65,481 matches
-
meargă Dinu, deși minor, la executarea ordinului. Condițiile în care a muncit, chinurile la care a fost supus, nu se mai pot descrie. Dinu s-a îmbolnăvit, dar și așa bolnav a fost obligat să muncească, în cât a venit acasă pentru ca să nu moară acolo, pe malul Dunării. Părinții erau de acum convinși că băiatul va muri. Dar Dumnezeu i-a dat sănătate. Nu mult după ce s-a însănătoșit i-a venit ordin de încorporare. Frica morții a apărut din nou
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
așa cum le-a cerut brigadierul. Seara, la plecare una dintre femeile acelea, a venit la Dinu și i-a spus că „tovarășile” roagă să le se permită ca la plecare fiecare femeie să ia câte un ciorchne să ducă acasă la copiii care știu că mama a fost la cules de vie și așteaptă și ei să guste un strugure. Fratele Dinu, care știa că la cules de vie, pentru o zi lucrată se da o găleată de struguri, cam
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
coșarcă, și li s-a cerut ca să să se asocieze câte doi pe un rând de butuci. Via era pusă pe sârmă. Li s-a spus că norma este de cinci rânduri de vie culese, după care elevii pot pleca acasă. Elevii au lucrat la întrecere. Struguri prea mulți n-au adunat, dar rândurile planificate au fost culese de majoritatea elevilor până la amiază. S-au minunat profesorii care-i supravegheau. După plecarea elevilor și a profesorilor, fratele Dinu, brigadierul, a dezlegat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
s-a grăbit să ajungă acolo unde s-au dus și tătica și mămina, și bunicul și bunica. Sora Netuța (Niculina), era cu doi ani mai mică decât fratele Dinu. Nici ea n-a avut parte de școlarizare. A învățat acasă să scrie și să citească, iar după război a mers și ea la alfabetizare. Cred că dintre noi, cei șase frați rămași în viață, ea a avut cea mai ascuțită minte. Gândea și socotea repede. Întuia exact situațiile cele mai
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
rămas fără alimentele cu care eram obijnuiți. Pe timpul când activiștii de partid umblau din casă în casă pentru a-i convinge pe țărani să treacă la agricultura colectivizată, Titi avea 9 sau 10 ani. Într-o zi de vară, pe când acasă nu era decât el, iar caii erau în curte, legați la căruța cu nutreț, a venit un activist de partid și a pretins să fie dus repede cu căruța până la Constantinești, satul vecin, la distanță de doi kilometri. Băiatul i-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
erau în curte, legați la căruța cu nutreț, a venit un activist de partid și a pretins să fie dus repede cu căruța până la Constantinești, satul vecin, la distanță de doi kilometri. Băiatul i-a spus că nu-i nimeni acasă, că n-are cine merge cu el. Activistul i-a poruncit să înhame caii că-i mînă el, iar băiatul să meargă cu el pentru ca să vie înapoi cu căruța. Titi se temea de acel om, nu îndrăznea nici să-l
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
întoarce înapoi singur, că el rămâne la Șuțu. Fără explicații, de la Șuțu a mânat spre Ianca, la 12 kilometri, și spre seară a ajuns în mijlocul comunei. A sărit din mers din căruță și i-a spus băiatului să se întoarcă acasă. Băiatul nu mai fusese niciodată pe acele drumuri. A întors căruța și a lăsat caii să meargă cum or vrea ei. Înainte de a ieși din Ianca a prins a se însera. Frica a crescut. Și-a adus aminte că de la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mai rău. De frică, s-a strâns în coșul căruții ca un arici și aștepta să se năruie cerul peste el. Până la urmă oboseala și frica l-au dus în nesimțire și a adormit. După miezul nopții caii au ajuns acasă și s-au oprit la poartă. Părinții îngroziți, că nu știau ce s-a întâmplat, de a dispărut și băiatul și căruța cu caii, au auzit, au ieșit, au văzut caii înhămați, l-au găsit pe Titi adormit dar au
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
