60,397 matches
-
au fost inventate de bucătarul bufetului gării din Băicoi, ci de însuși Marcus Gavius Apicius (rețeta se numea Osicia omentata). Cele pe care le prăjim noi sunt însă de origine (cel puțin lingvistică) persană, adică au ajuns pe malurile Dâmboviței pornind taman din îndepărtata Asie: în persană, koffteh înseamnă carne tocată. Bucătăria iraniană a păstrat multe rețete de chiftele, poate mai cunoscută fiind Koofteh Tabrizi, datorită mărimii koofteh-urilor (deseori peste 20 de centimetri în diametru!). Din Persia, chiftelele au plecat către
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sau „sarmalele de Buzău“, probabil o încercare de a rămâne imparțiali, ca românii, și de a le împăca pe acelea moldovenești (indiscutabil cele mai bune) cu acelea muntenești. În conturarea tristei situații a României culinare de astăzi, ar trebui să pornim pe firul zicalei românești „peștele de la cap se-mpute“, cu mențiunea că, în vechea limbă franceză, capului i se spunea chef... Trist este faptul că nouă, românilor, ne lipsește un cult pentru bucătăria înaltă, aceea care se exprimă doar prin
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a fi evitate vânătăile produse în urma zbaterii păsării astfel ucise. Nici un bucătar, oricât de înzestrat ar fi, nu poate face minuni dintr-o pasăre crescută într un lagăr de concentrare aviar. De aceea, mai ales în bucătăria înaltă, ar trebui pornit de la folosirea (chiar dacă aceasta presupune costuri mult mai mari) unor produse naturale. Cu cât rețeta este mai simplă, cu atât alegerea unui ingredient de bună calitate este mai importantă. Să luăm, de pildă, bulzul: în cea mai mare parte a
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
copilului; se va insista și repeta aceeași temă până În momentul În care copilul o va reține, apoi va trece la altă temă (prin exerciții diversificate pentru a nu interveni monotonia); se va lucra În grupuri mici de Învățare; se va porni Întotdeauna de la ceea ce știu copii; se vor da doar noțiuni de bază cât mai simple, dar necesare; sarcinile de lucru să fie ușoare, clare, plăcute; după fiecare sarcină efectuată corect (sau parțial corect) vor fi lăudați, apreciați; Încrederea În sine
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
diferite pentru utilizatori diferiți. Schematic, relația dintre date și informații poate fi reprezentată astfel: O trăsătură fundamentală a informației este subiectivitatea. Ceea ce poate fi o informație pentru o persoană poate să nu însemne nimic pentru altele. Pe de altă parte, pornind de la același set de date, persoane diferite, prin prelucrări diferite, pot obține informații diferite. Dacă data are o existență fizică, tangibilă, informația există numai în receptor, fiind intangibilă. Corespondența dată-informație este considerată ca fiind un prim nivel în informatica economică
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
civile, codul civil și codurile comerciale care le menționează ca legale, fiind menționate încă din secolul al XIX-lea serviciile de transport și expediție, operațiunile bancare, asigurările de bunuri și persoane etc. Înțelesul semantic al termenului serviciu are sensuri multiple, pornind de la înțelesul curent al limbajului, după care serviciul este muncă prestată în folosul sau interesul cuiva (după Dicționarul explicativ al limbii române). În economie, serviciul este o subdiviziune administrativă care facilitează sau asigură realizarea unei activități considerată importantă, organizată la
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
consumatorii pentru realizarea serviciului. Componentele serviciilor și modul lor de utilizare sunt combinații ale elementelor, ce pot constitui un triunghi cu vârfurile: strategie, sistem și personal, care se concentrează spre client așa cum este configurat și în documentul, prezentat în figura. Pornind de la client și motivațiile sale de consum, calitatea serviciului se poate contura cu un anumit grad de certitudine, numai prin considerarea interfețelor din cadrul triunghiului serviciilor cu centrare spre client, interfețele fiind: sisteme - strategia sistemului, personal - sisteme, strategie - personal, iar clientul
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
temporale (de granițe și timp) în materie de comunicații au fost mult reduse, informațiile pot fi prelucrate, stocate și transferate rapid, prețurile serviciilor legate de transferul informației sunt în continuă scădere. Conceptul de societate informațională (SI) este astăzi unanim acceptat. Pornind de la sinteza lui Moore, se pot sublinia următoarele aspecte: informația este o resursă a organizațiilor și persoanelor fizice, devenind principala sursă de bunăstare a firmei și individului; informația stă la baza unor noi ramuri economice, în dezvoltare rapidă; informația poate
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și proiectarea organizațiilor „post-industriale”, sesizând necesitatea unui model organizațional propriu noului tip de societate, ce îi succede celei industriale. Câțiva ani mai târziu, ideea de organizație bazată pe cunoaștere se regăsește în cadrul a două abordări care îi explică determinismul fie pornind de la factori tehnologici, fie de la factori organizaționali, fiecare din ele propunând și soluții specifice de operaționalizare. De pe pozițiile promotorilor tehnologiei informatice, Holsapple și Whinston definesc organizația bazată pe cunoaștere drept „o colectivitate de lucrători cu muncă de concepție, interconectați printr-
