95,170 matches
-
mișcându-se stelele/ Și sclipind pe roua și pe ger/ Aveam înainte-mi ochii ei frumoși.” Privirea și salutul Laurei îi deșteaptă în minte imaginea fulgerului urmat de tunet: „ Așa cum o dată cu tunetul fulgera/ Eu fui ajuns în același timp de privirea/ Frumoșilor ochi sclipitori și de dulcele salut.”. Părul ei „alcătuiește o diadema naturală care aprinde/ Aerul din împrejur.” Trăind într-o țară cu atâtea artiști plastici, Petrarca cultiva tonurile violente și enumeră rochiile verzi, purpurii, cenușii și negre ale Laurei
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
nu se vindecă prin descordarea arcului.” După moartea Laurei poeziile lui devin mai vibranțe, alăturându-se și ideea zădărniciei omului pe pământ. De astă dată poetul forțează memoria, salvând din noianul anilor figură purificata a moartei: „Vai chipul frumos, vai privirea suava/ Vai mândria, grațioasa ei statura,/ Vai graiul ei!” El regretă vorbele smulse de vânt ale femeii iubite: „De nădejdi m-ai umplut și de dorințe/ Când m-am depărtat de via și marea bucurie/ Dar vântul îi lua vorbele
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
ce bine că minți măcar ne iubim în virtutea tăcerii precum sfintele moaște pre sfinți niciun gol adevăr nu doarme ca noi jucători la facerea lumii” Regula jocului “ Ci doar descheie-ți geana Și pleoapele, să curg În lava răscolitului tartar. Privirea să-ți cuprind, ca valul, Îmbrățișând adâncul Lunaticului far.” Când tu privești “N-am să uit cum, prin gemene glastre, Lunecau neștiute de noi, Flori de vis. Erau mâinile noastre. Țineam cerul cu umerii goi. Ce bizară poveste Lasă-mă
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
egida maternă ca trăire autentică de iubire. De altfel acest volum de poezie, primul editat de domnul Ioan Berghian este dedicat mamei și nepotului, Mihăiță, pe care poetul îl numește, „sufletul său.” “ Când râzi, tu plângi și-ascunzi a ta privire, În suflet, când ne strângi la piept, duioasă. Și te prefaci că-i nouă, haina-ți roasă. Țeși timpul peste noi, cu-a ta menire.” A ei chemare “semăn tot mai mult cu mine însumi simt cum se deschid palmele
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
eveniment organizat de Victorița Duțu și Ioana Trică, pe data de 25 iulie 2014, unde poezia, pictura și muzica au fost la înălțime. Expoziția de pictură a Victoriței Duțu, cu tablourile fixate pe pereți, deasupra rafturilor cu cărți, au înălțat privirile, dar și stările sufletești, mai ales, că tema predominantă a pictoriței este divinitatea. Momentul poetic a reprezentat o continuare a proiectului World Poetry Movement - Mișcarea Poetică Mondială, organizat în date anterioare de Ioana Trică, Victoria Milescu, Elena Armenescu. De această
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
eveniment organizat de Victorița Duțu și Ioana Trică, pe data de 25 iulie 2014, unde poezia, pictura și muzica au fost la înălțime.Expoziția de pictură a Victoriței Duțu, cu tablourile fixate pe pereți, deasupra rafturilor cu cărți, au înălțat privirile, dar și stările sufletești, mai ales, că tema predominantă a pictoriței este divinitatea.Momentul poetic a reprezentat o continuare a proiectului World Poetry Movement - Mișcarea Poetică Mondială, organizat în date anterioare de Ioana Trică, Victoria Milescu, Elena Armenescu. De această
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
Ediția nr. 1083 din 18 decembrie 2013. Sunt tânăr, mai am trei ani pân' la sută La auzul sfatului grijuliu: «Ține-te bine cu amândouă mâinile de bară, că dacă pune șoferul o frână, te adun de pe jos!», am întors privirea instantaneu. Mă așteptam să văd o mogâldeață de copil boțogaș, însoțit de bunicul lui. În privința bunicului m-am lămurit numaidecât. Aveam în fața ochilor un bărbat între două vârste, căruia i se citea responsabilitatea pe față. Nedumirirea mea a fost în privința
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
dungă, erau dintr-o stofă ... Citește mai mult Sunt tânăr, mai am trei ani pân' la sutăLa auzul sfatului grijuliu: «Ține-te bine cu amândouă mâinile de bară, că dacă pune șoferul o frână, te adun de pe jos!», am întors privirea instantaneu. Mă așteptam să văd o mogâldeață de copil boțogaș, însoțit de bunicul lui. În privința bunicului m-am lămurit numaidecât. Aveam în fața ochilor un bărbat între două vârste, căruia i se citea responsabilitatea pe față.Nedumirirea mea a fost în privința
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
