7,098 matches
-
ea, reîncepuse ostilitățile în aprilie 1809. Napoleon dădu însuși pe față consimțământul lui la anexarea Moldovei și a Țării Românești de către Rusia, cu prilejul deschiderii corpului legiuitor, la 3 decembrie 1809: „...Amicul și aliatul meu, împăratul Rusiei, a alipit către împărăția sa Finlanda, Moldova, Țara Românească și un ținut din Galiția. Nu sunt gelos de nimic ce s-ar întâmpla în bine acestei împărății...” La 15 aprilie a anului următor, 1810, se petrecu un fapt ce până acum n-a fost
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
prilejul deschiderii corpului legiuitor, la 3 decembrie 1809: „...Amicul și aliatul meu, împăratul Rusiei, a alipit către împărăția sa Finlanda, Moldova, Țara Românească și un ținut din Galiția. Nu sunt gelos de nimic ce s-ar întâmpla în bine acestei împărății...” La 15 aprilie a anului următor, 1810, se petrecu un fapt ce până acum n-a fost menționat de istoricii noștri. În acea zi, atât solul francez la Petersburg, Caulaincourt, cât și acel austriac, contele de Saint Julien, primeau de la
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
acea zi, atât solul francez la Petersburg, Caulaincourt, cât și acel austriac, contele de Saint Julien, primeau de la cancelarul împărătesc o notă în următorul cuprins: „... Majestatea Sa Imperială, privind Moldova și Țara Românească ca niște provincii care fac parte din împărăția sa (subl. a.) și care ca atare trebuie să fie ocârmuite de legile sale, a prescris chiar acum să nu se mai admită într-însele niște drepturi al căror exercițiu nu este tolerat decât în Turcia. Prin urmare, a însărcinat
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sau vor fi dat seamă de bunurile sau funcțiile a căror administrație vor fi avut-o; și că, în ce privește persoanele născute aiurea, ele vor putea exercita comerțul sau alte profesii în zisele provincii, după stipulațiile tratatelor și conformându-se legilor împărăției, precum și regulilor imperioase cerute de starea de război, câtă vreme ea există. Făcând această comunicare Domnului Ambasador, subsemnatul îl roagă s-o aducă la cunoștința Curții sale și se grăbește a se folosi etc., etc. Pentru copie conformă, (Semnat): Consilierul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
îl roagă s-o aducă la cunoștința Curții sale și se grăbește a se folosi etc., etc. Pentru copie conformă, (Semnat): Consilierul de Curte, Andrei Pisani.” Iată-ne deci în fața unei comunicări formale a anexării Principatelor de către drept-credincioasa și ocrotitoarea împărăție. Toate bănuielile și denunțările agenților francezi din Iași, București și Constantinopol, se găseau deci pe deplin confirmate și îndreptățite. Crezând că momentul oportun a sosit, Rusia aruncase masca ipocrită sub care ascundea până atunci intențiile ei și arăta lumii că
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
pentru drept-credincioșii locuitori ai Principatelor, ci numai o insațiabilă lăcomie călăuzise pașii săi până atunci. Și cum rămâne oare acum cu proclamația lui Michelson, citită la 23 decembrie 1806 în Divanurile ambelor țări și cu făgăduințele cuprinse într-însa ? Drept-credincioasa împărăție, într-adevăr, îndepărtase din hotarele lor orice vrăjmaș, dar se instalase ea în locul altora, pentru totdeauna. Însă am văzut că, prin tratatul secret, împăratul Alexandru anexa țările noastre fiindcă nu voia să le lase pradă barbariei turcești. În ce privește desfătarea ce
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Românești către armată...” Spre sfârșitul anului 1811, era evident că ruptura dintre Napoleon și Alexandru I era apropiată. Tratativele pentru pacea cu turcii, care reîncepuseră, fură împinse cu mai multă sârguință de ruși, căci aveau nevoie de concentrarea tuturor puterilor împărăției spre a face față primejdiei care-i amenința. Dacă ceruseră până atunci mutarea graniței la Dunăre, se mulțumeau acum, întâi cu Moldova, pe urmă cu Moldova până în Siret, precum arată următoarele extracte: Hübsch scria baronului X... despre unele din condițiile
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Siret, precum arată următoarele extracte: Hübsch scria baronului X... despre unele din condițiile păcii, la 25 noiembrie 1811, din Constantinopol: „...Se pare că s-a convenit ca fluviul Siret, până la confluentul său cu Dunărea, să alcătuiască granița între cele două împărății, că Țara Românească se va întoarce sub suveranitatea Porții Otomane...” Același mai scria aceluiași, în aceeași zi: „...Sultanul consimte să cedeze cursul Siretului, dar dorește să păstreze pe acel al Dunării și cetățile de pe malul drept al acelui fluviu. Turcii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și Rusiei ar fi trebuit să-i fie rușine s-o ceară...” (subl. a.). IV. Politica rusească în Țările Române de la 1812 până la 1828 În primii ani care urmară păcii de la București, acțiunea rusească în Principate fu mai puțin activă; împărăția drept-credincioasă nu era populară nici în ochii boierilor, nici în acei ai poporului, consulii ei trebuiră să se mulțumească s-aștepte ca resentimentele produse de răpirea Basarabiei și de durerile ocupației să mai piardă din amărăciunea lor. Domnul numit de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
