are dreptul la propria și originala sa „bucătărie națională“. Pornind de la simpla evidență că, de pildă, pastele italienești nu seamănă deloc cu les nouilles franțuzești și nici pizza cu la quiche lorraine, Radu Anton Roman trage concluzia: ambele popoare au bucătării naționale. Pentru Păstorel Teodoreanu, lucrurile nu sunt atât de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
vădesc calitatea culturală a actului culinar. Scopul este realizarea unui fel de mâncare în care să nu se regăsească starea primară a ingredientelor, ci un ansamblu de culori, consistențe, gusturi și mirosuri noi, creat prin meșteșugul bucătarului. Acesta din urmă pornește de la natură, a cărei savoare nu o distruge, ci o îmbogățește prin știința sa. Mai precis, o re creează. În acest sens, bucătăria este o alchimie, cratița, un creuzet, iar produsul final nu poate fi obținut decât prin prelucrarea, deseori
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
plan prin rețete ingenioase, cum ar fi „cuibul de polenta umplut cu piept de prepeliță“. La noi, puține restaurante de astăzi pot oferi altceva în afară de banala mămăliguță cu brânză și (sau fără) smântână... Iar ideea unor rețete „de autor“ sofisticate, pornind de la banala și pe nedrept disprețuita mămăligă, rămâne utopică. Lipsa de inventivitate în domeniul asocierilor mămăligii cu alte ingrediente este însă, uneori, compensată prin găselnițe deosebit de interesante: există în Maramureș un fel de mămăligă făcută din mălai obținut din boabe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]