7,946 matches
-
lebăda numită și lebăda cîntătoare (Cygnus cygnus), care în țara noastră este oaspete de toamnă și de iarnă, ci de altă specie de lebădă, care, după credința vechilor greci, este mută tot timpul vieții, iar înainte de moarte, în loc să geamă, să țipe, ea... cîntă. La Eminescu, și lebăda trăiește o dramă. În poema La o artistă îi găsim versurile: "Cum lebăda știe că glasul ce iese din luciul adînc Sunt inimi de lebede stinse, ce-n valuri eterne se plîng." (Și tot
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
oferte mult sub prețul tău.” Politica firmei tale este de a nu participa la licitații, așa că e ușor de crezut că ești într-un impas, când de fapt, e doar o situație dificilă. Deții un magazin en-detail, iar un client țipă la tine: „Nu vreau să mai discut despre asta. Luați-o înapoi și returnați-ne banii sau următoarea persoană cu care veți vorbi este avocatul meu.” Ești conștient că obiectul ar funcționa foarte bine dacă clientul te-ar lăsa să
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
din Haiti am aflat că el juca rolul Omului Bun și că unul dintre cei mai influenți generali ai săi Philippe Biamby era cel Rău. Așa că am venit pregătit. În timpul întrevederii, Biamby a sărit pe masă și a început să țipe: „Nu vreau ca Guvernul SUA să zică că sunt ucigaș. Nu sunt un ucigaș.” Îmi amintesc că m-am întors spre Cedras în timp ce Biamby își juca rolul și i-am spus: „Nu cred că mă place.” Cedras a început să
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
larma asurzitoare a unor temute, dar inevitabile vremuri de restriște. Se gândește la toate semnele rele care anunțaseră odinioară asasinarea lui Iuliu Cezar, la acele nopți romane când Morminte s-au căscat și morți în giulgiu Au chițăit și au țipat pe străzi; Planete s-au ivit cu cozi de foc; A rourat cu sânge; pete-n soare Năprasne au menit... 1 Ca și cum Shakespeare ar vrea să ne atragă atenția asupra faptului că aceste două nopți sunt contemporane în opera lui
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
forță înzecită. O teroare iscată de ceva ce nu are propriu-zis o formă, un trup, un chip. O teroare lipsită de concretețe, de materialitate. Când, la sfârșitul celui de-al treilea act din Prințesa Maleine, fereastra se deschide, toată lumea fuge țipând îngrozită, deși nu se întâmplase nimic neobișnuit. Straniile cuvinte din finalul acestei scene au încă de pe acum o tonalitate beckettiană: „Se deschide o fereastră, se deschide o fereastră. Le e frică. Și totuși nu e nimeni”. E doar amenințarea unui
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a bizareriei unei ființe despre care nu se știe dacă e vie sau e moartă, dacă e de aici sau de altundeva? Și despre copilul din Intrusa „s-ar fi putut crede că e plămădit din ceară”. Pruncul n-a țipat niciodată. O fi mut? O fi surd? Copilul va țipa doar în clipa morții mamei sale... Odată cu această dramaturgie a imposibilității închiderii și izolării spațiului uman, permanent amenințat și „locuit”, „infiltrat” de un invizibil înrudit cu moartea, se operează o
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
e vie sau e moartă, dacă e de aici sau de altundeva? Și despre copilul din Intrusa „s-ar fi putut crede că e plămădit din ceară”. Pruncul n-a țipat niciodată. O fi mut? O fi surd? Copilul va țipa doar în clipa morții mamei sale... Odată cu această dramaturgie a imposibilității închiderii și izolării spațiului uman, permanent amenințat și „locuit”, „infiltrat” de un invizibil înrudit cu moartea, se operează o veritabilă deplasare dinspre frontiera ce desparte viața de moarte către
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de casă. Mama spune singură că Pascal a făcut atunci o „depresie teribilă”: repliat complet asupra lui însuși, ghemuit, își sugea degetul, somnolând toată ziua învelit în rochia de casă, nu avea nici o activitate. În schimb, noaptea îi era frică, țipa, refuza să doarmă. O anorexie gravă se instalează și care va persista mai mulți ani. Medicul generalist, consultat, recomandă trimiterea copilului la școală „pentru a-i schimba gândurile”. Dus la creșă la patru ani, nu ridică nici o problemă mai ales
