61,510 matches
-
oameni bogați au continuat să-l susțină, astfel că a supraviețuit în acest fel până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. După război, publicul a fost singurul care a continuat să susțină teatrul nō. Întreaga structură este construită din lemn de chiparos japonez ("hinoki") lustruit. Scena nō arată mai degrabă a casă (cu acoperiș etc.), astfel că în prezent, când mai toate teatrele nō sunt în clădiri de beton, scena este de fapt „o casă în casă”. Scena este împărțită
Nō () [Corola-website/Science/317379_a_318708]
-
oamenilor în viață), și ei sunt singuri care deschid evantaiul. Gradul de deschidere a evantaiului sugerează diferite obiecte: sabie, lampă, semilună etc. Membrii corului plasează evantaiul în fața lor, luându-l în mână ca să semnalizeze începutul unei invocații. Măștile sunt din lemn, vopsite, și reprezintă zei, demoni, spirite, sfinți bătrâni, femei sau bărbați. Actorul principal schimbă de obicei o dată masca în timpul spectacolului, a doua mască dând în vileag caracterul real al rolului. Actorul principal alege masca pe care o vrea, alegerea măștii
Nō () [Corola-website/Science/317379_a_318708]
-
din Bratislava, datată la 14 martie 1740, prin care comunitatea evreiască din Arad solicita înlesniri fiscale pentru evrei se menționa și faptul că o evreică, Nahuma, a donat comunității un teren viran pentru construirea unei sinagogi. Prima sinagogă construită din lemn a fost ridicată în anul 1759, iar prima slujbă a rabinului Jochanan este datată în anul 1764. Au urmat ca rabini la Arad Broda Leb (1770-1786), Stemnitz Hirsch (1786-1789) și Aaron Chorin (1789-1844). Ultimul dintre aceștia, a fost ales ca
Sinagoga Neologă din Arad () [Corola-website/Science/317418_a_318747]
-
considerată cel mai vechi lăcaș de cult evreiesc păstrat în România. Deoarece cărturarul moldovean Dimitrie Cantemir (1673-1723) menționează în lucrarea sa ""Descrierea Moldovei"" (1714-1716) că evreii ""pot să-și facă sinagogă oriunde voiesc, însă nu de piatră, ci numai de lemn"" , este posibil ca Sinagoga Mare din Iași să fi fost construită la început din lemn, așa cum a fost și cazul multor biserici ortodoxe înainte de a fi clădite de zidărie. De asemenea, nu era voie ca lăcașele de cult mozaic să
Sinagoga Mare din Iași () [Corola-website/Science/317417_a_318746]
-
Cantemir (1673-1723) menționează în lucrarea sa ""Descrierea Moldovei"" (1714-1716) că evreii ""pot să-și facă sinagogă oriunde voiesc, însă nu de piatră, ci numai de lemn"" , este posibil ca Sinagoga Mare din Iași să fi fost construită la început din lemn, așa cum a fost și cazul multor biserici ortodoxe înainte de a fi clădite de zidărie. De asemenea, nu era voie ca lăcașele de cult mozaic să fie mai înalte decât Catedrala Mitropolitană, și cum legile mozaice spun că sinagoga trebuie să
Sinagoga Mare din Iași () [Corola-website/Science/317417_a_318746]
-
pătrunde în sala principală în stil baroc, alcătuită din două nave boltite despărțite printr-un arc central, sub care se află amvonul încadrat de candelabre. Deasupra tindei se află un etaj cu mansardă pentru femei. Altarul (misrah) este confecționat din lemn sculptat și aurit și despărțit de restul sălii printr-un grilaj de fier. Sala principală are formă de corabie în partea de vest, în timp ce în partea de est se află o mare cupolă emisferică cu Steaua lui David în vârf
Sinagoga Mare din Iași () [Corola-website/Science/317417_a_318746]
-
are trei intrări: una centrală (pe fațada principală) și două pe fiecare fațadă laterală. Accesul la toate cele trei intrări se face de pe o platformă cu patru trepte. Intrarea principală se face de pe fațada principală unde este o ușă de lemn cu două canaturi, având deasupra o supralumină de sticlă colorată decorată cu steaua lui David. Deasupra intrării se află un ancadrament terminat în arc frânt, pe care se află o inscripție cu litere evreiești delimitată la capete de câte o
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
în stil neorenascentist. Chivotul Sfânt (Arca Legământului) se află în partea de jos a unei nișe semicirculare de pe peretele de est al sălii. Deasupra chivotului, peretele este viu decorat în albastru, cu o lucarnă cu sticlă colorată. Chivotul Sfânt din lemn sculptat are forma frontonului fațadei sinagogii. Este acoperit în întregime de o draperie ivorie brodată cu fire de aur, fiind separat de un "parochet" (cortină) greu de culoare roșu carmin, brodat și el. "Bima" (podiumul de pe care se citește Tora
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
întregime de o draperie ivorie brodată cu fire de aur, fiind separat de un "parochet" (cortină) greu de culoare roșu carmin, brodat și el. "Bima" (podiumul de pe care se citește Tora) este situată în fața Chivotului, înconjurat de patru coloane din lemn fin sculptat, cu capiteluri compozite, pe care se află felinare.
