11,054 matches
-
șef al Departamentului juridic și consular, ambasador al României la Geneva și Berna. A lucrat, de asemenea, în Secretariatul ONU din Geneva. A fost membru, raportor și președinte al Subcomisiei ONU pentru drepturile omului, în această calitate inițiind includerea pe agenda Subcomisiei a temelor privind terorismul și drepturile omului și efectul nefast al corupției asupra drepturilor omului, ambele fiind în prezent examinate în cadrul organelor de specialitate ale ONU. Este autorul primei lucrări despre terorism publicată în țara noastră. 1 Friederich Hacker
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pentru forme contractuale mai diverse și pentru slăbirea legislației muncii, Document COM (2007) 627, final, p. 4 35 Comisia, sub presiunea angajatorilor, încercând să facă un gest de bunăvoință, a elaborat un document difuz (s-a vorbit chiar de "o agendă ascunsă"), iar în toiul dezbaterilor în învălmășeala produsă (opiniile fiind extrem de diferite, dacă nu chiar contradictorii și, pe alocuri, ireconciliabile), aceasta (Comisia) s-a aflat "la mijloc", reușind să iasă în cele din urmă din încurcătură prin Comunicarea asupra flexisecurității
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
inițiate de Comunitate. Au fost lansate 13 inițiative comunitare în 400 de programe; • în 1999 s-a semnat, cu prilejul desfășurării lucrărilor Consiliului European care a avut loc la Berlin, de șefii de guverne ale statelor membre acordul politic numit Agenda 2000<footnote http://europa.eu/legislation summaries/enlargement /2004 and 2007 enlargement/l60001 en.htm footnote>, care constituie baza pentru perioada de programare a fondurilor structurale 2000-2006 (anexa 4). Se vorbește mai mult ca oricând despre descentralizare și despre reducerea disparităților între diferitele niveluri de
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
investiții străine, creșterea productivității, a valorii adăugate. Într-o competiție globală, poți trăi din cules de căpșuni sau din producția de software, dar, evident, din software se trăiește mai bine.” (Manoilescu M., 1986 ) Problema competitivității economice se regăsește constant pe agenda publică, în ultimii ani. Competitivitatea este un concept complex, îndelung dezbătut în prezent de economiștii și politicienii din întreaga lume, de presă și chiar de simplii cetățeni. Reprezentând gradul în care, în condițiile pieței libere, o națiune este capabilă să
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
a avut loc în anul 2000, să devină, până în anul 2010, cea mai dinamică și cea mai competitivă economie din lume, capabilă să asigure o creștere economică anuală de 3%, locuri de muncă mai bune și o sporită coeziune socială, Agenda Lisabona fiind, de fapt, o reacție la relativa înrăutățire a competitivității Uniunii Europene în comparație cu SUA, Japonia, într-un moment de ascensiune economică rapidă a Chinei, precum și a altor economii asiatice. Competitivitatea scăzută a noilor intrați a făcut ca îndeplinirea obiectivelor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
27 trebuie să-și reformuleze strategia de competitivitate, ceea ce presupune că fiecare entitate, de la economia continentală a Uniunii Europene, până la locul de muncă din orice organizație, are de rezolvat prioritar, în secolul XXI, problema creșterii competitivității și valorii. Cum rezultatele Agendei Lisabona nu au fost cele scontate, Comisia Europeană a lansat în iunie 2010 Strategia UE 2020, astfel încât, Agenda Lisabona și obiectivele sale rămân, practic, valabile și după 2010, dar cu un accent mai mare pe dimensiunea ecologică. Astfel, realitatea de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Europene, până la locul de muncă din orice organizație, are de rezolvat prioritar, în secolul XXI, problema creșterii competitivității și valorii. Cum rezultatele Agendei Lisabona nu au fost cele scontate, Comisia Europeană a lansat în iunie 2010 Strategia UE 2020, astfel încât, Agenda Lisabona și obiectivele sale rămân, practic, valabile și după 2010, dar cu un accent mai mare pe dimensiunea ecologică. Astfel, realitatea de azi subliniază importanța competitivității ce poate ajuta economiile naționale să supraviețuiască diferitelor tipuri de șocuri, cu scopul de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de preț se obține, mai ales, prin avantajele economiilor de scară, în timp ce compe titivitatea prin calitate se obține, în special, prin nișe și diferențiere de produs.<footnote V. Cojanu, Maria Bîrsan, Manuela Unguru, Competitivitatea economiei românești: ajustări necesare atingerii obiectivelor Agendei Lisabona, Institutul European din România, București, 2007, p. 34. footnote> Astfel, „o firmă este competitivă dacă poate să producă bunuri și servicii având o calitate superioară și costuri mai scăzute decât competitorii naționali și internaționali.”<footnote Report of the Select
