17,588 matches
-
episod depresiv major sau distimic au idei suicidare și 32% vor avea tentative de suicid în cursul vieții (Kovacs și colab., 1993). Reluând studiul lor longitudinal pe parcursul a 18 ani, Harrington și colab. (1994) au comparat 60 de copii și adolescenți deprimați și 67 de subiecți dintr-un grup de control din aceeași categorie de vârstă care au apelat la serviciul de pedopsihiatrie pentru o altă problemă decât depresia. În grupul celor deprimați, 32% au avut cel puțin o tentativă de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
suicidar: adulții deprimați prezintă un risc mai mare de a avea o tentativă de suicid dacă au suferit de depresie în copilărie sau adolescență. Această constatare nu face decât să întărească importanța identificării precoce și tratării depresiei la copil și adolescent. Unele studii s-au preocupat de identificarea indicatorilor de risc speciali la adolescenții deprimați care ar trebui să ne facă să ne așteptăm la o tentativă de suicid. Kienhorst și colab. (1991) au comparat astfel 48 de adolescenți predispuși la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de suicid dacă au suferit de depresie în copilărie sau adolescență. Această constatare nu face decât să întărească importanța identificării precoce și tratării depresiei la copil și adolescent. Unele studii s-au preocupat de identificarea indicatorilor de risc speciali la adolescenții deprimați care ar trebui să ne facă să ne așteptăm la o tentativă de suicid. Kienhorst și colab. (1991) au comparat astfel 48 de adolescenți predispuși la sinucidere cu 66 de adolescenți deprimați fără antecedente suicidare. Pornind de la un interviu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
copil și adolescent. Unele studii s-au preocupat de identificarea indicatorilor de risc speciali la adolescenții deprimați care ar trebui să ne facă să ne așteptăm la o tentativă de suicid. Kienhorst și colab. (1991) au comparat astfel 48 de adolescenți predispuși la sinucidere cu 66 de adolescenți deprimați fără antecedente suicidare. Pornind de la un interviu semi-structurat, ei au identificat 7 variabile notate cu 0 sau 1: luare în greutate, pierderea energiei, absența tatălui, pesimism, disperare, antecedente de proiect suicidar, risc
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
preocupat de identificarea indicatorilor de risc speciali la adolescenții deprimați care ar trebui să ne facă să ne așteptăm la o tentativă de suicid. Kienhorst și colab. (1991) au comparat astfel 48 de adolescenți predispuși la sinucidere cu 66 de adolescenți deprimați fără antecedente suicidare. Pornind de la un interviu semi-structurat, ei au identificat 7 variabile notate cu 0 sau 1: luare în greutate, pierderea energiei, absența tatălui, pesimism, disperare, antecedente de proiect suicidar, risc de reușită a sinuciderii în funcție de gravitate sa
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vârsta de 12 ani și doar pentru băieți. La fete, riscul suicidar este legat de tulburările anxioase și depresive și nu de folosirea sau dependența de o substanță. Golston și colab. (1998), care în lucrarea lor în care au comparat adolescenții care au avut o primă TS, cu cei spitalizați pentru recidivă de TS, cei care au avut antecedente de suicid mai vechi și cei care n-au avut nici o tentativă de suicid, n-au găsit nici o diferență semnificativă între cele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
plus, legat adesea de tulburări de personalitate în cadrul cărora domină intoleranța la frustrare și impulsivitatea, caracteristici care pot favoriza trecerea la actul suicidar chiar în absența unei patologii depresive. Astfel, în studiul lui Renaud și colab. (1999) care compară 140 adolescenți sinucigași (dintre care 59 cu tulburări de conduită) cu 131 adolescenți martor (dintre care 18 cu tulburări de conduită), un sfert dintre sinucigașii cu antecedente de tulburări de conduită prezentau analize toxicologice pozitive pentru cel puțin o substanță (alcool la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la frustrare și impulsivitatea, caracteristici care pot favoriza trecerea la actul suicidar chiar în absența unei patologii depresive. Astfel, în studiul lui Renaud și colab. (1999) care compară 140 adolescenți sinucigași (dintre care 59 cu tulburări de conduită) cu 131 adolescenți martor (dintre care 18 cu tulburări de conduită), un sfert dintre sinucigașii cu antecedente de tulburări de conduită prezentau analize toxicologice pozitive pentru cel puțin o substanță (alcool la două treimi din cazuri). În cadrul acestei populații cu tulburări de conduită
