7,836 matches
-
pentru democrație ca principiile de incluziune, de participare, de egalitate a votului și de responsabilitate. Pe scurt, ar fi ca și cum am considera că democrațiea ideală (în anumite aspecte) este mai deficitară decât cea reală. Pentru a înțelege în mod concret afirmarea și protejarea valorilor și a drepturilor mai sus menționate este necesară continuarea identificării instrumentelor instituționale pe care pot fi aplicate într-un mod mai satisfăcător. Aici, din nou, Dahl (1970 și 1982, 10-11) indică necesitatea existenței următoarelor opt garanții instituționale
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
deja îndeplinită în anumite cazuri, nu presupune doar exprimarea preferinței pentru un anumit candidat sau partid, ci și a preferinței pentru un guvern. În acest mod, cetățeanul își vede - sau și-ar putea vedea - voința politică respectată. O mai aprofundată afirmare a principiului de incluziune și al celui de vot ar presupune și recunoașterea cetățeniei politice a rezidenților imigranți din alte state. Orice propunere de definire a democrației ideale este inevitabil plurivalentă, pornind de la individ și trecând prin cel puțin trei
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
creștere a activității opoziției. Pornind de la definiția autoritarismului, criza se concretizează prin "rupturi". Pluralismul nu este limitat și, în anumite momente nu se anticipează colapsul sau transformarea continuă și profundă (pactada). Regimul nu mai este capabil să controleze mobilizarea și afirmarea ideologiilor anti-autoritare. În acest moment se impun măsuri fără de care criza autoritară se poate prelungi considerabil fără a provoca prăbușirea regimului sau transformarea acestuia (treptată, continua) într-un alt regim. În acest sens, trei aspecte sunt deosebit de relevante, pentru criza
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
direct în luarea deciziilor, în cazul multiplicării acestora apare o îngreunare a controlului. În cele din urmă, partidele însele se transformă (în plan ideologic și organizatoric), calificându-se drept "grupuri" de persoane care concurează pentru câștigarea mandatelor și nu pentru afirmarea de valori și politici. (Se întrunesc astfel toate condițiile pentru dispariția "ancorei" de gatekeeping, mai ales în absența protagoniștilor săi). La începutul anilor nouăzeci, totuși, au existat factori stimulativi care au contribuit la dezancorarea partinică și clientelară. Ar trebui să
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Moore vede o unică schimbare, coerentă, prin care se trece de la instaurarea oligarhiilor competitive la o primă instaurare democratică pe baza unui proces continuu ai cărui factorii determinanți sunt următorii: a) Primul factor constă în existența unui "echilibru care împiedică afirmarea unei monarhii prea puternice sau a unei aristocrații moșierești prea independente". Mai precis, o experiență de monarhie absolută este un element favorabil al succesului democratic în măsura în care puterea monarhului este în măsură să controleze excesul de putere al aristrocrației moșierești. Pe
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
agrare) determină la o democrație de masă care pare a fi o alegere evidentă. Așadar, analiza lui Moore pune bazele conceptuale pentru a înțelege prima democratizare. Critica acestei analize a permis unele aprofundări. Bendix [1964] înțelege democrația ca mobilizare și afirmare a claselor de jos; Tilly [1975 și 1984] se ocupă de formarea statului național în Europa de Vest. Rustow pune accent pe unitatea teritorială și națională, iar Rokkan [1970] analizează problematica extinderii votului și a trecerilor la democrație (inclusiv în cazul democrațiilor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
recunoașterea, și, eventual, extinderea, acestor drepturi (Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens, 1992). Realizarea egalității se încadrează în ansamblul obiectivelor utopice, de altfel ea nefiind împărtășită de toți susținătorii democrației. În acest sens, se pot considera cel puțin două stadii ale afirmării acestei valori. Primul este cel mai general acceptat și se referă la egalitatea "formală". Al doilea privește egalitatea "substanțială". Primul se referă atât la egalitatea în fața legii, cât și la interzicerea discriminării pe bază de sex, rasă, limbă, religie, opinii
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
general pentru regimul care intenționează să atingă valorile invocate. De fapt, în țările europene acest lucru se întâmplă foarte rar, deși în conceptualizările democrației este remarcată frecvent eficiența și chiar responsabilitatea (accountability). În cel mai bun caz are loc o afirmare a libertății (care se rezumă la drepturile de bază) și a egalității (care include doar cele mai importante drepturi sociale)87. Astfel, afirmarea concreta a acestor valori se lovește de rezistență nu numai din motive economice, ci și din alte
