61,510 matches
-
anul 2003 au început lucrările de construcție a unei noi biserici, ale cărei temelii au fost sfințite în 9 mai 2004 de episcopul vicar Vasile Someșanul. Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” are un plan identic cu al majorității bisericilor de lemn din Podișul transilvano-someșan: pronaosul și naosul de formă rectangulară, iar absida altarului de formă poligonală, mai îngustă decât restul clădirii. Deasupra pronaosului se află turnul-clopotniță, de forma unei prisme, cu secțiunea plană pătrată, cu galerie în partea superioară a tamburului
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Prima mențiune documentară a satului: 1315-poss.Vrbo. Alte denumiri: 1355-Orbo; 1566 Oláh-Orbo (Gârbău Românesc), 1613-Csicso Orbo (Ciceu-Gârbău), 1854 Felső-Orbo (Gârbău de Sus). Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” are ca data construcției: secolul al XVIII-lea. Nu se cunosc nici numele autorului picturii murale, nici data execuției acesteia. O inscripție cu litere chirilice, aflată la mijlocul iconostasului, menționează un „Filipașcu Voievod”. Satul a mai
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
secolului al XIX-lea, mai mulți credincioși au trecut la greco-catolici. Pentru folosul acestora, în 1824 a fost adusă din Reteag biserica cu hramul „Sfântul Dumitru”, demolată în 1934. Aparținând de comuna Cășeiu, satul Gârboul Dejului păstrează o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea, monument istoric. Pe una din grinzile de est ale naosului se găsește inscripția: „Această sfântă besearecă au fostă meste(r)u... Mihaiu” și „și la noi (t)ă dă să au fostă mest(eru) Nicoară
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
icoane împărătești: Sf. Nicolae, Maica Domnului cu Pruncul, Iisus Pantocrator, Arhanghelul Mihail, realizate în secolul al XVIII-lea. Nu se păstrează ușile împărătești, iar partea de jos a iconostasului a fost decorată cu motive florale. Biserica păstrează două icoane de lemn de secol XVIII: Încoronarea Domnului și Deisis, flancând ușa de intrare în naos. Starea de conservare: Șindrila este foarte veche și trebuie înlocuită. În schimb, pereții și baza din piatră se prezintă încă bine. Ferestrele nu au geamuri. În interior
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
În schimb, pereții și baza din piatră se prezintă încă bine. Ferestrele nu au geamuri. În interior, în pronaosul tăvănit, picturile s-au distrus. De o parte și de alta a ușii de acces în naos atârnă două icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea, reprezentând Încoronarea Domnului și un Deisis. Dincolo de peretele despărțitor, bolta semicilindrică de scândură (cerimea), cât și pereții naosului, au păstrat picturile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (1794). Ciclul iconografic se desfășoară de la sud spre
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
toarnă din beton o scară, cea mai grea operațiune. Betonul era adus de un trust de construcții gata amestecat și trebuia încărcat în ranițe militare și dus în spate pe panta de grogotiș. În peșteră s-au instalat scări de lemn la cele două săritori. De reținut faptul că întreaga sumă de bani necesară pentru materiale, beton, fier beton, scândură, grinzi, plus banii necesari pentru hrana speologilor constructori au fost obținuți din donațiile turiștilor care în trecere spre Scărișoara se opreau
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
de găină fiert tare, care, conform tradiției, este mâncat sau dăruit. Oul de Paște are și scop decorativ în perioada Paștelui. Ouăle de Paști decorative pot fi ouă de găină golite de conținut, sau pot fi confecționate din carton, gips, lemn, piatră, material plastic. Există și ouă de Paște de ciocolată. Conform Danielei Dumbravă, istoric în cadrul Institutului de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române, vopsitul oualelor vine din Persia, din vremuri imemoriale, iar primul ou vopsit de care se știe este " Oul
Ou de Paști () [Corola-website/Science/315482_a_316811]
-
monumentelor istorice sub codul LMI: . Prima mențiune documentară a satului: 1353, cu numele Kis-bavas (Dealu Mic). Biserica a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea. În mai 1790 a fost restaurată („s-au preînnoit”) de „ ... Radu Petre, meșterul de lemn din Ognă”. Doi ani mai târziu, respectiv în 1792, a fost pictată de „Pop Alexandru Zugravul...” din Hășmașu Ciceului. Iconostasul a foct pictat în 1793 de același zugrav. Tot el este și autorul icoanelor împărătești, zugrăvite în 1786. Biserica de
