67,494 matches
-
autorul recurge mai des la ele este pentru că și frecvența lor în florilegiile de unde le decupează este mai mare decât a altora, din cauze pe care le-am sugerat mai sus. Înainte de a sfârși această discuție referitoare la Divanul..., să amintim faptul că, dacă lucrarea se încheie cu Ale stoicilor porunci dzece, faptul nu i se datorează lui Cantemir, ci lui Andrea Wissowatius, a cărui lucrare, Stimuli virtutum faena peccatorum, o traduce în partea finală a antologiei sale. Dar și aici
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și senzitiv, ci mai este, mai mult pentru "animalele superioare", mai mult sau mai puțin intelectiv, precum cel al omului. Mai mulți autori ai secolului al XIII-lea, urmându-l pe Aristotel, remarcă faptul că animalele visează, recunosc, deduc, își amintesc, pot învăța abilități noi. Problema rămâne aceea de a ști dacă aceste animale superioare posedă în plus, precum omul, un principiu de gândire și un principiu spiritual. Toma din Aquino neagă acest lucru, chiar dacă maestrul său Albert cel Mare, care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fixa nădejdea. Animalul nu cunoaște limita spațială (pentru medieval, a călători nu reprezenta o ocupație frecventă, ba dimpotrivă), prin urmare poate depăși linia orizontului fizic sau spiritual. Așa se face că animalul devine o imagine a lui Dumnezeu (să ne amintim: Hristos este mielul, leul, unicornul, cerbul...) sau a diavolului, de a cărui lucrare neistovită amintește mereu. Angelic sau diabolizat (prin interpretarea clericilor), animalul își îndeplinește rolul de a face legătura între planuri atât de diferite și, pentru om, intangibile. Jacques
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
frecventă, ba dimpotrivă), prin urmare poate depăși linia orizontului fizic sau spiritual. Așa se face că animalul devine o imagine a lui Dumnezeu (să ne amintim: Hristos este mielul, leul, unicornul, cerbul...) sau a diavolului, de a cărui lucrare neistovită amintește mereu. Angelic sau diabolizat (prin interpretarea clericilor), animalul își îndeplinește rolul de a face legătura între planuri atât de diferite și, pentru om, intangibile. Jacques Voisenet precizează: "Fiecare animal, în ciuda caracterului impur sau negativ, a aspectului respingător sau monstruos al
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
căruia umedzală, topsăcos aerul carile prin tot trupul lățit și împrăștiiat îi era, spălând și toată putregiunea curățindu-i-o, iarăși la viață l-au întors"72. În partea a șaptea a cărții, în contextul inserției onirice, maleficul personaj își amintește iar de calitatea binecuvîntată a cornului Inorogului și caută salvarea încercând să-l mai înduplece o dată: "Ce mai târdziu de mare și minunată puterea cornului Inorogului asupra a toată otrava aminte își adusă (căci și de altă dată de otrăvită
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să devină publică, autorul își manifestă întreaga sa libertate de gândire. Pasajul pe care își sprijină argumentația este, într-adevăr, grăitor, nemailăsând loc suspiciunilor. Căzut în capcana întinsă de Hameleon, Inorogul se vede prins între fălcile Corocodilului (care, să ne amintim, simbolizau, în unele reprezentări ale Judecății de Apoi, gura Iadului) și, în loc să-și plângă de milă, dă dovadă de o maximă demnitate și disponibilitate de a-și accepta cu liniște soarta. Fragmentul trădează o bună cunoaștere a unor dialoguri și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din context, discursul Inorogului pare o mostră de detașare, de ataraxie. Și totuși, ce face el imediat după ce dă glas acestor principii atât de nobile? Ei bine, negociază. Și, trebuie să o spun, se dovedește foarte priceput în această artă. Amintește de ajutorul pe care l-a dat odinioară Crocodilului, pomenește și de faptul că el nu este o hrană pe măsura stomacului acestuia și, apoi, își oferă serviciile pentru a-și răscumpăra libertatea. Deși capturat, nu renunță atât de ușor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
7. Ca să traduc rezumând: omul are capacitatea, libertatea de a alege ce cale să urmeze, el nu este determinat doar de cauze exterioare voinței sale, ci are posibilitatea de a decide singur asupra propriei evoluții. Teoria este de inspirație umanistă, amintind de cea a lui Giovanni Pico della Mirandola, din celebrul său text intitulat Despre demnitatea omului. După ce îl așază pe om în centrul lumii, bunul Dumnezeu îi explică statutul său de ființă care poate evolua: "Pentru tot restul ființelor natura
