9,186 matches
-
și Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) prevede, printre altele, libera utilizare a datelor în scopuri științifice și didactice. 2 9 posturi de radio (Kiss FM, Europa FM, Pro FM, Radio 21, Radio Antena Satelor, Radio Guerrilla, Radio InfoPro, Radio România Actualități și Radio România Cultural) și 13 posturi de televiziune (Acasă TV, Antena 1, Antena 3, B1 TV, N24, Național TV, OTV, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV, TVR 1, TVR 2, TVR Cultural). 3 "În cazul imperativului, modificarea este facilitată
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
dat. 6.Exemplifică două funcții ale comunicării din lista: referențială, expresivă, poetică. 7. Comentează sensul afirmației: La Berlin, la Roma, la Paris duci cu tine toată țara ta cuprinsă în sufletul tău. 8. Exprimă-ți, în 4-6 rânduri, opinia despre actualitatea observațiilor. 9. Redactează două întrebări despre conținutul fragmentului. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERSONALITĂȚI, EXEMPLE, MODELE Testul nr. 17 Rezolvă cerințele, cu privire la textul de mai jos
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
este căutarea și promovarea talentelor În „vânzarea inteligentă” sau a specialiștilor detectori, rezonanți, cu abilități de „clarvăzători” și „magicieni” În sesizarea provocărilor, tendințelor, „personanțelor” din toate domeniile (așa cum metaforic i-am botezat noi „mustăți de pisică”). CAPITOLUL VI. HOMO CONSUMERICUS: ACTUALITATE ȘI DIVERSITATE În cercetările asupra comportamentului consumatorului s-au contura arii diverse din care provin ofertele de consum, delimitându-se comportamente de consum specifice acestora, precum: consumul de alimente, consumul de medicamente, consumul de droguri etc. În cercetarea noastră cu privire la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mondial aduce conștientizarea de către puterile beligerante a rolului de armă propagandistică și manipulatorie pe care îl poate juca cinematograful. Este primul război al imaginilor, primul conflict de mari propor ții mediatizat. Se folosesc în scop propagandistic reportajul cinematografic, filmul de actualități, didactic, de ficțiune. În Franța, în primă instanță, autoritățile au interzis filmările în zonele de front. Apoi, marii producători ai momentului, Léon Gaumont și Charles Pathé, mânați de interese pur comerciale, intuind că imaginile de pe front se vor vinde foarte
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Adolf Hitler în Mein Kampf. Și armata germană și-a creat, în 1917, o secție cinematografică și fotografică (Bild- und Filmamt, BUFA), care a realizat circa 300 de scurtmetraje de front. Încă din 1914, pionierul cinematografiei germane, Oskar Messter, prezenta actualități de război într-un jurnal săptămânal. Pentru uz intern, erau folosite imagini ale Kaiserului, treceri în revistă ale trupelor, prizonieri, armament capturat, fortărețe inamice distruse. În străinătate, în special în țările neutre, erau exportate filme în care se demonstra cât
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ca agresori, în vreme ce francezii nu făceau decât să se apere. În presă era omniprezentă tema barbariei Fritzilor, Hunilor sau, cu termenul batjocoritor consacrat în timpul războiului franco- prusac din 1870, les Boches, „nemțălăilor”. Dar imaginile prizonierilor germani - prezentate în jurnalele de actualități, firește, pentru a glorifica victoriile trupelor franceze - nu înfățișau niște monștri sângeroși, ca aceia pe care îi vehicula propaganda oficială. Aparatul de filmat nu mințea. Expresiile fețelor inamicilor, surprinse realist, sugerau cu totul altceva decât discursurile germanofobe : dușmanul e om
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pentru a susține efortul de război. Odată însă cu bătăliile tot mai sângeroase, cu numărul imens de morți, care nu mai putea fi mușamalizat, adevăratele imagini ale războiului încep să- și facă loc pe pânză, mai întâi în jurnalele de actualități, apoi în filmele de ficțiune. Un efect impresionant asupra publicului și cineaștilor europeni îl au filmele americane Civilization (1916) de Thomas H. Ince și Hearts of the World (1918) de D.W. Griffith. E vorba de superproducții realizate cu sprijinul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lor și nu a talentului. [...] O mare intreprindere [Studioul București - n.m.] care are 20.000 de oameni, 3 studiouri, care consumă 21 mil. de metri de peliculă anual. Unele dintre aceste filme au fost proaste. Mă refer la filmele de actualitate, care se fac 16 pe an. La acestea au contribuit nu numai cineaștii, ci oameni din toate domeniile. Aceasta înseamnă că ponderea ideologică și politică este mare. [...] Aș dori să spun ceva despre o ideie de perspectivă a planului. [...] Numărul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