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
din Ognă”. Doi ani mai târziu, respectiv în 1792, a fost pictată de „Pop Alexandru Zugravul...” din Hășmașu Ciceului. Iconostasul a foct pictat în 1793 de același zugrav. Tot el este și autorul icoanelor împărătești, zugrăvite în 1786. Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, apoi „Sfântul Nicolae”, despre care la începutul secolului al XX-lea, se știa că este „foarte veche”, a fost construită în jurul anului 1700, în mijlocul unei păduri de pe Dealul Bisericii, în partea de miazănoapte
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
Alexandru Zugravul, în anul 1792: „Anul Dm 1792/.../(l)una iunie/s-au zugrăvit oltariul prin mine popa Alexandru Zugravul și păcătosul”. Clopote: de 20 de kg, și 30 de kg, turnate în 1700 în Sibiu. Icoane: trei bucăți pe lemn datate 1786: Deisis, Maica Domnului cu Pruncul, Sfântul Nicolae. Cărți: la sfârșitul secolului al XVIII-lea biserica folosea o Cazanie de la Bălgrad (1699) ajunsă în proprietatea preotului Greble Teodor ca urmare a unui împrumut pecuniar , nerestituit, ulterior în patrimoniul bisericii
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
datele de naștere și datele de deces pentru toți bărbații coreeni. Toți bărbații cu vârsta legală de pește șaisprezece ani au fost obligați prin lege să primească în funcție de categoria socială un fel de acte de identitate constând în tăblițe de lemn pe care era înregistrat numele, data nașterii și alte informații. Mulți istorici consideră această lege o predecesoare a legii moderne de identificare a rezidenților coreeni și securitate socială. Nouă lege dată de Regele Taejong a fost deasemenea eficace în prevenirea
Dinastia Joseon () [Corola-website/Science/317233_a_318562]
-
Hungu. Jungjong care a ajuns rege printr-o lovitură de stat a început să nu mai aibă încredere în Jo. Trebuie remarcat că atunci când dinastia Goryeo a căzut, fiind înlocuită de dinastia Joseon era la modă să se spună: ,Fiul lemnului va obține țară” (목자득국 木子得國). Cele două caractere hanja care însemnau ,lemn” (木) și ,fiu” (子) formează atunci când sunt combinate un nou caracter, ,Yi” (李) care s-a întâmplat să fie caracterul cu care se scria numele de familie al
Dinastia Joseon () [Corola-website/Science/317233_a_318562]
-
început să nu mai aibă încredere în Jo. Trebuie remarcat că atunci când dinastia Goryeo a căzut, fiind înlocuită de dinastia Joseon era la modă să se spună: ,Fiul lemnului va obține țară” (목자득국 木子得國). Cele două caractere hanja care însemnau ,lemn” (木) și ,fiu” (子) formează atunci când sunt combinate un nou caracter, ,Yi” (李) care s-a întâmplat să fie caracterul cu care se scria numele de familie al generalului Yi Seong-gye, cel care l-a detronat pe ultimul rege din
Dinastia Joseon () [Corola-website/Science/317233_a_318562]
-
Creangă nr. 8. Ion Creangă a locuit aici permanent de la naștere până în 1846, apoi cu întreruperi până în 1855. Casa memorială-muzeu se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având . Clădirea este o construcție din bârne de lemn, cu acoperiș din șindrilă. A fost locuită până în 1959 de descendenții familiei Creangă, fiind restaurată în 1937 prin grija lui Nicolae Iorga. Alte restaurări: 1960, 1975, 1988. Construcția este formată din două încăperi micuțe și o tindă. Atracția turistică deține
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Nicolae" din Moreni a fost construită în anul 1830 în satul Moreni din comuna Prisăcani (aflată în județul Iași). Ea se află localizată în centrul satului. Biserica de vălătuci din Moreni a fost inclusă pe Lista monumentelor
Biserica de lemn din Moreni () [Corola-website/Science/317323_a_318652]
-
comuna Prisăcani (aflată în județul Iași). Ea se află localizată în centrul satului. Biserica de vălătuci din Moreni a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Prima atestare a bisericii de lemn cu hramul "Sf. Nicolae" din Moreni este din anul 1750. Din cauza degradării acesteia, a fost necesară construcția unei noi biserici. După cum este menționat în fondul arhivistic al Mitropoliei Moldovei, în anul 1839 s-a început construcția unei noi biserici de
Biserica de lemn din Moreni () [Corola-website/Science/317323_a_318652]
-