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
și în alimente "reci" (legumele verzi) în China, India, Malaya, și Persia. Umorul a luat naștere în China împreună cu conceptul "Qi." Un medic numit Ho a conchis astfel că bolile sunt cauzate de carențele elementelor (Wu Xing: foc, apă, pământ, lemn, și metal), a clasificat bolile și a prescris diete. În același timp în Italia, Alcmeon din Crotone (medic, filozof, și astronom grec) scria despre importanța echilibrului în alimentație, și avertiza asupra bolilor care apar în urma unui dezechilibru alimentar, precum obezitatea
Nutriție () [Corola-website/Science/317376_a_318705]
-
III-lea al Moldovei (1504-1517), prigonitorul catolicilor din Moldova. . Nu există însă documente sau mențiuni epigrafice care să ateste perioadă construirii sale. Totuși, cercetările arheologice efectuate aici în anul 1984 au scos la iveală ruinele unei biserici mai vechi, din lemn, pe temelie de piatră nelegata cu mortar, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea. Cu acest prilej, în pronaosul acestei biserici a fost descoperit în iulie 1984 trupul unei domnite îmbrăcate în haine scumpe, având un inel de aur cu
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
anul 1560, în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu (1552-1561 și 1564-1568), preotul Mihul din Siret primește de la pârgarii Șiretului o bucată de teren din pășunea (toloaca) târgului. Preotul sădește aici o grădină cu pomi fructiferi, construind în mijlocul ei o bisericuța din lemn. Înaintea morții sale, el închină această bisericuța Mănăstirii Putna. Această danie a fost întărită prin documente de domnitorul Alexandru Lăpușneanu și apoi reînnoita de către Vasile Lupu, în 1646. În jurul anului 1600, este construită o biserică de piatră în locul celei din
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
Înaintea morții sale, el închină această bisericuța Mănăstirii Putna. Această danie a fost întărită prin documente de domnitorul Alexandru Lăpușneanu și apoi reînnoita de către Vasile Lupu, în 1646. În jurul anului 1600, este construită o biserică de piatră în locul celei din lemn. În incinta schitului existau chilii și case necesare vieții monahale. Într-un document din 1646 se precizează că Schitul Sf. Onofrei este metoh al Mănăstirii Putna. În locul acestei bisericuțe de lemn, în anul 1673, domnitorul Ștefan Petriceicu zidește o biserică
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
este construită o biserică de piatră în locul celei din lemn. În incinta schitului existau chilii și case necesare vieții monahale. Într-un document din 1646 se precizează că Schitul Sf. Onofrei este metoh al Mănăstirii Putna. În locul acestei bisericuțe de lemn, în anul 1673, domnitorul Ștefan Petriceicu zidește o biserică de piatră cu hramul Sf. Onufrie (sau Sf. Onofrei, după cum i se mai spune). Pe peretele pridvorului, deasupra ușii de acces în pronaos, se află pisania cu stema Moldovei, încadrată într-
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
distincte. Între anii 1987-1990 s-au efectuat lucrări de reparație ale ansamblului, cu purtarea de grija a preotului paroh Silviu Sologiuc. De la începutul anului 1987, biserica a fost refăcuta, stabilizata și consolidată, evitându-se astfel ruinarea ei. În locul clopotniței de lemn, deteriorate, a fost construit un turn-clopotniță de piatră. Biserică și turnul clopotnița au fost sfințite la 12 iunie 1989 de către PS Pimen Suceveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Drumul până la biserică a fost asfaltat în mandatul primarului Petrea Fasola (1992-1996), tot
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
lărgite în interior și îngustate pe exterior. Deasupra naosului se află o turla octogonala sprijinită pe o bază stelata. Altarul are forma semicirculara, cu trei ferestre sub care sunt trei nișe, cea din mijloc fiind mai mare. Catapeteasma este din lemn din tei, frumos sculptata și pictată în tempera și în foita de aur de un călugăr de la Putna. Pilaștrii și capitelurile turlei, cât și chenarele ferestrelor, sunt printre ultimele elemente de decorație gotica din Moldova. Biserică era inițial acoperită cu
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
de pe suprafața mai conținea și ceva urme de cupru și în plus din cauza calității și a fragilității minereului nu necesita coacere, iar conținutul de fier a fost de 40-42%. Mangalul tare de cea mai bună calitate a fost obținut din lemn de fag care au fost recoltați din împrejurimile Govăjdiei. În ciuda acestor avantaje furnalul de la Govăjdia a prezentat rezultate mai proaste decât furnalul de la Toplița din cauza unor erori de proiectare a foalelor astfel că debitul aerului suflat în furnal a fost
