67,494 matches
-
Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Marius Bădițescu, Emil Paraschivoiu, Hanibal Stănciulescu, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Iova, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Valentin Petculescu, Mircea Cărtărescu, Mihai Rogobete, Maria Holmeia - ultimii doi excluși la reeditarea volumului, în 2000). Dintre critici, pot fi amintiți Valentin F. Mihăescu, Paul Dugneanu și Andrei Grigor. Strategia volumelor colective o adoptă, în epocă, și cei zece poeți germani incluși în antologia Vânt potrivit până la tare (1982), realizată de Peter Motzan și tradusă în românește de Ioan Mușlea, dar
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
versuri adesea sensibile, fine, prelungind mai cu seamă tonalități eminesciene. Ca și alți poeți ai epocii, el nu este atât un melancolic, cât un sentimental romanțios, înclinat spre o duioșie grațioasă. Mâhnit și înlăcrimat la vederea suferinței, a sărăciei, el amintește uneori maniera poeziei delicate a lui Fr. Coppée, din aceeași sentimentalitate născându-se unele tablouri idilice, artificioase, ca într-o banală litografie. Mai interesante sunt unele teme și motive simboliste, C. făcând o timidă încercare de a se racorda la
CISMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286278_a_287607]
-
grupează proze scurte, investigând universul vieții cotidiene contemporane, din diverse medii. Incomunicabilitatea, nostalgia, însingurarea, neliniștile difuze, povara existenței zilnice definesc crâmpeie de biografii comune sau „scene de gen” construite în perspectiva psihologiei comportamentiste. Narațiunea este adesea diluată de un descriptivism amintind de „școala privirii” și de Noul Roman, de notații introspective sau de inserturi eseistice. E o proză rafinată, cu un scrupul stilistic ce lasă impresia de „răceală elegantă” (Nicolae Manolescu). Contemplarea amuzat-ironică și compătimitor-omenească a unor situații aparent absurde e
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
discută raportul dintre „obiectivitate” (autenticitate și onestitate) și „subiectivitate” (alegerea și interpretarea faptelor de la nivelul prezentului și cu marca personalității istoricului). Prelegerea Istoria ca sinteză epică... divulgă concepția romanescă ce a stat la baza Istoriei literaturii române..., antipozitivismul de aici amintind într-un fel de ideile din Principii de estetică. Criticul trebuie să identifice valori, să aibă un cap epic „care să scrie o epopee (fie de forme, fie de destine personale)”. Apare și ideea de „invenție”. Istoria literaturii e cu
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
a-i reda cândva libertatea. Nu numai caracterologia, dar și modul de a descrie interioarele, arhitectura, străzile Bucureștiului dinaintea primului război mondial sunt de factură balzaciană. Doar în descrierea Bărăganului, pe care-l evocase și într-o poezie (Herodot), scrierea amintește de un Odobescu sau Duiliu Zamfirescu. Prin toate calitățile, prin tema și structura lui, prin modul de tratare a personajelor, Enigma Otiliei rămâne cap de serie în romanul românesc (citadin) interbelic de observație obiectivă. Cu Bietul Ioanide, C. își schimbă
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Cele observate la animalele captive, de laborator (sau la cele de casă, domesticite), sunt de asemenea uimitor de multe. Procedeul descris de Guthrie este însă cunoscut de multă vreme. Tehnica picăturii chinezești poate conduce către rezultate uimitoare. Este suficient să amintim celebra obișnuire (imunizare) cu otravă, la care au recurs, în Evul Mediu și în Renaștere, câțiva regi și papi, sub îndrumarea unor medici iluștri, precum Joseph Balsamo! Dar tot la „picătura chinezească” se referă și câteva principii pedagogice mai vechi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ale naturii învățării, care induc stres, tulburări și boală, atât la animale, cât și la oameni. Mecanismul general al celor trei modalități de control al habitudinilor a fost descris de Guthrie, de asemenea, cu mare claritate și eleganță. El a amintit de o tradiție militară expusă într-o maximă simplă: „Nu da niciodată un ordin care nu va putea fi executat”1. Este vorba, se pare, despre un principiu de mare generalitate: „interdicția solicitării imposibile”. Ea este - susține Guthrie - pe deplin
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
atent doar trecerea timpului, nu și mecanismul unic care produce inhibiția asociativă și uitarea. Dar „reînvățarea” sau „reantrenarea activă” (active retraining) pot stăvili complet uitarea. O teorie atât de optimistă trebuia dovedită temeinic. Guthrie a invocat câteva argumente puternice. A amintit în primul rând cercetarea lui Jenkins și Dalenbach (1924). Aceștia descoperiseră că somnul joacă un uimitor rol în prevenirea uitării. Dacă subiectul doarme imediat după ce a memorat un material, uitarea este estompată semnificativ: subiectul care a dormit reține cu 50