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
tentația multor nespecialiști - cât din necesitatea reconfigurării unui mix de politici economice fiscal-bugetare și monetare, conforme regulilor de funcționare a economiei și modelului pentru care s-a optat politic. Gradualismul în măsurile de natură să reconfigureze acest mix de politici, pornește de la situația de criză, iar ceea ce se consideră acțiuni pe diferite termene, fie de stopare a efectelor crizei, de reechilibrare și de relansare economică, trebuie să fie congruent cu noua viziune, în caz contrar urmând să parcurgem un cerc vicios
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
Prevederile Compactului Fiscal și ale Semestrului European obligă autoritățile române la modificarea paradigmei de analiză a eficienței mixului de politici macroeconomice, creșterea eficienței sistemului de programare bugetară și o mai mare disciplină la nivelul finanțelor publice centrale și locale. Lucrarea pornește de la ipoteza nevoii de modificare a metodologiei de analiză a politicii fiscal-bugetare din România, prin folosirea indicatorului sold bugetar structural - care implică ajustarea ciclică a veniturilor bugetare, eliminându-se componenta generată de excesul/deficitul de cerere. Se poate vedea astfel
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
relevanță. Dat fiind că nivelul deficitului bugetar este puternic influențat de poziția economiei în raport cu ciclul economic, un deficit redus poate „acoperi” dezechilibre serioase ale poziției fiscale, în măsura în care se datorează unor creșteri de venituri bugetare obținute pe fondul supraîncălzirii economiei. Lucrarea pornește de la ipoteza nevoii de modificare a metodologiei de analiză a politicii fiscal-bugetare din România, prin folosirea indicatorului sold bugetar structural - care implică ajustarea ciclică a veniturilor bugetare -, eliminându-se componenta generată de excesul/deficitul de cerere. Se pot vedea astfel
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
echilibru ale contului curent (a*t - current account norms). Am estimat valorile de echilibru ale contului curent (current account norms) în raport cu fundamentele macroeconomice pentru perioada 2000-2012, plecând de la metodologia macroeconomic balance approach (abordarea bazată pe ipoteza echilibrului macroeconomic). Această procedură pornește de la ipoteza că soldul contului curent în cazul unei țări este egal cu soldul balanței economii-investiții și deci, variabilele ce influențează procesele de economisire și investire într-o țară vor afecta și echilibrul/dezechilibrul extern. Metodologia bazată pe ipoteza echilibrului
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
internaționale, volatilitate ridicată privind costurile de finanțare și rezolvarea trade off-ului dificil între consolidarea fiscală și stimularea economică, în vederea creșterii PIB potențial (al cărui ritm de creștere a scăzut la jumătate în România, ca efect negativ al crizei). Trebuie pornit de la faptul că, începând cu anul 2008, „România s-a confruntat cu o serie de crize suprapuse - criza externă peste criza economică internă, criza politică plus criza socială, precum și criza de încredere. În România, contagiunea crizei financiare globale s-a
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
contact direct cu natura vie chiar dacă în orașe acest contact se reduce la parcul din fața blocului, aleea de copaci a străzii, rondurile de flori din împrejurimi, etc. Elevii își formează convingeri trainice cu privire la necesitatea protejării mediului ambiant numai atunci când se pornește de la exemple concrete, pozitive sau negative, luate din orizontul lor local. Ei rămân astfel cu o imagine clară despre faptul că: - în natură totul este în echilibru; - echilibrul natural poate fi modificat dintr-o cauză sau alta, omul jucând unul
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93236]
-
corela puternic cu aceasta. În acest caz, criteriul este unul care măsoară o caracteristică viitoare - performanța studentului - ce dă seama de valoarea studentului, și în acest sens are calitate predictivă. Validitatea de construct este apreciată în raport cu un cadru teoretic. Cercetătorul pornește de la o teorie care leagă caracteristica măsurată de alte proprietăți. El formulează ipoteze despre relația dintre caracteristica măsurată și alte variabile, pe care le testează. Dacă ipotezele nu sunt falsificate, dacă relațiile au loc în realitate așa cum au fost presupuse
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
vom concentra asupra profilului social al susținătorilor unui anumit partid (statut social, ocupație, venit, mediul în care locuiesc, categoria de vârstă, naționalitatea), asupra nivelului de activism politic, asupra nivelului de încredere a acestora în instituțiile politice și așa mai departe. Pornim deci de la o populație alcătuită dintr-o mulțime de „obiecte”, fie ele persoane cu drept de vot, partide, țări, obiecte în sensul propriu al cuvântului (produse), elevi sau altceva. Aceste obiecte variază între ele în funcție de o mulțime de însușiri (caracteristici
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