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pisată. Mesmer trecea printre pacienți, lovindu-le brațele și părțile bolnave, făcând „pase” asupra celorlaltora cu bagheta sa și ocazional fixând pacienții cu privirea și ordonându-le să doarmă. Treptat, pacienții deveneau agitați și apărea o „criză”. Unii din pacienți țipau, transpirau și intrau în convulsii, și alții le urmau, până când majoritatea celor prezenți își ventilau emoțiile. Mesmer argumenta că magnetismul animal producea criza și că „leacul” era afectat de însăși criză. Trebuie notat de asemenea că Mesmer crea o atmosferă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cu adevărat. În ochi. - Într-o noapte, și-a continuat Markovic istorisirea, câțiva camarazi l-au sodomizat pe băiat. Dacă Îl accepți pe sârb, au zis, ne accepți și pe noi. I-au astupat gura cu o cârpă, ca să nu țipe. N-am făcut nimic ca să-l apărăm. A urmat o lungă tăcere. Faulques privea copilul ridicat pe jumătate pe nisip de pe frescă și femeia Întinsă pe spate, cu coapsele desfăcute și Însângerate. Șuvoiul fugarilor din orașul În flăcări, supravegheat de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
omorâse după ce le scosese din hotelul-Închisoare Sanjak, devenit bordel al trupelor sârbești. Și când, În fața tribunalului și jurnaliștilor, Herak istorisise, cu o mimică adecvată, asasinarea unei tinere de douăzeci de ani („i-am ordonat să se despoaie și a țipat, dar am mai lovit-o o dată și și-a scos hainele, așa că am violat-o și le-am pasat-o tovarășilor mei, și, după ce-au făcut-o poștă cu toții, am dus-o cu mașina pe muntele Zuc, unde i-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și să focalizeze pe profilul profesorului pe care doi băieți Îl aduceau, ținându-l de subsuori, cu picioarele care lăsau două urme În iarba umedă și o jumătate de maxilar smuls de un șrapnel. În urma lor coborau alți băieți, plângând, țipând ori În tăcere, răniți sau teferi, care mergeau singuri, fără arme, ori Îi aduceau pe alții, acoperiți de sânge, alte tușe stacojii care se Încrucișau În acea acuarelă pe care cine știe ce peisagist minuțios o compunea cu grijă pe șevaletul său
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
lângă Insula Spânzuraților, și primele lui raze orizontale i-au Încălzit pielea, făcându-l să-și mijească ochii. Abia atunci s-a ridicat, și-a scuturat acele de pin de pe pantaloni și a aruncat peisajului o scurtă privire circulară. Pescărușii țipau, zburătăcind În jurul turnului, ale cărui pietre le aurea lumina roșietică de la răsărit. Dincolo de zare, coasta accidentată se profila În negura ușoară a zorilor, cu Înălțimi marcate În perspectivă de diferite tonuri de cenușiu, de la cel mai Întunecat și apropiat la
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
sunt bătrân și-am văzut (mai) multe decât tine”, „ori faci cum spun eu, ori mă lași în pace”, „fă, nu mai comenta” impun un raționament tautologic; „ordinele nu se discută, se execută” impun autoritatea forței, dublată uneori de „a țipa la el”, „a se lua de el”, „a-i face morală/scandal” sau chiar „a-l obrăznici”, „a-l da pe ușă afară”. Argumentul etic (autoritatea persoanei) prevalează, deoarece comunicarea, ca în toate culturile în care distanța față de putere este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
gingaș; gîndac; greier; grijulie; harnici; importanță; iute; împunge; întrecere; a înțepa; înțepat; înțepături; libertate; lucrătoare; mama; molcom; muncitoare; mușcătură; negru; oameni; organizare; pericol; pișcă; plăcintă; polei; pufos; puritate; rău; repulsie; roi de albine; sare; sărut; sîrguință; stăpînă; strîngătoare; teamă; trîntor; țipă; țînțar; venin; veninoasă; viața; viață; vioaie; zburătoare; zgomot; zice; zumzăit (1); 797/126/41/85/0 alege: decizie (35); culege (26); opțiune (19); vot (18); caută (14); bine (13); decide (11); președinte (11); selectează (11); ceva (10); libertate (10); corect
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); lipsă (2); nepăsare (2); nepăsător (2); nervi (2); ninge (2); nuca (2); primește (2); renunța (2); risipă (2); risipi (2); a risipi (2); rupe (2); sare (2); sinucidere (2); strînge (2); transmite (2); a nu trebui (2); ține (2); țipa (2); uitare (2); undița (2); vechi (2); zvîrle (2); -; abandona; abis; activ; a aduna; adună; în aer; afară; a alunga; alungă; amintirile; ancoră; în apă; aport; aprinde; aproape; apuca; arc; arunc mingea; așterne; azvîrlire; bagă; balon; banal; cu bani; bardă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
război; rebut; a refuza; repede; replica; respingere; ridică; risipește; ruptură; sania; săgeata; săgeată; săgeți; scapă; a scăpa; scăpă; schimbare; semințe; sparge; sticla; sticlă; stricat; strigăt; sulița; supărare; sus; ștafetă; șters; tenis; tot timpul; totul; a trimite; trînti; a trînti; țigara; țipă; uitării; ușor; utilizat; uzat; fără valoare; varză; vaza; vechituri; vină; violență; visul; volei; vorbă; a zbura; zgomot (1); 772/309/81/228/1 asculta: muzică (142); atent (61); atenție (50); auzi (33); muzica (23); aude (22); ureche (20); înțelege (15