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu cred că exagerez dacă afirm că adevăratul "maestru" al Șoimului este Inorogul, care reușește să scoată la lumină partea sa cea mai bună. Profitând, firește, de unele date care existau, în stare larvară, timide, în firea personajului. Cantemir își amintește brusc enorma tradiție superlativă pe care această pasăre o avea în mitologia egipteană. Pe de o parte, Horapollo Nilus îi prelungește reputația cu pricina până în Evul Mediu: " Când vor să reprezinte un zeu sau înălțimea sau nivelul de jos sau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pentru a îndrepta derularea dezbaterii în direcția dorită. Și totuși, revenind în partea a treia a romanului, el se dovedește a avea un rol mult mai important decât cel pe care i-l pregătiseră mai marii taberei păsărilor. Mai este amintit, în bătaie de joc, disprețuitor, de către exotica Papagaie, însă doar ca termen de comparație pentru Strutocamila: în vreme ce Liliacul și Vidra ar fi stârnit scandalul, Strutocamila l-ar fi domolit venind, provocat, în mijlocul adunării. Întreaga vină a neînțelegerilor o poartă, firește
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
corectitudinea alegerii ori măcar mulțumită de încheierea gâlcevii. Circumspect, Pardosul dorește să curme brutal orice tentativă de relativizare a ceea ce părea definitiv decis și stabilit. Prin urmare, încearcă, într-un discurs viclean, să-i închidă gura, nu înainte de a-i aminti nimicnicia și statutul incert, care îl făceau, de fapt, indezirabil în ambele tagme: "Liliacul, lighioaie fără nici un folos, carile într-îmbe părțile altă ceva să aducă nu poate, fără numai scandală și price în deșert, că de vréme ce neamul și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care va descoperi Orientul ceva mai târziu. De unde provine, prin urmare, acest carnasier în opera lui Cantemir? Referirile la el sunt rare și superficiale și în enciclopediile antice și medievale, la Aristotel (IX, 1) și la Plinius (VIII, 52). Primul amintește, în treacăt, de rivalitatea dintre acesta și leu: "Leul și șacalul sunt dușmani, căci, fiind carnivori, trăiesc de pe urma aceleiași prăzi".1 Îndrăznind să-l înfrunte chiar pe puternicul rege ale animalelor, reiese că șacalul este un animal foarte curajos și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
d'art, Paris, 2004, pp. 10-13. 8 În redarea acestor fapte îl urmez îndeaproape pe Michel Pastoureau, La truie de Falaise, în vol. Les animaux célèbres, Arléa, Paris, 2008, pp. 171-182. Istoriografia franceză nu a întârziat să acorde atenție fenomenului: amintesc lucrarea Catherinei Chêne, Juger les vers: exorcismes et procès d'animaux dans le diocèse de Lausanne: XVe-XVIe s., Université de Lausanne, Lausanne, 1995 și pe cea a lui Gilles Bonotaux și a Hélènei Lasserre, Coupables? Non coupables? Le procès des
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Ferrari, Dicționar de mitologie greco-romană, traducere de Dragoș Cojocaru, Emanuela Stoleriu, Dana Zămosteanu, Editura Polirom, Iași, 2003. 3 Ovidiu, Metamorfoze, traducere, studiu introductiv și note de David Popescu, Editura Științifică, București, 1959, pp. 10-11. Legenda (sau, oricum, una similară) este amintită și în Republica lui Platon unde tiranul este comparat cu un lup: Care este începutul schimbării din președinte în tiran? E clar că aceasta se întâmplă după ce președintele începe să facă precum omul din povestea despre templul lui Zeus Lykaios
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
d'art, Paris, 2004, p. 10-13. 204 În redarea acestor fapte îl urmez îndeaproape pe Michel Pastoureau, La truie de Falaise, în vol. Les animaux célèbres, Arléa, Paris, 2008, p. 171-182. Istoriografia franceză nu a întârziat să acorde atenție fenomenului: amintesc lucrarea Catherinei Chêne, Juger les vers: exorcismes et procès d'animaux dans le diocèse de Lausanne: XVe-XVIe s., Université de Lausanne, Lausanne, 1995 și pe cea a lui Gilles Bonotaux și a Hélènei Lasserre, Coupables? Non coupables? Le procès des
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Ferrari, Dicționar de mitologie greco-romană, traducere de Dragoș Cojocaru, Emanuela Stoleriu, Dana Zămosteanu, Editura Polirom, Iași, 2003. 402 Ovidiu, Metamorfoze, traducere, studiu introductiv și note de David Popescu, Editura Științifică, București, 1959, p. 10-11. Legenda (sau, oricum, una similară) este amintită și în Republica lui Platon unde tiranul este comparat cu un lup: Care este începutul schimbării din președinte în tiran? E clar că aceasta se întâmplă după ce președintele începe să facă precum omul din povestea despre templul lui Zeus Lykaios
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prin efectul ei antilipolitic prin inhibarea lipoproteinlipazei hormonosensibile. Aceste efect se produce prin inactivarea protein-kinazei cAMP-dependente de către fosfodiesteraza inhibată de GMP (cGI-PDE)(29). și în acest caz hormonii de contrareglare își produc efectul prin creșterea concentrației de cAMP. Așa cum am amintit mai sus, insulina modulează și sinteza apolipoproteinei B, însă are efecte și asupra receptorilor pentru LDL, crescând activitatea acestora și implicit catabolismul LDL (37). 3.4.6.4. Efectele asupra metabolismului proteic Un efect de asemenea major al insulinei este