să cunosc cu exactitate suprafața de teren alocată fermei, cantitatea de furaj colectată de pe pășune și tipul de culturi care s-au realizat pe această suprafață în ultimii trei ani. Preda ieșise amețit din birou, iar Man îl urmărise cu privirea până ce închisese ușa în urma lui. Avea un plan, un plan măreț, acum că o întreagă îngrășătorie de bovine era la dispoziția lui. Proiectase să crească animale sănătoase, viguroase, multe, ba chiar să se implice în ameliorarea rasei. Pentru asta, avea
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
angajați? Nu fu nevoie de măsuri extreme. Îl zări pe contabilul-șef puțin înainte de încheierea programului de lucru, ieșind din vestiar de-a dreptul disperat. - S-a întâmplat ceva? Man îi ieși în cale cu brațele încrucișate la piept și privirea crâncenă. Mai precis, ați pierdut ceva? - Nu înțeleg... - Pot să vă fac eu să înțelegeți! Îl împinse pe Preda în biroul de contabilitate, închizând ușa în urma lor. Avem un caz de furt în fermă! Așteptă ca bărbatul să înțeleagă că
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
negru. În a treia zi, apăru un milițian alături de cei trei activiști. Nu era semn bun. - Aveți probleme, domnule director? Raluca Radu - anul trei, își băga nasul unde nu-i fierbea oala. Dădu să o repeadă, dar lumina îngrijorată din privirea ei verde îl reținu. Dădu din umeri fără a se opri din drumul său spre grajduri pentru a verifica starea celor doi viței nou-născuți cu care se îmbogățise ferma de curând. Fata veni după el, cum ar fi venit vițelul
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
doi viței nou-născuți cu care se îmbogățise ferma de curând. Fata veni după el, cum ar fi venit vițelul după ugerul vacii. - N-am timp de întrebări! - Voiam doar să vă arăt proiectul, l-am terminat! Fără să arunce vreo privire către dosarul voluminos, Mihai Man pătrunse în aerul încins al spațiului destinat maternității. Nu avea timp de prostiile lor. El era într-o anchetă, avea treburi mai importante de rezolvat. - Am câteva grafice frumoase pe care le-am realizat folosind
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
El era într-o anchetă, avea treburi mai importante de rezolvat. - Am câteva grafice frumoase pe care le-am realizat folosind exact datele din această îngrășătorie de bovine. Am și un studiu de caz, vă rog doar să aruncați o privire. Îl apucă de mână. Pe el. Se întoarse ca electrocutat, gata să-i trântească dosarul direct în găleata cu apă de lângă ușă. Apoi văzu foaia pe care o ține în mână, îmbujorată. Era schița silozurilor în care se păstrau furajele
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
Ediția nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Am fost contemporan cu-a ta iubire ! Atâta doar și e deja prea mult. Mi s-a dat voie vocea să-ți ascult, am fost lăsat s-admir a ta privire. Ce mândră poate fi trista mea viață că a primit-o-n el al tău destin, să curețe de nori al lui senin și să-i topească inima de gheață. Prezența ta a fost o împlinire ce încă-n al
CONTEMPORAN de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371048_a_372377]
-
la modă, de bătrâni. Unde ești tu, când eu sunt singur? Poate cu altul, ca în cel mai sumbru gând, Sau poate că mă-nsel, sunt doar gelos, Ca esti frumoasă, esti a mea, aș vrea să cred... Orice bărbat, priviri și-ar îndrepta spre tine, Gândind la cât de norocoși ar fi, Ca să te aibă, măcar o dat`. La fel de bine ai putea să fi în baie, Parcă aud un șiroit al apei peste trupul tău, Acela, care mă încântă și
DISTANŢA de COSTI POP în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371081_a_372410]
-
ultimul timp, așa că suntem singuri-singurei în toată casa. Simte-te ca la tine acasă, dragul meu oaspete, până merg la frigider după o sticlă cu cel mai bun vin băut de mine de când sunt în Dobrogea. Săndica își plimba curioasă privirea prin interiorul camerei lui Mircea, rămânând plăcut impresionată, apoi aflând, că sunt doar ei în toată casa, a luat camerele la inspectat. Era uimită de condițiile confortabile din întreaga locuință, de mobilă nouă și modernă, de dotări. Însemna că moștenitorii
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
Sper să mă simt atât de bine, încât să doresc să revin. - Cu plăcere. Oricând vă poftește inimioară, domniță, veți fi bine primită și, desigur, întâmpinată cu toată dragostea de care sunt capabil. - Mulțumesc. Sună destul de promițător. Parcă visând, cu privirea pierdută în gol, Săndica își lipi buzele sale senzuale de marginea paharului cu picior, din care se împrăștiară stropi de rouă, din cauza acidității vinului vechi, ținut de bătrână în sticle smolite și îngropate în pământul galben din fundul beciului. Savură