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ploaia; pocni; praful; prost; prostia; rana; rănește; răni; răzbate; război; repetiție; rîde; scutura; semafor; a simți; sîcîitor; snopi; soartă; sonerie; spaimă; speranță; spintecă; spulbera; steaua; suferință; sufla tare; suflă; sunete; superioritate; tace; ticăie; tîmpit; tobe; tobele; tort; tortura; trist; țel; țipă; umilință; ură; urcă; urlă; în ușă; vărguță; viclenie; violențe; vîndut; vîntui; vîntur; a vîntura; voios; zbate (1); 786/257/92/165/0 băga: introduce (89); scoate (86); bani (37); mîna (33); pune (26); în seamă (15); a introduce (14); buzunar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rugăciune; simți lipsa; solicita; a solicita; solicitare; soră; sosi; speranță; a spune; stînga; stres; suflare; a suna; un sunet; școală; șef; șoaptă; în șoaptă; știre; nu știu; taxe; a tăcea; la telefon; la tine; a trage; a trimite; tristețe; țel; țipa; țipăt; uita; undeva; ureche; urla; Vasile; vecinul; venii; verb; vizită; vorbea; a vorbi; zice (1); 785/261/77/184/4 chior: orb (256); ochelari (79); nevăzător (62); ochi (45); întuneric (25); om (13); sărman (12); bolnav (10); defect (10); miop
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înveseli (2); joacă (2); leagăn (2); mama (2); o melodie (2); mima (2); note muzicale (2); opera (2); operă (2); orchestră (2); pasiune (2); piesă (2); rîde (2); sensibilitate (2); simfonie (2); spune (2); striga (2); suav (2); tare (2); țipă (2); urît (2); urla (2); vocea României (2); vorbi (2); zgomot (2); X Factor (2); academic; adia; adormi; alină; alinare; alintă; Ana; aripi; armonie; armonios; ascult; aude; auzi; Balul Bobocilor; bas; behăi; binedispune; J. Bolvin; a fi bucuros; a se
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pop; popa; populară; praf; primăvară; prost; a se prosti; pozitiv; refren; rock; roșii; sărat; scenă; sentiment; sentimente; sexy; simți; singur; solistul; somn; splendoare; stare; stare de spirit; strigă; strofă; sublim; suflet; de suflet; suna; sunet plăcut; talentat; televizor; tenor; Traistariu; țipa; urare; vara; vers; veseli; vin; vioara; vocație; voie; voios; voioșie; a vorbi; zbiară; zbiera (1); 782/261/101/160/0 cîntec: melodie (117); muzică (81); veselie (26); frumos (25); sunet (24); de leagăn (21); leagăn (20); voce (20); liniște (17
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
odată; orice; paște; părinte; perseverență; plînge; plînset; prematur; probleme; prosperitate; provoca; prunci; pruncușori; un pui; puritate; rapid; redă viață; renaște; reproducere; sacrificiu; schimbare; scoate; somn; stea; suferi; superb; suspiciuni; șansă; o nouă șansă; teamă; trăi; a trăi; trăiește; trăiri; trezește; țipă; uh nu; ură; urs; vaca; Vasilică 2014; verb; viață nouă; în viață; vine pe lume; vorbe; zămisli; zi (1); 799/191/64/127/0 naștere: viață (177); copil (126); început (33); durere (27); fericire (22); moarte (22); ușoară (20); bucurie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
optimist; păr; plăcere; plăcut; plîns; cu poftă; pozitiv; pozitivism; prieteni; prost; ca prostul; prostul; sare; fără sens; serios; a se simți bine; a te simți bine; slăbești; speranță; stimul; stridente; strîmba; strîmbă; din suflet; sumbru; supărat; taci; tinerețe; trăiește; a țipa; urechi; urît; urlă; verde; veselă; veselește; veseli; voios; zidar; zîmbăreț; zîmbet, buze; zîmbete; a zîmbi; zîmbit; zîmbitor (1); 799/180/58/122/0 rîndunică: pasăre(250); primăvară(75); zbor(59); libertate(39); păsărică(39); cuib(28); mică(23); aripi(11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
la stînga; ocolire; om; omului; oportunitate; opțiune; parte din tine; partea opusă; pereche; poate; potrivit; poziție; primul; prost; puternică; scriere; scriu; semn rău; semne de circulație; sens; slabă; social; socialism; special; stîngăcie; strada; strîmbă; ta; tace; tehnică de picior; totalitarism; țipa; urît; urlă; ușă; ușor; verighetă; vest; viraj; virare (1); 807/164/49/115/0 străin:necunoscut(247); om(35); departe(18); prieten(17); dușman(14); nou (13); cunoscut(11); apropiat(9); ciudat(8); îndepărtat(8); persoană(8); cunoaștere(7); frică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
distrugere (8); cioburi (7); lucruri (7); defecta (6); geam (6); greșeală (6); greși (6); mîncare (6); neîndemînatic (6); răutate (6); sticla (6); arunca (5); fărîma (5); fărma (5); jucării (5); lucru (5); mașină (5); neatenție (5); ruina (5); supărare (5); țipa (5); vechi (5); dărîma (4); dezastru (4); dezmembra (4); a face (4); fărîmă (4); obiect (4); pagubă (4); pierde (4); telefon (4); ajutor (3); calculator (3); a deteriora (3); distrus (3); mașina (3); pahar (3); a repara (3); a rupe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]