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democrației este remarcată frecvent eficiența și chiar responsabilitatea (accountability). În cel mai bun caz are loc o afirmare a libertății (care se rezumă la drepturile de bază) și a egalității (care include doar cele mai importante drepturi sociale)87. Astfel, afirmarea concreta a acestor valori se lovește de rezistență nu numai din motive economice, ci și din alte rațiuni, pe deplin justificate. Explicația faptului că acele concepții care pun pe plan secund egalitatea rezidă în tradițiile culturale ale țării mai mult
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
justificate. Explicația faptului că acele concepții care pun pe plan secund egalitatea rezidă în tradițiile culturale ale țării mai mult decât în opțiunile individuale este perfect întemeiată. Legătura dintre dimensiunile procedurale și cele de fond este evidentă. Modul în care afirmarea valorilor menționate se transformă în norme, instituții, sau, cel puțin, în practici care "intră" în componenta sistemului juridic, contribuie la implementarea statului de drept (rule of law) și merită o deosebită atenție. Responsabilitatea politică are ca bază a procesului specific
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
De exemplu, o tradiție autoritară "statalistă" este foarte prezentă în noile democrații din Europa de Sud [Morlino, 1998] și are ca rezultat un nivel scăzut de interes pentru politică și participare politică. În plus, în istoria acestor țări există o afirmare modestă sau nulă a rule of law. Figura 1. Moștenirea autoritară și democrația "bună" Dimensiune Moștenire Instituții ale regimului și reguli Norme juridice autoritare Inexistența sau slaba afirmare a statului de drept Justiție independentă limitată Largă implicare a sectorului public
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
politică și participare politică. În plus, în istoria acestor țări există o afirmare modestă sau nulă a rule of law. Figura 1. Moștenirea autoritară și democrația "bună" Dimensiune Moștenire Instituții ale regimului și reguli Norme juridice autoritare Inexistența sau slaba afirmare a statului de drept Justiție independentă limitată Largă implicare a sectorului public în economie (mai puțin în Conul Sudic) Actorii elitelor Prerogative extinse pentru militari Eficiență redusă sau inexistentă a poliției Grupuri de extremă dreaptă și stangă Lipsa responsabilității (accountability
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a condus la o relație violentă organizată de extrema stângă. Figura 3. Moșteniri autoritare și democrații în Europa de Sud și America de Sud Dimensiuni Ereditate Italia Spania Portugalia Chile Brazilia Uruguay Argentina Instituții și norme Norme legislative autoritare Inexistența sau slaba afirmare a statului de drept Puterea justiției (insuficient de independentă) Largă implicare a sectorului public în economie X X X X x X X X X X x x Actorii elitelor Prerogative extinse ale militarilor Eficiență redusă sau inexistentă a poliției
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Chile sunt țări în care anumite norme autoritare au rămas în vigoare chiar și în perioada post-autoritară. Constituția chiliană din 1980 este un exemplu clar. În cazul Braziliei și al Argentinei, analiza făcută de O'Donnell [1999b] arată cum lipsa afirmării statului de drept este confirmată în termeni de moștenire, deși este necesar să se facă distincția între cele două țări. Un sistem judiciar puțin independent constituie o moștenire în trei din cele patru țări analizate (din America Latină). În Chile a
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
bucura de intimitate, afecțiune, prieteni și prietenii, contacte sociale, suport social (dimensiunile suportului social). Bunăstarea materială, ilustrată prin indicatori precum: proprietate, siguranța locului de muncă, venituri adecvate, hrană potrivită, loc de muncă, posesie de bunuri (mobile - imobile), locuințe, status social. Afirmarea personală, care însemnă: competență profesională, promovare profesională, activități intelectuale captivante, abilități/deprinderi profesionale solide, împlinire profesională, niveluri de educație adecvat profesiei. Bunăstarea fizică, concretizată în sănătate, mobilitate fizică, alimentație adecvată, disponibilitatea timpului liber, asigurarea asistenței medicale de bună calitate, asigurări
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]
-
românească nu putea să nu sufere, și în partea consacrată literaturii, influența poporanistă. Această influență n-a afectat însă esența programului literar al revistei. Dacă în domeniul culturii, al creației cultural-artistice, ideile poporaniste au avut un rol însemnat, militând pentru afirmarea unei literaturi care să reflecte realitatea noastră specifică românească, pe tărâm politic, însă, acestea au răspândit unele aprecieri greșite, neștiințifice, care au influențat orientarea ideologică și programatică a unor cercuri politice în momentul când se impunea înfăptuirea unor fundamentale obiective