fi detaliate pentru fiecare dintre tehnicile ce vor fi prezentate în capitolele următoare. În continuare însă, voi face câteva clarificări legate de aspecte practice ale organizării datelor în matrice care pot fi prelucrate cu pachete de programe statistice pe calculator, pornind de la instrumentul cel mai comun de strângere a datelor, și anume chestionarul. Dimensionalitatea datelortc "Dimensionalitatea datelor" Un concept important pentru înțelegerea structurii datelor este cel de dimensionalitate. Termenul este intuitiv și avem câteva reprezentări comune asupra lui. De exemplu, lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
analiza componentelor principale, tratate în același capitol întrucât au aceeași logică și implică același aparat matematic, reduc un set de variabile intercorelate la un număr mic de variabile (factori latenți), neobservabile empiric, care explică structura de relații dintre acestea. Analiza pornește de la matricea de corelații dintre variabile. Analiza cluster grupează cazurile (i.e. unitățile statistice, care pot fi indivizi, obiecte, organizații etc.) pe baza similarității caracteristicilor lor. Această clasificare produce grupuri omogene intern și eterogene extern. Analiza pleacă de la matricea de similarități
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
în care categoriile similare sunt așezate aproape una de cealaltă, iar cele diferite sunt așezate la distanță. Tehnicile de analiză multivariată de interdependență pot urma oabordare compozițională sau o abordare decompozițională în identificarea structurii unui set de date. Metoda decompozițională pornește de la evaluări generale sau măsuri globale ale obiectelor și încearcă să obțină un spațiu multidimensional în care pozițiile obiectelor reflectă cât mai bine această apreciere generală. Metoda este în general asociată cu scalarea multidimensională. În contrast, metoda compozițională pornește de la
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
decompozițională pornește de la evaluări generale sau măsuri globale ale obiectelor și încearcă să obțină un spațiu multidimensional în care pozițiile obiectelor reflectă cât mai bine această apreciere generală. Metoda este în general asociată cu scalarea multidimensională. În contrast, metoda compozițională pornește de la un set de cazuri, variabile, obiecte sau atribute și încearcă să formeze o reprezentare sau evaluare pe baza combinațiilor (interrelațiilor) dintre acestea. Compunerea datelor (cazuri, variabile, obiecte sau atribute) într-o structură cu dimensionalitate redusă se face pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
că ele sunt determinate de către un număr mai mic de variabile neobservabile direct (dimensiuni, „factori”)? Dacă da, câți factori sunt, cât de bine descriu setul de date original, ce variabile observate determină și cu ce intensitate, ce sunt acești factori? Pornind de la analiza corelațiilor observate între variabilele ce descriu conceptul, fenomenul sau populația care ne interesează, analiza factorială ne ajută să identificăm structura acestor date, semnalând existența unui număr redus de dimensiuni latente (variabile neobservabile direct, concepte, „factori”). Variabilele care compun
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
corelațiile dintre variabile. În realitate însă, situația practică în care suntem este inversa: dorim să obținem structura factorială (matricea saturațiilor, complexitatea factorială a variabilelor, gradul de determinare factorială a fiecărei variabile, relația dintre factori în termeni de ortogonalitate sau oblicitate) pornind de la corelațiile (covarianțele) cunoscute dintre variabilele observate. Dificultatea apare deoarece demersul prin care facem inferențe despre factori pornind de la covarianțele (corelațiile) dintre variabile conține o serie de nedeterminări. Aceeași structură de covarianță poate fi produsă de nenumărate structuri cauzale (modele
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
matricea saturațiilor, complexitatea factorială a variabilelor, gradul de determinare factorială a fiecărei variabile, relația dintre factori în termeni de ortogonalitate sau oblicitate) pornind de la corelațiile (covarianțele) cunoscute dintre variabilele observate. Dificultatea apare deoarece demersul prin care facem inferențe despre factori pornind de la covarianțele (corelațiile) dintre variabile conține o serie de nedeterminări. Aceeași structură de covarianță poate fi produsă de nenumărate structuri cauzale (modele factoriale). Cunoașterea covarianțelor dintre variabile nu duce imediat la cunoașterea structurii cauzale latente (a factorilor comuni). De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
produce matricea de corelații observate. Conform logicii statistice obișnuite, se vor extrage atâția factori până când discrepanța dintre corelațiile observate și corelațiile produse de modelul factorial va fi suficient de mică pentru a fi atribuită erorilor de eșantionare. Algoritmul de extragere pornește de la ipoteza unui factor comun unic. Acestui model cu un factor i se aplică testul discrepanței dintre matricea de corelații observate și cea produsă 1. Dacă testul esterespins (discrepanța dintre cele două seturi de corelații este prea mare din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]