această aventură blestemată pe toată viața, bolnav de inimă și cu nervii zdruncinați. După terminare celor patru clase primare, Tit a dat examen de admitere la liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila, a reușit dar după începerea cursurilor a fost trimis acasă pentru că tata nu voia să se înscrie în colhoz. Eram diacon în Suceava. Am făcut act de înfiere pe numele meu și l-am adus la Suceava și a mers la cursuri, la liceu. După ce a trecut în clasa
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
am ajutat cu nimic. N- a reușit la examenul de admitere. Se vedea pe sine fără rost în lume. Împreună cu alți băieți de seama lui din Constantinești, (Măntăila) a plecat la Brașov, „să-și facă un rost în viață”, pentru că acasă, la muncile câmpului nu se mai putea trăi. A fost ucenic, a făcut o școală profesională, a devenit muncitor calificat la Uzinele Steagul Roșu. A făcut liceul la seral și a luat bacalaureatul. A devenit maistru. A fost trimis „de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
înmormântarea părinților și a fratelui Dinu. P R I M A Z I În ziua de marți 17 iunie 1922, tânăra femeie lucrase la prășit porumbul alături de soțul ei până seara, deși arșița de la miezul zilei o moleșise. Seara, revenită acasă, a îngrijit de cloști, a muls vaca, a pregătit mâncarea de luat la câmp pe a doua zi, s-a spălat cu apă rece și a dormit liniștită. A doua zi, s- a sculat de dimineață, și-a rânduit casa
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a început să dogorească. A simțit niște junghiuri cu care nu era obisnuită, dar, deși n-a vrut să renunțe la prășit, după puțin timp a fost nevoită să întrerupă lucrul, și îngrijorată, și-a rugat soțul să o ducă acasă pentru că-i e rău. Pe drumul către casă zduncinăturile căruței i-au mărit durerile și i-au înmulțit junghiurile. Ajunsă acasă, a trebuit să se așeze la pat, iar soțul a chemat cu grabă pe mama lui, care locuia aproape
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
prășit, după puțin timp a fost nevoită să întrerupă lucrul, și îngrijorată, și-a rugat soțul să o ducă acasă pentru că-i e rău. Pe drumul către casă zduncinăturile căruței i-au mărit durerile și i-au înmulțit junghiurile. Ajunsă acasă, a trebuit să se așeze la pat, iar soțul a chemat cu grabă pe mama lui, care locuia aproape, care și-a dat seama despre ce este vorba. Aceasta, fără să-și vadă nora, a chemat „moașa”, o țărancă bătrână
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să-și vadă nora, a chemat „moașa”, o țărancă bătrână pricepută la astfel de cazuri. Și așa, în ziua de miercuri 18 iunie a anului 1922 am venit pe lume. După cum am înțeles mai târziu, tata nu prea se vedea acasă când mama aducea pe lume câte un pui de om. În astfel de cazuri îl prindea și pe el un fel de tremurat, devenea neliniștit, se îngrijea să fie cineva lângă mămica, să fie pregătite cele de trebuință și apoi
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pădure, la cules bureți cu copiii din vecini, care erau mai mari decât mine și în care aveam încredere. Umblând prin pădure am obosit și am început să plâng că nu mai pot să merg, că vreau să mă întorc acasă. Ei n-au vrut să se întoarcă. Singur mă temeam să mă întorc acasă și nici nu mai știam pe unde să ies din pădure. M-au lăsat în urma lor și m-au speriat că vine lupul să mă mănânce
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și în care aveam încredere. Umblând prin pădure am obosit și am început să plâng că nu mai pot să merg, că vreau să mă întorc acasă. Ei n-au vrut să se întoarcă. Singur mă temeam să mă întorc acasă și nici nu mai știam pe unde să ies din pădure. M-au lăsat în urma lor și m-au speriat că vine lupul să mă mănânce. Am fost adus acasă bolnav și cu încălțările rupte. Vara, când eram cam pe la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
vrut să se întoarcă. Singur mă temeam să mă întorc acasă și nici nu mai știam pe unde să ies din pădure. M-au lăsat în urma lor și m-au speriat că vine lupul să mă mănânce. Am fost adus acasă bolnav și cu încălțările rupte. Vara, când eram cam pe la aceiași vârstă, tata cosea ovăz în grădina din spatele casei și purta opinci făcute din piele crudă de vacă. La amiaza zilei, din cauza căldurii, opincile se uscau, se scorojau, deveneau scorțoase