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
să explice astfel rezistența psihologică la insulină. Un studiu calitativ (44) realizat pe pacienți cu epilepsie arată că aceștia își adaptează medicația la propriul stil de viață. De asemenea, studiul pune în evidență convingerea unora dintre pacienți că medicația le amintește în permanență faptul că sunt bolnavi, iar faptul că reduc medicația le dă senzația că boala se amelioreză. Aceste date ar putea fi extrapolate la pacienții cu diabet zaharat tip 2 care încep insulinoterapia, un tratament care le amintește în
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
le amintește în permanență faptul că sunt bolnavi, iar faptul că reduc medicația le dă senzația că boala se amelioreză. Aceste date ar putea fi extrapolate la pacienții cu diabet zaharat tip 2 care încep insulinoterapia, un tratament care le amintește în permanență condiția de bolnav cronic, de "diabetic", aceasta putând fi o altă explicație pentru rezistența psihologică la insulină. De asemenea, trecerea de la o doză unică la doze multiple poate da de asemenea sentimentul că boala se agravează. Anxietatea legată
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
explicând necesitatea idealului egalitar atins de legile utopice, axate pe colectivitate și tinzând la binele tuturor. Însă această utopie din era preindustrială este scrisă la modul ironic, fie și numai din cauza numelui. În vreme ce descrie cel mai bun dintre state, opera amintește prin însăși titlul ei ("utopie" înseamnă etimologic "loc inexistent" și "cel mai bun loc") de caracterul iluzoriu al acestuia. More arăta astfel că acest ideal, care ar crea o dată pentru totdeauna "o societate fericită pentru un popor virtuos", era, pentru
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cu mijloacele de la bord, adică plecând de la cunoștințele lor în materie de medicină și informatică. Numele făpturii astfel create, Olympe de Pierre Franche, se traduce în germană prin... Frankenstein! Conversația dintre Vaucanson și La Mettrie este una de epocă și amintește de confruntarea dintre teoriile mecanicistă și vitalistă cu privire la funcționarea sistemului nervos și a creierului. Venus anatomica este scris după modelul romanelor preistorice, dar, în cazul său, ar fi mai degrabă vorba de o preistorie a revoluției industriale în maniera autorilor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
teritoriul celuilalt. Dacă oamenii intră în contact cu ceilalți, se presupune că ei trebuie să caute un contact, după cum am văzut. Dar ce se întâmplă când ceilalți sunt prezentați ca refuzând orice contact și nu cunosc decât folosirea forței? Cum amintește H. G. Wells în primul capitol din Războiul lumilor, "marțienii" au un scop de "eradicare" și se comportă față de pământeni, cu care refuză orice contact în afară de cel armat, ca englezii față de indigenii din Tasmania. Sunt totuși niște extratereștri inteligenți: au inventat
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în scenă apariția unui homo superior (1981). Această descentrare a perspectivei teleologice ancorate într-o dimensiune teologică, în care omul era socotit o creație divină, e ilustrată de câteva texte literare și filozofice din secolul al XIX-lea. Să ne amintim, de exemplu, de prima versiune din Horla (1886)122 de Maupassant, unde se vorbește despre "succesorul nostru invizibil", sau de metafora nietzscheană a supraomului, evocată în prologul la Also sprach Zarathustra / Așa grăit-a Zarathustra: Omul este ceva ce trebuie
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Pe lângă aprecierea indicațiilor pertinente de dietă, Joslin subliniază și el prioritatea absolută a lui Bouchardat în autocontrolul glucozuriei de către pacienți, obsesia de a obține urina fără glucoză și importanța efortului fizic (alături de dietă), pentru a obține acest rezultat. Joslin mai amintește și altă observație a lui Bouchardat: „Femeile afectate de diabet devin rareori însărcinate. Din numărul mare de femei diabetice pe care le-am văzut, nu îmi amintesc ca vreuna dintre ele să fi fost însărcinată.” Evident, nu toate afirmațiile lui
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
și importanța efortului fizic (alături de dietă), pentru a obține acest rezultat. Joslin mai amintește și altă observație a lui Bouchardat: „Femeile afectate de diabet devin rareori însărcinate. Din numărul mare de femei diabetice pe care le-am văzut, nu îmi amintesc ca vreuna dintre ele să fi fost însărcinată.” Evident, nu toate afirmațiile lui Bouchardat au fost corecte. Prima este legată de ideea avansată de el, că hiperglicemia și glucozuria s-ar datora unui „ferment diastazic prea puternic” acționând în stomac
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]