titlul cu care circulă la Paris [Les Guerriers - n.m.] explică aproape totul. Pe cînd „Cruciații” poartă amprenta că e polonez. Soluția pentru a pătrunde pe piața mondială cu specificul național românesc este, potrivit lui G. Ivașcu, nu „istorismul”, ci filmul de actualitate angajat politic : Marlon Brando s-a retras pentru cîtva timp din cinematografie, pentru 6 luni, și a renunțat la rolurile care i-au fost date, ca să facă politică. A făcut acest lucru ca să se poată consacra activității de luptă rasială
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
propus, și nu o dată, scenarii slabe pentru a intra în producție și n-o făceam cu sufletul ușor. Dar, tovarăși, nici un scenariu considerat de noi mediocru sau slab n- a fost respins, în schimb, nici un scenariu interesant cu temă de actualitate n-a fost acceptat [...] cînd aprobarea scenariilor lipsite de probleme devine o lege, iar respingerea altora care își propuneau să dezvolte teme mai îndrăznețe devine o altă lege, aceasta înseamnă îndrumare și această îndrumare a guvernat ani de zile cinematografia
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
efectul ieftin produs de acele filme sexi. Există o listă de 3 s : sex, sadism, senzualism. Dacă noi urmărim să recurgem la o asemenea problematică, aceasta înseamnă snobism. Deplângând absența marilor teme, marilor momente ale „uriașei revoluții” în filmele de actualitate, tov. Paul Niculescu-Mizil avertizează dur : Avem nu puține, ci multe filme proaste. [...] Dacă am avea o singură „Fată fermecătoare” sau un singur „Meandru” în toată cinematografia, asta nu ar fi mare nenorocire, dar avem prea multe „Meandre”. Avem prea multe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu reușesc să pătrundă pe piața internațională. O piață concurențială s-a dezvoltat prin lărgirea apreciabilă a importurilor de filme comerciale spectaculoase din Vest, piață pe care filmul românesc nu face față. Cel mai slab reprezentat apare capitolul filmului de actualitate, dominat de producții superficiale, artificiale, fără miză, care nu pun întrebări și nu propun răspunsuri, evită problemele majore ale construcției socialismului. Dogmatismul feroce al cenzurii de partid, mani festat până la începutul anilor ’60, a lăsat urme adânci - din teama ca
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
acest număr, introducerea de sex și violență, ca în filmele vestice, nu poate fi acceptată, căci ar oculta mesajul propagandistic comunist. Și atunci pozițiile converg către utilizarea, alături de filmul istoric de mare montare și de ecranizări, a filmului politic de actualitate, care să ia în piept poblemele reale și importante ale construcției socialismului. Acest tip de film se consideră că va aduce spectatori în România, va stârni interesul criticilor și va răzbate pe plan mondial, propagând ideologia național- comunistă românească. Factorul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dezgheț”. Dornic să facă uitat, ba chiar să incrimineze regimul Dej, pe principiul „Ieri întunericul, azi lumina”, Ceaușescu pozează în comunist „luminat”, mimând deschiderea și toleranța. Cinematografiei, ca și literaturii, i se slăbește, cel puțin teoretic, lesa. Primul film de actualitate urbană, industrială, produs după preluarea puterii de către Ceaușescu este Diminețile unui băiat cuminte, în regia lui Andrei Blaier, pe scenariul lui Constantin Stoiciu. Pentru prima dată, eroul nu mai este un tânăr inginer care are idei novatoare, dar se izbește
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
tot răul e aruncat în spinarea întunecatu lui regim Dej, în vreme ce epoca Ceaușescu e lumina - este momentul în care din televizorul bufetului se aude crainicul sportiv întrebând : „Cine va juca în divizia B în anul 1961 ?”. Acest element diegetic indică actualitatea filmului, retardată cu nouă ani față de prezentul sălii de cinema. Ieri întunericul, de azi lumina... Dar întunericul vine, copleșitor, în finalul Reconstituirii. Cenzura ceaușistă s- a speriat probabil, când a interzis filmul, de imaginile în care George Constantin, Procurorul, aflat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a lui Virgil Tănase la Paris, iar în țară disidentul Paul Goma și toți cei aflați în legătură cu el erau anchetați cu brutalitate. Nu este neglijată nici Miliția. Seria Brigada Diverse, în regia lui Mircea Drăgan, funcționând și ca film de actualitate în spiritul celor hotărâte de N. Ceaușescu pentru a face uitate un Meandre sau Un film cu o fată fermecătoare, este contraponderea autorităților la Reconstituirea. Miliția redusă mintal, ridicolă și agresivă din filmul lui Pintilie este transformată într- un organ
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
este același cu cel din, să spunem, Duminică la ora 6, numai că Titus Popovici și Sergiu Nicolaescu pun în locul rafinamentelor de imagine și decor tiparul garantat al filmului de acțiune american. În același timp, începe producția de filme de actualitate „pe linie”, potrivit indicațiilor tov. Nicolae Ceaușescu, generându- se astfel încă un univers fictiv, o Românie paralelă. Așteptarea, Frații, Decolarea, Pentru că se iubesc, Drum în penumbră, Aventurile lui Babușcă, Parașutiștii, Dragostea începe vineri, Despre o anume fericire, Proprietarii, De bună