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
o sărut. Cât de mult te iubesc în clipa aceasta. Ești perfectă, scumpo, și ai cei mai delicioși sâni pe care i-am întâlnit vreodată la o femeie. Cred că așa trebuie să arate o femeie fermecătoare, care să încânte privirile unui bărbat dornic de a avea lângă el cel mai divin corp feminin. Oare cum ți-ar sta cu acești sâni superbi plini cu lapte matern și cu un prunc micuț alăptându-se la ei? - Nu vorbi de „funie în
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
încurajaz-o are nevoie de curaj și ambiție - bine. 08.12.1987 ...Îți încredințez ființă mea cu sufletul din ea - Domnul mi-e martor - fiecare scînteie a speranței mele îți dăruiesc fiecare strop al vieții mele - de a aparține unul altuia - privirea mea rătăcește acum în viitor în clipele romantice ce le vom petrece în viitorul apropiat; de sărbători. Scuză-mă că am fost așa de rezervat cu tine dar ai răbdare și totul va fi cît se poate de bine și
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
Sînt oare cel jertfit sau e numai animalul de mine - de care mi-e frică căci e rau cu sufletul din mine. De văd sau am coșmaruri treaz acea pădure virgina o fi așa opaca și rece ce-mi acoperă privirea și văzul dincolo de iubire. - Of! Pădure - de ce m-ai învăluit și învălui cu brațele tale de fier - sînt fără vlaga - iar zidurile Bastiliei mă apasă din afara - cu zbuciumul din mine înțeles căci eu mă bat cu tine - timpule - mă oropsești
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
în: Ediția nr. 916 din 04 iulie 2013 Toate Articolele Autorului PLOAIA ÎMI UDĂ LACRIMILE Ploaia îmi udă lacrimile-amare, Cărările-nainte mi se frîng, Lumină vieții în neant dispare, De doru-ți, zbuciumat, amarnic plâng. Cum aș putea să îmi ascund privirea, Durerea-mi e dublată ca-n oglindă Apune sângerânda amintirea, Și simt că moartea vine încet - șoptindă. Dar deodată un fulger se revarsă, Și te zăresc în raze de topaz, Și simt cum catifeaua mâini-ți calde Mă mângâie sfioasa
LACRIMI DE DOR ŞI DE DURERE (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371098_a_372427]
-
ceva p-afară, c-aicia-i cam albastră... - Mdaaa, bineee să văd ce pot face, mai vorbim noi, strecură Sălăvăstru vorbele și se ridică de pe bancă, își îndreptă șalele, apoi porni pe alee, părând că nu-i pasă de nimic, dar cu privirile alergând de colo-colo ca să descopere eventualii lucrători ai „organelor”. La fel procedă și tov Talașman, dar în direcția opusă. Peste două zile, afișând o figură profund preocupată, tov Sălăvăstru prezenta Marelui Tovarăș un proiect de înființare a unui consulat în
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
zăpadă se înălțau aristocratice, pe tije zvelte și lungi de un verde proaspăt, margarete albe și galbene cu corole mari, bogate, așa cum nicăieri nu mai întâlnisem. Le-am admirat uimită, cu nesaț, mută de admirație, îndelung. Când mi-am ridicat privirea, m-am uitat în ochii mamei și am zâmbit fără să spun nimic. Mi-a zâmbit și ea în tăcere. Un zâmbet larg, ce ne-a legat pentru totdeauna, încă o dată! - Acum uită-te la cer, a continuat mama. Cerul
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371093_a_372422]
-
strigă sufletul la întâmplare din victimă în pradă iubirea poposește vine un ceas înlocuiește visul îndepărtata fire reneagă nemurire copilăria vine și se așează-n prag prea multe voci la rând...grijania, grijanii, de foame nu mai plânge Dumnezeu întoarce privirea mai departe răsucește-n palme un destin îndeasă pe gât prea multe lacrimi apoi tot El șoptește ca să duci: învață să plângi, învață să taci, să duci, să duci... singurătatea a ales viața ochii au plâns umbrele fac cerc o
UNDE EXIST? de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371105_a_372434]
-
Acasa > Poezie > Imagini > POTAIA Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2036 din 28 iulie 2016 Toate Articolele Autorului POTAIA În fața vitrinei manechinul m-a oprit îmi zâmbea cu toată gura și pentru câteva secunde doar privirea mea și musca intrată pe ușa larg deschisă de căldură s-au învârtit în jurul siropoasei fericiri (etalată ziua-n amiaza mare fără vreo frică de tâlhari) una-n tăcere și-alta bâzâind contemporană umbra lui sisif trecea cu un icnet
POTAIA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371112_a_372441]