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ca (9), doar că discul din mijloc e întunecat înainte ca discurile de pe margini să fie iluminate (dacă cele laterale sunt prezentate imediat, porumbelul e capabil să facă asocierea. O scurtă amânare va face potrivirea imposibilă. „Porumbelul nu-și poate aminti culoarea cheii din mijloc”). 11. Potrivirea amânată mediată (mediated delayed matching). Sunt date cinci discuri, unul în centru, iar celelalte puse la îndemână în cele patru puncte ale busolei. Centrul e fie roșu, fie verde. Un răspuns îl va întuneca
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o mașină de predat potrivită va avea câteva trăsături importante. Studentul trebuie să-și compună răspunsul, nu să și-l selecteze dintr-un set de alternative. Un motiv pentru a face acest lucru este faptul că el trebuie să-și amintească (recall), și nu să recunoască (recognize) - să dea un răspuns la fel de bine și să vadă dacă este corect (to make a response as well as that it is right). Alt motiv este faptul că materialul efectiv cu alegeri multiple (multiple-choice
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
servi ca indicii, și prin stabilirea modului cum un răspuns învățat, dat unui astfel de indiciu, la un nivel de continuum ca, de exemplu, timbrul, va fi generalizat la diferite alte niveluri și chiar la alte continuumuri. Cei doi autori aminteau câteva descoperiri mai vechi. Miller (1934) a descoperit că în special copiii pot utiliza cu ușurință „cutia de o culoare diferită” ca un indiciu și că un răspuns la acest indiciu se va generaliza prin combinații de culori; în mod
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
combinație între această metodă și aceea a ușii. Înainte ca ușa să fie folosită pentru prima dată în mod inteligent, cimpanzeii nu i-au acordat atenție. Pentru cel care vede pentru prima oară experimentele, discuția anterioară pare comică. Köhler își amintea, de exemplu, de felul cum a perceput o prietenă primul experiment din viața ei; ea nu și-a dat seama că maimuțoiul Tschego încerca să împingă cutia din calea ei, de teamă să nu-și piardă mâncarea, și că apoi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
60; cărțile fundamentale sunt: A Theory of Cognitive Dissonance (1957); Deterrants and Reinforcement: The Psychology of Insufficient Reward (cu D.H. Lawrence, în 1962); Conflict, Decision and Dissonance (în colaborare, 1964). Dar există mii de pagini cu trimiteri la „disonanța cognitivă”. Amintim doar câteva, celebre: „The Motivating Effect of Cognitive Dissonance”, în G. Lindzey (ed.), Assessment of Human Motives (1958); „The Psychological Effects of Insufficient Rewards” (American Psychologist, nr. 16, 1961, pp. 1-11); și, împreună cu J.L. Freedman, „Disonance Reduction and Moral Values
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
reducerea disonanței este foarte ușor de obținut pentru că toți doresc întărirea suportului social. Festinger a considerat că aceste douăsprezece fraze constituie un fel de chintesență soteriologică pentru mântuirea omenirii de cele două maladii: ignoranța și incomunicabilitatea. Frazele de mai sus amintesc, într-adevăr, de „confesiunea negativă” a vechilor egipteni și de „decalogul înțelepciunii ebraice”. Desigur, Festinger s-a ferit cu obstinație să își prezinte doctrina în termeni mistici, căutând exprimări cât mai sobre, imitând până la exagerare limbajul savanților naturaliști. Dincolo de această
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cunoștințe deja acumulat și a valorilor ce au guvernat omenirea în trecut. Produsul natural va fi conformistul informat și pasiv (the informed and passive conformist). Din punct de vedere istoric - crede Rogers -, s-au spus multe despre acest subiect. Rogers amintea o vizită în Australia când a citit și a auzit despre „aborigenul australian”. L-a considerat pe acesta o paradigmă. De douăzeci de mii de ani, aborigenul și cei ca el au supraviețuit într-un mediu cât se poate de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
acest principiu este relaționat cu viteza învățării. Când un individ are un țel pe care dorește să-l atingă și percepe materialul disponibil lui ca relevant pentru acest scop, învățarea se face cu o mare rapiditate. Trebuie doar să ne amintim ce puțin îi ia unui adolescent să învețe cum să conducă o mașină. Există dovezi că timpul pentru învățarea diferitelor subiecte va fi redus la o fracțiune din timpul alocat în mod obișnuit dacă materialul ar fi perceput de cel
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
