6,555 matches
-
înainte de cimitir, coșciugul a fost depus în biserică. S-a făcut o slujbă, cei apropiați au plâns, soția i-a aranjat răposatului reverele costumului. Răposatul i-a dat peste degete: trebuia s-o faci când era cazul, nu acum! După înmormântare au început negocierile pentru vânzarea apartamentului de patru camere, astfel încât să se aleagă cu ceva și copiii. Se lăsă cu scandal. Norocul meu a fost că m-a sunt taică-meu de la Roman. Venise în Moldova pentru că părinții lui nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
dacă proasta de servitoare nu l-ar fi stropit, din greșeală, pe Chilot, pechinezul, tanti Clemanza ar fi trăit bine merçi și acum, ba mai mult ca sigur ar fi depășit o sută de ani. Ce fac, nu vin la înmormântare? Nu, nu vin, trebuie să mă duc la ore, unde mai pui că urma să recuperăm și cele douăzeci și trei de zile pierdute cu greva. C XXVI Se deșteptă abia când soarele îi bătea pe pleoapele subțiri. Trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
săreau peste mine, unde se nimerea. Ochii le sticleau în beznă și, o clipă, am crezut că mă aflu în infern, în cercul celor pedepsiți pentru că se născuseră bruneți și cu barbă. Apoi mi-am revenit și se încinserăm războiul. Înmormântarea și toate sunetele clopotului erau programate pentru ora 1. Pentru că nu am putut închide capacul de la sicriu, Ulrich fu coborât prin mulțimea vecinilor curioși: pumnul ridicat, gura deschisă. Înșirați pe două straturi, priveau cu frică ușurare și speranță dl. Vulpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
castanii negri, despuiați. Cristina strivi țigara lângă mormânt. Spuse cu o voce hârâită: - Am de ridicat niște CD-uri cu Whitehorse. Vii și tu? Bem o cafea...ceva ca un fel de pomană. - Bine, și-așa nu mai am nici o înmormântare în program, bodogănii. Traversarăm Pielea și Osu’ de la nord la sud, spre ieșirea celor vii. La un moment dat răzbi până la noi tămbălăul de viori și casetofoane. Urlau manelele de la groapa lui Soliman. Un țigan cu mustață pe oală și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
dacă vă amintiți e bine, dacă nu, n-are importanță. „Mai mult de o persoană pot ele vreodată să-și Împartă același trup?“ Acum face și el meseria de șofer și s-a Întâmplat să mergem Împreună Într-o la Înmormântare Într-un sat, nu prea departe de aici. Poate ar trebui să vă povestesc tragedia celor doi tineri care muriseră și care erau rude cu tot satul. Poate ar trebui să vă spun și că toți bărbații din satul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
nu era, nici oamini nu cunoaște, nici nimnic, gândei că-i altă lume! „Orice participant la o limbă anume are, cel puțin potențial, o conștiință de sine.“ Ne-am ridicat de la masă și ne-am dus să vedem și noi Înmormântarea. Erau șase popi și puzderie de lume În urma celor două coșciuge. Tot la cincizeci de metri se opreau și tot cortegiul Îngenunchia În praful drumului. A trebuit să facem la fel, nu puteam rămâne doar noi În picioare ca doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și solicitudinea în problema noastră. A fost și aici bine, cu toate că excursia aceasta s-a încheiat într-un ton fals. Ceva urât își băgase coada în această armonie perfectă, asta este viața, dar a trecut. În după amiaza zilei de dinaintea înmormântării primesc un telefon. Era preotul care avea să oficieze slujba de înmormântare. M-a întrebat unde locuim, ca să vină să stabilim amănunte și doleanțe. În jumătate de oră a venit; l-am invitat înăuntru, ne-am prezentat, am luat loc
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
aceasta s-a încheiat într-un ton fals. Ceva urât își băgase coada în această armonie perfectă, asta este viața, dar a trecut. În după amiaza zilei de dinaintea înmormântării primesc un telefon. Era preotul care avea să oficieze slujba de înmormântare. M-a întrebat unde locuim, ca să vină să stabilim amănunte și doleanțe. În jumătate de oră a venit; l-am invitat înăuntru, ne-am prezentat, am luat loc la masă și am început să discutăm. Copiii erau în oraș, așa că
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