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
din Trecătoarele iubiri (1974). Finalmente, „rătăciții” pricep că locul lor a fost dintotdeauna în raiul mioritic socialist, pe care nu- l vor mai părăsi câte zile or avea. Portretul lui Ceaușescu intră tot mai des în cadru în filmele de actualitate. Un adevărat omagiu adus autocratului comunist este Zile fierbinți de S. Nicolaescu. Tema independenței României atât față de URSS, cât și față de Occident, aflată la baza imaginii pe care și-o fabricase Ceaușescu, este îmbrăcată în mari montări ca Mihai Viteazul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de mașini” crește vertiginos. Ceaușescu vrea muncitori în fabrici și uzine, dar nu recrutați dintre țărani veniți la oraș, ca în anii ’50 și ’60, ci dintre tinerii orășeni care nu reușesc la facultate. Astfel, sarcina propagandistică a filmelor de actualitate ale deceniului devine nu doar liniștirea celor care ratează intrarea în învățământul superior, dar și prezentarea acestei ratări ca singura cale spre viața adevărată, în uzină sau pe șantier. După aceea, facultatea făcută, eventual, la seral e un panaș suplimentar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1988) ; O vară cu Mara, Mircea, Există joi ? (1989) ; Cine are dreptate ?, Drumeț în calea lupilor, De ce trag clopotele, Mitică ? (1990) Evoluții cinematografice Deceniul 9 debutează cu un eveniment cinematografic, premiera Probei de microfon (21 aprilie 1980). Film de strictă actualitate, despre tineri, viață, muncă, asumare, responsabilitate, în care propaganda este absentă. Ceea ce nu înseamnă că ar fi prezentă contrapropaganda ; filmul e antisistem prin realismul său nesocialist. Probă de microfon este urmat, din 1980 până la începu tul lui 1983, de câteva
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
interzicerea difuzării filmului Faleze de nisip, subliniată de intervenția directă a lui N. Ceaușescu. Obiecția „criticului” Ceaușescu : personajul filmului lui Dan Pița este nereprezentativ pentru tinerii din România Socialistă. Ca urmare, până în 1989 nu vor mai apărea decât filme de actualitate curat reprezentative. Această „primăvară” de la începutul anilor ’80 a fost posibilă datorită inițiativei unui grup de regizori de a obține de la autoritățile PCR o relaxare a condițiilor de creație. Mircea Daneliuc, Alexandru Tatos, Stere Gulea, Lucian Bratu, Adrian Petringenaru, Dinu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o serie de probleme specifice acestui domeniu de creație și au făcut propuneri concrete în vederea înlăturării unor deficiențe. 1. Principalele neajunsuri pe care le-au semnalat au vizat calitatea, nu întotdeauna corespunzătoare a unor filme și îndeosebi a filmului de actualitate, care, după opinia cine aștilor, rareori abordează problematica majoră a construcției socialiste, numeroși regizori apropiindu- se cu timiditate de acest gen de film, deoarece dificultățile de realizare sunt mari, și ca urmare dau prioritate filmelor „ușoare”, sche matice, fără „probleme
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de acest gen de film, deoarece dificultățile de realizare sunt mari, și ca urmare dau prioritate filmelor „ușoare”, sche matice, fără „probleme”, fără o suficientă eficiență socială, politică și educativă. - În acest context s-a propus creșterea ponderii filmului de actualitate, angajat în mai mare măsură în reflectarea complexă a mutațiilor profunde, de ordin calitativ, care au loc în societatea noastră socialistă. [...] 2. Vorbitorii au criticat actualul sistem de avizare a decupajelor regizorale și a filmelor care urmează să fie difuzate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
calității scenariului, decupajului și, implicit, a filmului. - Planurile tematice ale filmului artistic de lung metraj să fie discutate în cadrul colectivelor de creatori, cu parti ciparea Caselor de filme și a reprezentanților CCES. Ele să rămînă deschise la capitolul filme de actualitate în scopul promovării operative a ideilor valoroase ce pot să apară pe parcurs. [...] 6. Criticîndu-se faptul că filmul romînesc pătrunde încă foarte greu pe piața internațională, deoarece nu avem rela ții la festivale mari de filme, din străinătate, iar participarea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a realizatorilor de film s-a lărgit în suficientă măsură ca să treacă producțiile remarcabile menționate, printre ai căror regizori se numără, nu întâmplător, Mircea Daneliuc, Alexandru Tatos, Iosif Demian. După 1983 și până la căderea regimului ceaușist, un singur film de actualitate mai reprezintă o încercare de a îmbrăca altfel scheletul propagandistic : Pas în doi (1985). Dar Dan Pița nu mai merge în direcția realismului nesocialist din prima parte a Falezelor de nisip - dimpotrivă, reia stilul parabolico-metaforic din Concurs (1982), pe care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]