Sf. Nicolae" din Moreni este din anul 1750. Din cauza degradării acesteia, a fost necesară construcția unei noi biserici. După cum este menționat în fondul arhivistic al Mitropoliei Moldovei, în anul 1839 s-a început construcția unei noi biserici de vălătuci și lemn în satul Moreni, fiind folosite materiale de la biserica veche. Construcția bisericii a fost finalizată în anul 1840, noul lăcaș de cult fiind sfințit de arhiereul Meletie Sardion, preot paroh fiind Nicolae Constantinescu. Evidențele Ministerului Culturii indică anul 1830 ca an
Biserica de lemn din Moreni () [Corola-website/Science/317323_a_318652]
-
documentară a satului Bosanci datează din 14 august 1432, când "„Ilie Voievod (fiul lui Alexandru cel Bun) dăruiește boierului său Isaiea satele Tișăuți, ... jumătate din Bosancea, Selajănii, Dobrovleanii...”" În anul 1774 a fost construită în satul Bosanci o biserică de lemn de către meșterii populari Chiril Ungureanu și Crăciun Cazac. Aceasta devenind neîncăpătoare a devenit necesară construirea unei noi biserici. În anul 1920, biserica de lemn a fost strămutată în satul Moara Nica (aflat în apropiere de Bosanci). a fost construită între
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
din Bosancea, Selajănii, Dobrovleanii...”" În anul 1774 a fost construită în satul Bosanci o biserică de lemn de către meșterii populari Chiril Ungureanu și Crăciun Cazac. Aceasta devenind neîncăpătoare a devenit necesară construirea unei noi biserici. În anul 1920, biserica de lemn a fost strămutată în satul Moara Nica (aflat în apropiere de Bosanci). a fost construită între anii 1902-1905, jumătate din cheltuielile de construcție fiind suportate de prințul Mihail Sturdza (1886-1980), politician și ministru de externe (14 septembrie 1940 - 26 ianuarie
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
trei trepte respectiv câte o treaptă mai sus decât naosul. În naos, pe lângă incintele semirotunde a absidelor laterale, se află două tronuri: unul destinat episcopului, iar celălalt destinat conducătorului țării în eventualitatea prezenței sale. Catapeteasma bisericii a fost realizată din lemn de tisă la Viena, în anul 1905. Ferestrele mari ale bisericii sunt prevăzute cu vitralii. Biserica a fost inițial acoperită cu țiglă, apoi cu tablă zincată.
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Grigore Teologul" din Mădârjești a fost construită în secolul al XIX-lea în satul Mădârjești din comuna Bălțați (aflată în județul Iași, la o distanță de 36 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în cimitirul
Biserica de lemn din Mădârjești () [Corola-website/Science/317332_a_318661]
-
u)mnezeu Stamina Pre(utesă?) D(u)mnezeu să (ierte?) În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori. Biserica dispune de icoane valoroase (Mântuitorul, Maica Domnului cu pruncul) care datează din secolul al XIX-lea. Biserica de lemn din Mădârjești este construită în totalitate din cununi orizontale de bârne masive de stejar, fiind așezată pe o temelie din piatră. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură de culoare albastră. Construcția este în
Biserica de lemn din Mădârjești () [Corola-website/Science/317332_a_318661]
-
cu pruncul) care datează din secolul al XIX-lea. Biserica de lemn din Mădârjești este construită în totalitate din cununi orizontale de bârne masive de stejar, fiind așezată pe o temelie din piatră. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură de culoare albastră. Construcția este în formă de navă, cu altar poligonal. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă
Biserica de lemn din Mădârjești () [Corola-website/Science/317332_a_318661]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (Sf. Voievozi)" din Costești a fost construită în anul 1777 în satul Costești din comuna omonimă (aflată în județul Iași, la o distanță de 51 km de municipiul Iași). Ea se află localizată
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
în anul 1777 în satul Costești din comuna omonimă (aflată în județul Iași, la o distanță de 51 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului, aflat în cartierul Răzeșești de pe coasta nordică a satului. Biserica de lemn din Costești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Biserica de lemn din Costești a fost construită în anul 1777 (potrivit unei inscripții pe strană și a sinodicului bisericii), pomelnicul
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]