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în cazul unui anumit număr de tentative de suicid, dar trebuie să precizăm despre ce tip de consum este vorba. CONDIȚII FAMILIALE ȘI DE MEDIU Studiile epidemiologice au constatat un procent ridicat de familii destrămate și separate în populațiile de adolescenți cu tentativă de suicid care au apelat la consultație. Chastang și colab. (1998) scot astfel în evidență o mai mare frecvență a pierderilor și separărilor înainte de 12 ani (adică divorțul părinților, decesul unui membru al familiei sau plasament) la adolescenții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescenți cu tentativă de suicid care au apelat la consultație. Chastang și colab. (1998) scot astfel în evidență o mai mare frecvență a pierderilor și separărilor înainte de 12 ani (adică divorțul părinților, decesul unui membru al familiei sau plasament) la adolescenții cu tentativă de suicid în raport cu adolescenții internați la secțiile de urgență pentru un alt motiv psihologic. De asemenea, în studiul lor longitudinal asupra unui număr de 9 679 adolescenți norvegieni școlarizați, Wichstrøm și colab. (2000) estimează că riscul suicidar este
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au apelat la consultație. Chastang și colab. (1998) scot astfel în evidență o mai mare frecvență a pierderilor și separărilor înainte de 12 ani (adică divorțul părinților, decesul unui membru al familiei sau plasament) la adolescenții cu tentativă de suicid în raport cu adolescenții internați la secțiile de urgență pentru un alt motiv psihologic. De asemenea, în studiul lor longitudinal asupra unui număr de 9 679 adolescenți norvegieni școlarizați, Wichstrøm și colab. (2000) estimează că riscul suicidar este de două ori mai ridicat la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adică divorțul părinților, decesul unui membru al familiei sau plasament) la adolescenții cu tentativă de suicid în raport cu adolescenții internați la secțiile de urgență pentru un alt motiv psihologic. De asemenea, în studiul lor longitudinal asupra unui număr de 9 679 adolescenți norvegieni școlarizați, Wichstrøm și colab. (2000) estimează că riscul suicidar este de două ori mai ridicat la adolescenții care trăiesc doar cu unul dintre părinți. Se constată destul de des absența tatălui sau a oricărei altei autorități paternale. Antecedentele patologice familiale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
internați la secțiile de urgență pentru un alt motiv psihologic. De asemenea, în studiul lor longitudinal asupra unui număr de 9 679 adolescenți norvegieni școlarizați, Wichstrøm și colab. (2000) estimează că riscul suicidar este de două ori mai ridicat la adolescenții care trăiesc doar cu unul dintre părinți. Se constată destul de des absența tatălui sau a oricărei altei autorități paternale. Antecedentele patologice familiale sunt frecvente: în aproape o treime dintr-o serie de cazuri de adolescenți spitalizați la psihiatrie, unul sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
două ori mai ridicat la adolescenții care trăiesc doar cu unul dintre părinți. Se constată destul de des absența tatălui sau a oricărei altei autorități paternale. Antecedentele patologice familiale sunt frecvente: în aproape o treime dintr-o serie de cazuri de adolescenți spitalizați la psihiatrie, unul sau ambii părinți erau tratați în secțiile de psihiatrie sau erau alcoolici (Laurent și colab., 1993). Este aceeași situație care a fost constatată la populațiile de adolescenți care au reușit să se sinucidă: mai multe antecedente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aproape o treime dintr-o serie de cazuri de adolescenți spitalizați la psihiatrie, unul sau ambii părinți erau tratați în secțiile de psihiatrie sau erau alcoolici (Laurent și colab., 1993). Este aceeași situație care a fost constatată la populațiile de adolescenți care au reușit să se sinucidă: mai multe antecedente în cadrul familiei în ceea ce privește tulburările de dispoziție și consumul de substanțe, în special alcoolism al tatălui (Renaud și colab., 1999). Klimes Dougan și colab. (1999) au fost preocupați în special de copiii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai angoasant; - cazuri de expunere la tentative de suicid în cadrul familiei; - vulnerabilitate biologică familială în ceea ce privește depresia, dar și privind sinuciderea. Antecedentele suicidare sau tentativele de suicid în cadrul familiei, cum ar fi decesul unui părinte, sunt de asemenea mai frecvente la adolescenții cu tentativă de suicid. În studiul lui Larsson și Ivarsson asupra populației clinice (1998), „expunerea la suicid”, spre exemplu antecedentele privind tentativa de suicid în anturajul imediat (familial și extra-familial) și numărul de tentative de suicid efectuate de către adolescent sunt
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la adolescenții cu tentativă de suicid. În studiul lui Larsson și Ivarsson asupra populației clinice (1998), „expunerea la suicid”, spre exemplu antecedentele privind tentativa de suicid în anturajul imediat (familial și extra-familial) și numărul de tentative de suicid efectuate de către adolescent sunt într-o strânsă relație: 72% expuneri la suicid în cazul tentativelor de suicid repetate, 50% în cazul unei singure tentative de suicid și 36% la adolescenții care n-au avut nici o tentativă de suicid. Pentru Cerel și colab. (1999