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
împreună cu șefia uzinelor de fier și să se decidă care uzină ar fi mai avantajos să beneficeze de renovare. În ședință s-au stabilit avantajele și dezavantajele celor două locații, au ajuns la concluzia că s-a redus considerabil cantitatea lemnului pentru mangal din zona Topliței și astfel era nevoie să se transporte lemn din pădurile aferente Hunedoarei. În schimb, transportul spre Govăjdia a lemnului pentru mangal și a minereului de fier era mai ușoară și mai avantajoasă decât spre Toplița
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
mai avantajos să beneficeze de renovare. În ședință s-au stabilit avantajele și dezavantajele celor două locații, au ajuns la concluzia că s-a redus considerabil cantitatea lemnului pentru mangal din zona Topliței și astfel era nevoie să se transporte lemn din pădurile aferente Hunedoarei. În schimb, transportul spre Govăjdia a lemnului pentru mangal și a minereului de fier era mai ușoară și mai avantajoasă decât spre Toplița. Astfel conducerea a votat în unanimitate pentru renovarea uzinei de la Govăjdia. După rezultatul
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
avantajele și dezavantajele celor două locații, au ajuns la concluzia că s-a redus considerabil cantitatea lemnului pentru mangal din zona Topliței și astfel era nevoie să se transporte lemn din pădurile aferente Hunedoarei. În schimb, transportul spre Govăjdia a lemnului pentru mangal și a minereului de fier era mai ușoară și mai avantajoasă decât spre Toplița. Astfel conducerea a votat în unanimitate pentru renovarea uzinei de la Govăjdia. După rezultatul ședinței Tezauriatul a dispus administrației sub dispoziția cu numărul 3236 din
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
despre xilogravura de la Blaj, dar cu largă deschidere spre istoria acestei arte la români în general, cartea este foarte utilă specialiștilor, dar nu numai lor, ea fiind accesibilă și cititorilor de formații diferite." Dr. Gheorghe Buluță ― recenzie la Gravorii în lemn de la Blaj, în Biblioteca, 1, 1997. "Cartea să limpezește probleme de ansamblu, trasând coordonate ferme, dar și aspecte de detaliu [...]. Aspirând spre exhaustivitate, catalogul raționat este însoțit de multiple reproduceri; încheind o lucrare valoroasă. Studiu de referință, cartea lui Tatai-Baltă
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
Studiu de referință, cartea lui Tatai-Baltă nu poate fi ocolita de acei exegeți care, reluând eventual tema, află aici prețioase indicii și exprimarea neechivocă a unor puncte de vedere personale". Prof. univ. dr. Viorica Guy Marica ― recenzie la Gravorii în lemn de la Blaj, în Ars Transsilvaniae, VI, 1996. Autorul a cercetat în ultimele două decenii materialul cu care s-a lucrat în tipografia Blajului în secolele XVIII-XIX, produsele de carte ieșite de aici, corelând informațiile blăjene cu cele provenind de la alte
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
cercetării efectuate începând să fie publicate în reviste de specialitate din Cluj, Albă Iulia, București, studii apreciate pentru informația nouă și spiritul critic așezate la baza lor." Prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române ― recenzie la Gravorii în lemn de la Blaj, în Cele trei Crișuri, nr. 5-6, 1995. "Ar mai fi necesară poate o întrebare: De ce „interferente cultural-artistice europene”. Volumul este cu și despre realizările artistice ale Blajului și ale blăjenilor născuți în urbe sau doar locuitori vremelnici ai
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
istoria medie, modernă și contemporană a Blajului, căci a dovedit atâta competența, încăpățânare și talent, topite în mai multe cărți, pe care le folosesc chiar și inamicii. Amintim, între acestea: Secvențe din artă plastică blăjeana (sec. XVIII-XX), 1993; Gravorii în lemn de la Blaj (1750-1830), 1995; Pagini de artă românească, 1998; Din artă și cultură Blajului, 2000; Blajul în imagini, 2002; Interferente cultural-artistice europene, 2003 s. a. „De data aceasta, colegul nostru ne ofera lumină și culoare, prin cercetarea monografica dedicată pictorului Iuliu
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Ciumârna este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1698 în Câmpulung Moldovenesc și strămutat în anul 1887 în satul Ciumârna din comuna Vatra Moldoviței aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în apropierea
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]