să-mi aducă puțină tămâie, ca să tămâiem trei zile la rând, după obiceiul nostru. Mi-a spus să nu-mi fac griji, are dânsul grijă de toate. Am discutat frumos aproape o oră. A doua zi ne-am pregătit de înmormântare. Când am ajuns la cimitir, mașina mortuară era deja sosită. Venise și preotul și se îmbrăca într-o cameră special amenajată pentru preoți. Apoi a fost scos sicriul și purtat de doi domni îmbrăcați decent în negru, cu cămăși albe
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
și pentru copil. Până și rufele ni le-a spălat ea, nu ne-a lăsat pe noi. În mod deosebit sublinia importanța spiritului copilului și al meu. Nu trecea zi să nu-mi spună ce deosebiți suntem. În noaptea de dinaintea înmormântării, ne-a pus două vaze cu flori la ușă, după ce fusese invitata noastră la masa de seară. În seara de dinaintea plecării am fost invitații ei în apartamentul pe care-l ocupa la etajul al doilea. O doamnă care știe să
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
cu care au însângerat țara, și pun paravan legionarofobia la adăpostul căreia guverneză și azi pe cei ce au uitat vechile torturi. La fel și unii slujitori ai Bisericii, „drumeți”, nu apostoli ci meseriași. Iată ce se petrece la o înmormântare din Bacău în luna iunie 2013. Familia unui decedat, buni creștini și smeriți, la înmormântarea defunctului, invită mai mulți preoți de mir și un preot monah. La prezentarea acestuia, unul din preoții de mir rostește: „ce caută legionarul acesta printre
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
pe cei ce au uitat vechile torturi. La fel și unii slujitori ai Bisericii, „drumeți”, nu apostoli ci meseriași. Iată ce se petrece la o înmormântare din Bacău în luna iunie 2013. Familia unui decedat, buni creștini și smeriți, la înmormântarea defunctului, invită mai mulți preoți de mir și un preot monah. La prezentarea acestuia, unul din preoții de mir rostește: „ce caută legionarul acesta printre noi?” Această nălucă de preot, pierdut, cu nările și gura înspumate de legionarofobie, deșartă cuvinte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
născut cu o asemenea predispoziție, cum te naști cu o celulă defectă care, mai târziu, dezvoltă o tumoră. 5. Când a murit bunicul dinspre mamă, aveam trei ani și patru luni, după calculele pe care le fac acum. Ducîndu-se la înmormîntare, părinții mă luaseră cu ei. Ajunși la casa bunicului, în capătul din jos al satului, îmi dăduseră voie, probabil, să mă duc în grădină, ca să nu-i încurc sau, poate, eu mă strecurasem pe poarta șurii, spre vale, nepricepând de ce
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
sau, poate, eu mă strecurasem pe poarta șurii, spre vale, nepricepând de ce se agita lumea din curte, ocupată, cum era obiceiul, cu tot felul de pregătiri înainte de plecarea la cimitir. Curios e că n-am reținut nici un detaliu din ceremonialul înmormîntării. Cu totul altceva m-a impresionat. Era o zi de toamnă târzie, cu soare blând, una din ultimele zile frumoase de toamnă, probabil. Lumina curgea ca un ulei galben pe coaja merilor rămași fără frunze și înroșiți de primele vânturi
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
gândeam cu un mare respect, deoarece acolo se întîmplau numai lucruri ieșite din comun. Dacă trebuia cumpărat ceva inexistent în Lisa, cum erau bocancii cu care se mergea la biserică sau chifle albe, gustoase, care se dădeau de pomană la înmormîntări, trebuia mers în Făgăraș. Tot acolo se judecau procesele și erau duși bolnavii când sufereau de ceva grav. În Făgăraș se puteau rezolva, credeam eu, absolut toate dorințele. Când un văr al meu, mai în vârstă, a venit într-o
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
brusc. Și-a pierdut cunoștința și a început să horcăie. A fost primul om pe care l-am văzut murind. Am dus sicriul cu sania, la căderea nopții. La intrarea în curte, mama aștepta fără să zică nimic. Imediat după înmormîntare, am plecat. Marele viscol care a urmat a ținut două zile și două nopți trenul, înțepenit pe șine, în gara Brașov. Aveam sufletul pustiu și simțeam că mă despărțeam de Lisa. iulie 1. Împlinesc șaptezeci și patru de ani. Ca să
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
va fi spulberată la trei dimineața de zbârnâitul telefonului și, odată cu el, de vestea sorții cumplite a lui Godfrey. Nu s-a recuperat nici un cadavru după accident; nici lui Godfrey, nici copilotului său nu li s-a acordat onoarea unei înmormântări creștinești. Totuși, două săptămâni mai târziu, s-a oficiat o mică slujbă de pomenire la capela privată a familiei Winshaw. Părinții lui au asistat la ea cu chipurile împietrite, livide. Fratele lui mai mic, Mortimer, sora lui, Olivia, și soțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