satisfacție celei de a doua în privința unor cesiuni teritoriale în Asia, la care se obligase în 1812. Rusia întrebuințase adesea un limbaj amenințător și se vorbea de grămădire de trupe în Basarabia, în Podolia și în Cherson. Intrigile rusești în împărăția otomană începuseră și Caragea alcătuia pentru Rusia un auxiliar prețios. Ea închidea, deci, ochii și nici nu se gândea să facă uz de dreptul ei de reprezentare în fața unor jafuri la care nu se dedase până atunci nici o domnie fanariotă
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Rusia nu protestă împotriva numirii lui, dar solul rusesc reclamă împotriva neregularității numirii lui Alexandru Șuțu, care era rău văzut de Rusia încă de la 1802. O groaznică fierbere cuprinsese de câțiva ani cea mai mare parte din populația creștină a împărăției otomane, mai cu deosebire pe greci, acoperindu-i aproape toate teritoriile din Europa cu o puternică mreajă de comploturi. Dacă inițiatorii lor trebuie căutați mai cu seamă în rândurile membrilor care alcătuiau numeroasele societăți secrete grecești răspândite în Apusul Europei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de otrăvire, a lui Alexandru Șuțu, a acelui rău văzut de Rusia, și adunarea, în Basarabia, a mai multor mii de greci și de arnăuți bine înarmați, având scopul mărturisit de a trece Prutul și Dunărea, pentru a pune capăt împărăției otomane. În capul lor se găsea beizadea Alexandru Ipsilanti, fiul lui Constantin Ipsilanti, maior general în serviciul Rusiei și adjutant al împăratului Alexandru I. Acest monarh, care se afla atunci la Congresul din Laybach, a dezaprobat mai pe urmă fapta
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
îndatorase turcii în privința ocârmuirii Principatelor. La aceste neînțelegeri se adăugaseră, după 1821, acelea ce izvorau din răscoala și războiul purtat de greci pentru independența lor, Anglia, Franța și Rusia luând de la început o atitudine favorabilă răsculaților. Războiul între cele două împărății fusese, de mai multe ori, pe punctul de a izbucni; la 1826, pacea fu menținută numai fiindcă Rusia, văzându-se pe neașteptate atacată de Persia, se găsi fericită să încheie cu turcii, la Akerman, în ziua de 25 septembrie 1826
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de proprietate, putând odată să cadă în deplina lor stăpânire. Această de pe urmă considerație îi făcea ca, pe de o parte să studieze valoarea lor, iar pe de alta să ascundă acea valoare celorlalte națiuni... limbajul agenților lor, în întreaga împărăție otomană, tinde să deprecieze valoarea Principatelor... Dacă intenția acestei deprecieri era vederată pentru chibzuirile lor asupra viitorului, se măguleau că această depreciere ar avea drept rezultat să distragă băgarea de seamă a Europei de la niște țări, pe care ei le
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
mai personal pentru cauza ei și garanții care să asigure menținerea influenței sale asupra persoanelor desemnate... ... În starea actuală a lucrurilor, rușii dispun, de fapt, de această țară ca și cum le-ar aparține; că vor pe urmă s-o unească cu împărăția lor, este o temere ce multe persoane au conceput-o, dar care, cel puțin pentru acest moment, nu mi se pare destul de întemeiată. Ar fi greu ca ei să-și aproprie cele două țări fără ca să dea un echivalent celorlalte
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
stoarcere a tuturor resurselor materiale ale acestor țări în folosul oștirii rusești, în tot timpul războiului; impunerea, prin intimidare și chiar prin mijloace ce pe un particular l-ar aduce înaintea curții cu jurați, a unei alcătuiri care făcea pe împărăția drept-credincioasă stăpână absolut pe întreaga noastră dezvoltare politică și economică; numirea, împotriva stipulațiilor formale ale însăși acelei alcătuiri, a unor Domni, aleși nu din cauza destoiniciei sau a onorabilității lor, ci a supunerii oarbe ce Cabinetul din Petersburg credea că o
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
acestui regulament îi datorește Rusia dreptul de a exercita un control activ asupra a tot ce se petrece (în Principate). Este, deci, de interesul ei să-l conserve până în clipa în care va crede necesar să-l contopească în instituțiile împărăției sale... ... Fără îndoială că există în ele, în Țările Române, un simțământ de naționalitate foarte viu, care domină toate celelalte. Există o dorință pronunțată de a se elibera și de această suzeranitate, puțin supărătoare, a Porții și de această protecție