propria umanitate. Maslow îl citează pe Carl Rogers, care se întreba: „Cum se face că, cu cât înaintăm mai adânc în noi înșine căutând propria noastră identitate individuală, cu atât mai mult găsim întreaga specie umană?”. După Maslow, această interogație amintește de Ralph Waldo Emerson și de transcendentaliștii englezi. Descoperirea propriei tale legături cu specia la un nivel destul de profund fuzionează cu descoperirea sinelui (Maslow, 1967b, 1967c). Devenind (învățând cum să fii) pe de-a-ntregul uman înseamnă ambele acțiuni realizate în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
credite sau cursuri! - susține autorul. Astfel, a învățat „să azvârle” unele dintre „cunoștințele” sale, adică să abandoneze obiceiurile, tradițiile și asociațiile care i-au fost impuse. Uneori, acesta a fost un nivel neînsemnat, și totuși plin de înțeles. Maslow își amintea cu umor de momentele în care și-a dat seama că într-adevăr urăște salata verde. Tatăl său era un „băiat al naturii” și primea salată verde la două mese din zi, lucru ce s-a întâmplat în întreaga sa
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
primară”. Dar, într-o zi, analizând, a realizat că îl purta pe tatăl său în el; l-a străfulgerat atunci ideea că „tatăl, prin intermediul laringelor lui Maslow, comanda salată la fiecare masă”. Nu era o simplă trăsnaie. Maslow și-a amintit că, în momentul când a realizat că i se aduce salată, a cerut cu vehemență să i se ia din față. S-a emancipat, devenind, în acest fel neînsemnat, el însuși, și nu tatăl său. N-a mai mâncat salată
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
perfecțiunii reale, a oricărei mișcări apropiate justiției perfecte sau din apropierea valorilor perfecte tinde să producă o experiență culminantă. Nu întotdeauna. Aceasta este generalizarea pe care ar face-o Maslow pentru mai multe feluri de situații asupra cărora s-a concentrat. Amintind că vorbește în calitate de om de știință, Maslow a anunțat în 1968 publicarea, în scurt timp, a unei disertații care va fundamenta o „nouă știință umanistă” (a new kind of humanistic science) și va deveni una dintre „realele îmbunătățiri ale cunoașterii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
educațională paralelă, ci este un alt fel de școală (another kind of school). Maslow admite însă că și matematica poate fi frumoasă și la fel de productivă în experiențe culminante; există profesori de matematică ce s-au dedicat revelării acestui fapt. Maslow amintește că el însuși nu a avut nici cea mai vagă idee despre matematică, drept și estetică până la treizeci de ani, când a citit câteva cărți despre aceste domenii. La fel și istoria sau antropologia (în sensul învățării altei culturi), antropologia
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
rezultate ca și la câinii savantului rus; dar o condiționare mai complexă - care să ia în calcul diferențele dintre cei doi subiecți - ar putea avea sorți de izbândă echivalenți, ceea ce este înspăimântător pentru ființa umană). Două exemple sunt interesant de amintit aici. În acest mod, folosind principiile condiționării clasice, Bourne, Ekstrand și Dunn (1988) demonstrează un mod de formare a deprinderilor de controlare a vezicii urinare în timpul somnului. Astfel, pentru copiii care nu au învățat să se trezească atunci când trebuie să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pozitivă de focalizare pe o activitate/sarcină, dezvoltând strategii naturale de ocolire sau diminuare a divagațiilor și fenomenelor de perturbare a comunicării etc. 4. Metode bazate pe rezolvarea problemelor (problem-solving)tc "4. Metode bazate pe rezolvarea problemelor (problem‑solving)" Așa cum aminteam mai devreme, gestaltismul poate fi văzut ca bază a metodelor care cultivă în special rezolvarea de probleme (avem în vedere în special teoria învățării prin iluminare/insight a lui Kohler); totuși, nu putem să nu remarcăm că, întrucât metodele de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Jocul strategiilor de gândiretc "5.5. Jocul strategiilor de gândire" Edward de Bono, promotorul gândirii laterale, a inventat un joc de rol intitulat „Cele șase pălării gânditoare” (Six Thinking Hats method). Pentru a putea înțelege în profunzime acest joc, să amintim câteva dintre ipotezele emise de autor descriind gândirea laterală prin comparație cu cea orizontală: Gândirea verticală este selectivă, gândirea laterală este generativă șțț Gândirea verticală înaintează doar dacă există o direcție în care să înainteze, gândirea laterală înaintează pentru a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
important, dar insuficient în dezvoltarea individului în raport cu grupul și cu colectivitatea. Iată de ce un alt tip de buzz group, și anume numbered students, ni se pare mai util în perspectiva argumentării noastre; în principiu, se respectă structura pe care am amintit-o, dar fiecare elev/student din grupurile respective primește un număr. În acest caz, fiecare dintre ei este responsabilizat să asculte, să participe și să sumarizeze ideile grupului său, deoarece nu se știe ce număr va trebui să raporteze rezultatele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]