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
anturajul imediat (familial și extra-familial) și numărul de tentative de suicid efectuate de către adolescent sunt într-o strânsă relație: 72% expuneri la suicid în cazul tentativelor de suicid repetate, 50% în cazul unei singure tentative de suicid și 36% la adolescenții care n-au avut nici o tentativă de suicid. Pentru Cerel și colab. (1999) în schimb, sinuciderea unui părinte nu este un factor de risc în mod semnificativ mai important pentru tentativa de suicid decât decesul unuia dintre părinți survenit din
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
părinte nu este un factor de risc în mod semnificativ mai important pentru tentativa de suicid decât decesul unuia dintre părinți survenit din alte cauze. Se insistă din ce în ce mai mult asupra frecvenței situațiilor incestuoase (incest sau climat incestuos) în familiile unor adolescenți cu tentativă de suicid (Alvin, 1993; Pommereau, 1998). Într-o abordare mai generală, maltratarea în forme diferite (abuz sexual, abuz fizic, neglijență în ceea ce privește îngrijirea), expunerea la violență, suportate de adolescent în calitate de victimă sau de spectator (a-și vedea părinții bătându
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
frecvenței situațiilor incestuoase (incest sau climat incestuos) în familiile unor adolescenți cu tentativă de suicid (Alvin, 1993; Pommereau, 1998). Într-o abordare mai generală, maltratarea în forme diferite (abuz sexual, abuz fizic, neglijență în ceea ce privește îngrijirea), expunerea la violență, suportate de adolescent în calitate de victimă sau de spectator (a-și vedea părinții bătându-se sau bătând un frate), este constatată cu o mai mare frecvență in populațiile de adolescenți cu tentativă de suicid sau sinucigași (Beautrais și colab., 1996; Renaud și colab., 1999
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
forme diferite (abuz sexual, abuz fizic, neglijență în ceea ce privește îngrijirea), expunerea la violență, suportate de adolescent în calitate de victimă sau de spectator (a-și vedea părinții bătându-se sau bătând un frate), este constatată cu o mai mare frecvență in populațiile de adolescenți cu tentativă de suicid sau sinucigași (Beautrais și colab., 1996; Renaud și colab., 1999). Calitatea relațiilor familiale apare astfel ca un factor important în evaluarea riscului suicidar, factor de protecție (rezistență) atunci când aceste relații sunt percepute ca fiind satisfăcătoare sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un factor important în evaluarea riscului suicidar, factor de protecție (rezistență) atunci când aceste relații sunt percepute ca fiind satisfăcătoare sau, din contra, de vulnerabilitate atunci când acestea sunt percepute ca negative. Ținând cont de acest factor, putem identifica două grupuri de adolescenți în cadrul populației generale (Choquet și Ledoux, 1994): grupul celor care au o percepție negativă asupra familiei și se simt adesea singuri (38% au avut deja o tentativă de suicid); grupul celor care au o percepție pozitivă (2% doar au avut
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adesea singuri (38% au avut deja o tentativă de suicid); grupul celor care au o percepție pozitivă (2% doar au avut o tentativă de suicid). În schimb, nivelul sociocultural al familiei, doar acesta, nu constituie un element discriminant. În sfârșit, adolescenții cu tentativă de suicid, în ansamblul lor, manifestă o mai mare sensibilitate la evenimentele de viață și o mai mare frecvență a acestor evenimente în antecedente. Regăsim astfel mai des o schimbare de domiciliu, plecarea unui membru al familiei, decesul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
schimbare de domiciliu, plecarea unui membru al familiei, decesul unei persoane apropiate, schimbarea școlii, rupturi sentimentale sau în cadrul grupului de prieteni, modificări ale vieții de familie (șomaj, pensionare, boală a unuia din părinți) etc. Pentru De Wilde și colab. (1992), adolescenții cu tentativă de suicid se deosebesc de adolescenții deprimați și de adolescenții obișnuiți prin aceea că primii au suferit o mai mare cantitate de evenimente de viață negative, în special conflicte familiale continue apărute încă din copilărie, abuzuri sexuale, situații
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
decesul unei persoane apropiate, schimbarea școlii, rupturi sentimentale sau în cadrul grupului de prieteni, modificări ale vieții de familie (șomaj, pensionare, boală a unuia din părinți) etc. Pentru De Wilde și colab. (1992), adolescenții cu tentativă de suicid se deosebesc de adolescenții deprimați și de adolescenții obișnuiți prin aceea că primii au suferit o mai mare cantitate de evenimente de viață negative, în special conflicte familiale continue apărute încă din copilărie, abuzuri sexuale, situații de instabilitate socială (profesională și familială) sau repetenții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]