menționez că Wendy a murit săptămâna trecută. De fapt, n-a fost o surpriză pentru nimeni - cel mai puțin pentru mine. 20 de asipirine și un pahar mare plin cu scotch. Femeia asta n-a făcut niciodată lucrurile pe jumătate. Înmormântarea azi-dimineață, am gonit pe șosea, abia am reușit să ajung la timp. A fost o treabă discretă - fără familie, slavă Domnului. M-an întors la Londra la timp ca să ascult declarația lui Castle despre greva infirmierelor. Mi s-au confirmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
noaptea de înviere, fată dragă, și dac-ar trebui să alerg în genunchi până la Posești. ─ Tu glumești, eu vorbeam serios. Nu glumesc. Iulia oftează. ─ Bine, hai, lasă, te cred. Mai spune-mi ceva despre verișoara asta a ta, notărița. De la înmormântarea bunicii ei n-am mai văzut-o, dar lasă că vorbesc eu cu ea. Hai că-i dau un telefon. E fată bună, o să vezi. O să se bucure. Luăm un vin și ne întâlnim cu ea. ─ Mie mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
în satul natal, Domnul R. și-a regăsit fostul tovarăș de joacă, bărbat la casa lui, cu nevastă și copii. Fabula cu aceeași dezinvoltură ca odinioară. Între altele, i-a povestit, cu lux de amănunte, participarea („chiar săptămâna trecută!”) la înmormântarea unchiului lor, preot într-un târg din apropiere. Ajungând și el aici, peste vreo două zile, Domnul R. a avut surpriza să-l revadă chiar pe ... defunctul unchi. Abia a reușit să-și mascheze uimirea, așteptând cu nerăbdare reîntâlnirea cu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
cu legende și speranțe. Unii dintre ei chiar își îndeplinesc visele și mor satisfăcuți. Posibil ca într-un viitor imprevizibil nepoții noștri săși vadă visele cu ochii. Nepoții... Generația mea însă mai are un singur vis: să aibă bani de înmormântare! Și se întreabă cu înfrigurare dacă de pe ogoarele pârloagă ce se întind pe moșiile părăsite ale satelor, vor putea scoate un bănuț pentru ultimele cheltuieli... Cu ce o fi greșit generația mea, de i s-a hărăzit o asemenea soartă
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93052]
-
trecut mulți ani până i-a trecut supărarea. El știa că fiica lui este suferindă și de aceea nu era de acord s-o mărite în alt sat. Boala s-a agravat, iar după câțiva ani tânăra a murit. După înmormântare Stavarache a plecat din satul lui și s-a stabilit pe moșia boierului P.P. Carp de la Țibănești, acesta dându-i o bucată de pământ în satul Glodenii-Gândului, ca să-și facă o casă. Intrat în slujba boierului a dus-o bine
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de ea știut. Imediat ce baba s-a întors cu spatele către ei și a pornit la vale către centrul satului, autoritățile, anume primarul și secretarul însoțiți de milițieni, au pornit după babă tăcuți și liniștiți de parcă se întorceau de la o înmormântare. Astfel strănepoata babei a rămas să-și facă casă pe acel teren, pe care l-a cumpărat cu acte notariale. După câțiva ani, baba a fost luată de nepotul ei Arghiruț, care era paznic de noapte la azilul de bătrâni
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
într-adevăr un cap de om umplut cu fasole, grăunțe, grâu și alte oase de diferite mărimi. Au dus capul și celelalte oase și le au îngropat lângă o cruce în cimitirul satului, dar nu i-au făcut slujbă de înmormântare, după cum a spus baba aceea. Au zugrăvit în casă, dar de această dată, în casă a început să își facă apariția însuși diavolul în persoană. Întâi se porneau hodorogelile cu pricina, apoi se auzeau vocile și la miezul nopții apărea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de lemn. A stat în picioare și cu cârja în mână, tot timpul gata de plecare. Cu o oră înainte de a muri i-a înmânat cârja lui Eugen, apoi s-a întins pe pat și și-a dat duhul. După înmormântarea creștinească, casa lui Pleșu a rămas pustie și nu a mai îngrijit-o nimeni, toată lumea o ocolea. Cei care au vrut să stea acolo s-au lăsat păgubași spunând că mai dau de la ei, că nu le trebuie lucru necurat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]