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a cumpăra frumosul nume de popor independent; dar când oamenii cei mai devotați țării lor cercetează cu sânge rece și sistemul urmat de Rusia de mai bine de jumătate de secol în privința acestor provincii, precum și proximitatea lor de această întinsă împărăție, și părăsirea în care se pare că le lasă Turcia și nepăsarea indiferentă a Austriei și, în sfârșit, nedumerirea despre dispozițiile Franței și Angliei, în cazul unui proiect de anexiune la împărăția ei, vederat mărturisit de Rusia, acești oameni, zic
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
acestor provincii, precum și proximitatea lor de această întinsă împărăție, și părăsirea în care se pare că le lasă Turcia și nepăsarea indiferentă a Austriei și, în sfârșit, nedumerirea despre dispozițiile Franței și Angliei, în cazul unui proiect de anexiune la împărăția ei, vederat mărturisit de Rusia, acești oameni, zic, nu pot decât să dorească îndepărtarea cât mai prelungită a unei asemenea anexiuni, dar ei simt că, într-un ceas mai îndepărtat sau mai apropiat, ea va fi definitivă... În același raport
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
scaunul țărilor noastre, să dea cu desăvârșire greș. Dar și agenții secreți, ajutați de alții, învestiți cu calități oficiale, cum era viceconsulul împărătesc de la Galați, Carneiev, ajutau și susțineau, dacă nu puneau chiar la cale, o nouă uneltire împotriva șubredei împărății turcești: răscoala bulgarilor. La sfârșitul lui iulie 1841, o adunătură de indivizi fără căpătâi: bulgari, sârbi, arnăuți și greci, spuma Răsăritului, se adunară în arme la Brăila și cerură autorității, în chip imperios, să fie lăsați să treacă Dunărea. Autoritatea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
daruri față de care nici generalul, nici doamna Duhamel n-au fost și nu sunt nesimțitori... Era firesc ca guvernul rusesc să nu vadă cu ochi buni faptul că tinerii moldoveni, în loc de a alerga să frecventeze instituțiile de învățătură ale drept-credincioasei împărății, se îndărătnicesc să-și caute instrucția în Apus și, mai cu seamă, în Franța. El căuta prin toate mijloacele să împiedice această mișcare, spre a putea forma mințile tineretului după calup rusesc. Iată ce raportează în această privință consulul francez
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de ocârmuire este statornicit printr-un statut organic, instituit cu învoirea Porții, spre a asigura, pe de o parte, moldo-muntenilor privilegiile ce le sunt concedate și a-i menține, pe de alta, în raporturile de vasalitate care îi unesc cu împărăția otomană. Reiese din această stare cu totul excepțională, întemeiată întreagă pe convenții stabilite de noi și de Poarta Otomană, că Moldova și Țara Românească au de îndeplinit, atât față de Puterea Suzerană, cât și față de acea Protectoare, niște îndatoriri pozitive, cărora
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Bucovina, Transilvania și Basarabia. Dacă în numele unei pretinse naționalități, a cărei origine se pierde în noaptea timpurilor, moldo-muntenii ar ajunge odată să se despartă de Turcia... se va vedea în curând... toate neamurile de limbi deosebite din care se alcătuiește împărăția otomană pretinzând să se emancipeze, spre a alcătui fiecare un stat deosebit. Ar urma sau o dezmembrare sau cel puțin, în întregul Răsărit, o serie de complicații inextricabile. Cu cât am făcut mai mult pentru Principate, cu atâta suntem angajați
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
pentru Principate, cu atâta suntem angajați pe onoare să împiedicăm ca ele să abuzeze de aceste foloase împotriva unui imperiu, a cărui integritate este mai mult ca oricând esențială pentru pacea obștească... Prin acest act, semnat de întâiul demnitar al împărăției, Rusia declară că Țările Române trebuie să rămână pe vecie sub îndoitul jug al Rusiei și al Porții, ocârmuite de alcătuirea hărăzită lor de Rusia, că ele nu se împărtășesc de dreptul public al Europei, ci că rămân pentru totdeauna
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
care nu sunt osândite nici de moravurile țării, nici, zice-se, de acele ale patriei sale”. Domnul Moldovei ar fi dorit ca Poarta să-i pună de-a dreptul întrebarea dacă momentul de a retrage din țară oștirile celor două împărății a sosit, spre a putea răspunde afirmativ și a scăpa astfel de zdrobitoarea sarcină a întreținerii oștirii rusești. Comisarul turc și Poujade, deși primeau ideea lui cu simpatie și o aprobau cu desăvârșire, îl sfătuiră să uzeze de cea mai
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]