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a f?cut apropieri utile �ntre modul de g�n-dire ?i manieră de a construi �n epoca aceea (Architec-ture gothique et pens�e scolastique, 1948). �n fine, relev?m faptul c? na?terea goticului coincide ?i cu o perioad? de afirmare ?i de expansiune a monarhiei franceze ?i a influen?ei sale din ce �n ce mai mari �n Europa, �n detrimentul Imperiului Germanic. Catedralele din �le-de-France �?i datoreaz? efectiv construc?ia �n egal? m?-sur? regilor cape?ieni ?i demnitarilor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
baroce, se disting f?r? complexe de curentele baroce active �n Europa continental?. Astfel, șir J. Vanbrugh (1661-1726) �?i desf??oar? talentul �ntr-o impun?toare comand? a Coroanei, Castelul de la Blenheim (Oxfordshire, 1705-1724), dorit că replic? la Versailles ?i că afirmare a ambi?iilor geopolitice engleze. Dou? aripi �ncadreaz? simetric, cu o emfaz? tea-tral?, corpul cl?dîrîi centrale prev?zut cu un ordin colosal. Silueta de ansamblu este foarte contrastat?, decupat?, dar f?r? c?utarea pitorescului; dimpotriv?, o monumentalitate grav
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de americanii H. R. Hitchcock ?i Ph. Johnson, �n 1932 � dar de asemenea larg diversificat. Dac? noile cl?dîrî ale Bauhaus-ului (Dessau, 1925-1926; vezi pliantul, foto 25), oper? a lui Gropius, �?i extrag estetică din extremă tensiune �ntre?inut? de afirmarea riguroas? a func?iilor ?i a arhitectonicii, proiectul de turn pentru Inter-na?ionala a III-a (Moscova, 1920) de V. Tatlin (1885-1953) st? m?rturie, �n vertiginoasa-i spiral? metalic? �nalt? de 400 de metri, pentru energia, tragismul ?i spe-ran
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
e Sao Victor, la Porto (1974-1977) integreaz? �ntre altele poten?ialul artizanal ?i se impregneaz? cu calit??ile luminoase ale locului. Dincolo de climate, culturi, genera?îi ?i temperamente, aceast? arhitectur? o �nt�lne?te pe cea a lui Aalto. �n afirmarea talentului s?u singular, vene?ianul C.�Scarpa (1906-1978) exploreaz? mai pu?în o specificitate cultural? regional?, dec�ț un eclectism distins al episoadelor dintre cele mai elaborate ale artei europene, �ncep�nd cu Art noveau. Printre alte opere, Museo
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
accentuează fie prestigiul și importanța comunității, fie libertatea și inventivitatea individului. Vom prezenta problema și șase dintre răspunsurile posibile, iar din prezentarea câștigurilor și neîmplinirilor lor, vom propune una dintre deschiderile pe care credem că societatea le poate urma astfel încât afirmarea individului să nu însemne destrămarea comunității. Fie că este vorba de descoperirea geografică a Lumii Noi, fie că este vorba de relativizarea autorității Bisericii de către Renaștere și Reformă, modernitatea înseamnă noutate. Comunitățile tradiționale încep să se destrame și, odată cu ele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ține lumea laolaltă, după ce rațiunea a discreditat toate celelalte instanțe și după ce ea însăși a fost pusă în discuție? Soluția care pare cea mai la îndemână ar fi replierea pe poziții anterioare: refacerea identităților colective și un angajament sporit în afirmarea lor, cu speranța că indivizii le vor considera din nou semnificative. Speranța se arată, însă, a fi o amăgire, deoarece ignoră că desemnificarea identității colective nu a fost o alegere a indivizilor, ci mai degrabă aceștia au apărut odată cu ea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
răspuns la întrebarea cu care am pornit. Definirea occidentalului drept consumator este o consecință, nu o cauză a incapacității individului de a-și asuma valorile spirituale sau rațiunea, după destructurarea identităților colective. Consumul nu mai urmărește doar satisfacerea nevoilor și afirmarea statutului social, ci ține de logica individualizării. Pasiunea pentru mărci, de exemplu, nu standardizează, ci îl scoate pe individ din masă. Fiecare se simte unic, opțiunile consumului îi construiesc identitatea și prin aceasta îl individualizează, îl scoate din mulțime, chiar dacă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
autenticității Cel de-a șaselea răspuns la prima noastră întrebare este prezentat de filosoful canadian Charles Taylor, în cartea sa de la începutul anilor '90, The Etichs of Authenticity 25. Taylor încearcă să găsească o soluție pentru incompatibilitatea dintre nevoia de afirmare a individului și exigențele de coeziune ale societății, pornind de la trei angoase ale omului contemporan. Prima este o consecință a individualismului, a afirmării individului prin eliberarea de "marele lanț al ființei" care-l lega pe om de tot ceea ce-l
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
90, The Etichs of Authenticity 25. Taylor încearcă să găsească o soluție pentru incompatibilitatea dintre nevoia de afirmare a individului și exigențele de coeziune ale societății, pornind de la trei angoase ale omului contemporan. Prima este o consecință a individualismului, a afirmării individului prin eliberarea de "marele lanț al ființei" care-l lega pe om de tot ceea ce-l înconjoară. Această eliberare i-a adus, însă, omului o nouă condiționare: rupt de cosmos, omului i s-a îngustat orizontul și a fost
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]