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
seara aceea a fost rău de mine, dar după aceea, când au aflat tanti Florica și unchiul Constantin, eu am devenit celebru ! Tot la Ciupercari, înainte de a avea șase ani, am făcut o boacănă sinistră.Tata era și vânător amator. Acasă, arma lui sta agățată într-un cui, cu țeava în sus, cu „chedica” pusă, încărcată, în camera în care locuiam toți. Într-o zi, pe la amiază, mămica ne-a culcat, pe mine și pe sora Nica și s-a dus
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să scriu și să citesc. La șase ani am fost înscris în clasa I-a. În ziua festivă, a deschiderii „cursurilor” am fost pregătit special. Am fost spălat, schimbată îmbrăcămintea, am fost încălțat și așteptam să merg la școală. De acasă vedeam școala și vedeam că nimeni nu este venit. M-am plictisit așteptând, și așa îmbrăcat ca pentru școală, am plecat la via lui nașu să mănânc struguri și apoi să vin la școală. La vie am uitat de școală
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nu este venit. M-am plictisit așteptând, și așa îmbrăcat ca pentru școală, am plecat la via lui nașu să mănânc struguri și apoi să vin la școală. La vie am uitat de școală și pe la amiază, cînd mă întorceam acasă cu îmbrăcămintea pătată de struguri negri, când treceam prin fața școlii cu gândul să nu mă vadă cei veniți la școală, mi-a ieșit în cale un om care m-a luat în brațe, cu sila, și m-a dus în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
voi fi mare, întrebare la care eu cu părul ciufulit, cu îmbrăcămintea prăfuită, cu mâinile și gura pătate de strugurii negri, am răspuns țanțoș: „Vrau să fiu domn” (domn însemna învățător). Toți au făcut haz, dar eu am priceput abia acasă, după ce mămica mi-a explicat plângând, ce rușine i-am făcut. Tanti Florica a făcut mult haz de „potrivirea” dintre ținuta și afirmația mea: „vreau să fiu domn”. Clasa I-a am început-o cu domnul Tănăsescu, un învățător mai
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
frică, m-am scăpat pe mine și am început a plânge cu sughițuri de nu m-am mai putut opri. După un timp, am fost dat afară din clasă pentru că tulburam liniștea cu plânsul meu plin de sughițuri. Am ajuns acasă tot plângând, părinții s-au supărat rău. Ei au fost convinși că eu nu eram vinovat. Am avut sughițuri și visuri urăte, cu speriatul în somn câteva nopți, dar la școală nu m-am mai dus. În toamna care a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
noi, se inerva și ne bătea cu nuiaua. Cu el am făcu clasele a doua și a treia. Când viscolul era prea aspru și gerul prea cumplit absentam. Iarna și dimineața când mergeam la școală, și seara când ne întorceam acasă, era întuneric, încât de frica lupilor, ne însoțea, dimineața unul din părinți, iar seara ne ieșea în cale altul dintre părinții noștri. Pentru clasa a IV-ea s-a înființat școală în „satul nostru” deși nu avea decât șapte sau opt
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
decât un an, adică o iarnă. S-a desființat și din cauza numărului mic de elevi, și pentru că nu avea local corespunzător, dar și pentru că nu avea nici un fel de material didactic. „Absolvent” a patru clase primare, un an am rămas acasă, n-am mai mers la școală nicăieri, iar tata m-a luat la muncile gospodăriei, la dus vitele la apă, la rânit în grajd, la mânat caii la arat. Mama n-a acceptat să rămân fără „știință de carte”. S-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Profesorul de franceză ne zicea „cap pătrat”, dar făcea cu noi niște teste psihololgice foarte ingenioase, pentru verificarea aptitudinilor intelectuale, care mă atrăgeau, mă distrau, ca niște jocuri. Colegul meu de bancă din clasa I-a primea mereu alimente de acasă și mai tot timpul avea în pupitrul băncii un borcan cu miere. Cândva, în lipsa mierii cu care fusesem obișnuit de mic, m-a prins așa un dor de miere, încât, în lipsa colegului, am luat o linguriță de miere din borcanul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]