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
sunt cele patru componente esențiale ale calității vieții. footnote> (sănătate, învățământ, cercetare științifică, asistență socială, cultură, justiție, apărare etc.). Într-adevăr, accepția de competitivitate la nivelul unei țări diferă de ceea ce înseamnă competitivitate la nivel sectorial sau microeconomic. Din perspectiva Agendei Lisabona, competiti vitatea se referă la capacitatea unei țări de a menține, cel puțin pe termen mediu, rate mari atât pentru creșterea economică, dar și de ocupare a forței de muncă, toate acestea având ca rezultat pe termen lung creșterea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
europene către creșterea competitivității La sfârșitul lunii noiembrie 2009, Comisia Europeană a lan sat, dezbaterea asupra unei noi strategii pentru creșterea competitivității economiei europene și crearea de locuri de muncă. Noua strategie, intitulată Strategia UE 2020, ar trebui să înlocuiască Agenda Lisabona 2000, în condițiile în care rezultatele acesteia din urmă nu au fost cele scontate. <footnote Pentru cei mai critici dintre analiștii politici și economici, decizia de creare a Strategiei UE 2020 este o recunoaștere indirectă a eșecului Strategiei Lisabona
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
și procente mai mici de creștere economică, comparativ cu SUA, această discrepanță putând fi dată de problemele structurale ale economiei europene, cum ar fi birocrația excesivă, barierele ridicate pe piața muncii, reglementările excesive ale mediului de afaceri etc. footnote> Astfel, Agenda Lisabona și obiectivele sale rămân valabile și după 2010, Strategia UE 2020 fiind concepută ca un succesor al Strategiei Lisabona 2000. Ca și Agenda Lisabona, Strategia UE 2020 își propune să fie un mecanism de coordonare a politicilor sociale, de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
birocrația excesivă, barierele ridicate pe piața muncii, reglementările excesive ale mediului de afaceri etc. footnote> Astfel, Agenda Lisabona și obiectivele sale rămân valabile și după 2010, Strategia UE 2020 fiind concepută ca un succesor al Strategiei Lisabona 2000. Ca și Agenda Lisabona, Strategia UE 2020 își propune să fie un mecanism de coordonare a politicilor sociale, de educație, de cercetare, energetice etc., care țin de competențele guvernelor naționale. Agenda UE 2020 apare pe fondul unei crize economice profunde și al intensificării
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
2020 fiind concepută ca un succesor al Strategiei Lisabona 2000. Ca și Agenda Lisabona, Strategia UE 2020 își propune să fie un mecanism de coordonare a politicilor sociale, de educație, de cercetare, energetice etc., care țin de competențele guvernelor naționale. Agenda UE 2020 apare pe fondul unei crize economice profunde și al intensificării provocărilor pe termen lung, precum schimbările climatice, globalizarea, creșterea prețurilor la produsele agricole la nivel internațional, concurența privind posibilitatea atragerii și utilizării resurselor și îmbătrânirea populației. Noua strategie
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Institutului European din România, poziția compe titivă a unei țări este influențată de o serie de factori, care se grupează, de asemenea, în mai multe categorii<footnote V. Cojanu, Maria Bîrsan, Manuela Unguru, Competitivitatea economiei românești: ajustări necesare atingerii obiectivelor Agendei Lisabona, Institutul European din România, București, 2007, pp. 35 36. footnote>: factorii de producție: - forța de muncă; - capitalul. progresul tehnologic: CDI (cercetare-dezvoltare inovare); factorii de mediu: - mediul de afaceri; - infrastructura; - structura industrială existentă. Pe de altă parte, World Economic Forum
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
viață stabile sau în creștere pentru cei implicați în cadrul ei.”<footnote M. Storper, „The new argonauts: regional advantage in a global economy AnnaLee Saxenian”, Journal of Economic Geography, 2007, pp. 113-117. footnote> În acest context, competitivitatea regională, una dintre preocupările Agendei Lisabona, a devenit, în ultimele decenii, unul dintre subiectele cele mai dezbătute și conceptul-cheie cel mai utilizat în analiza socioeconomică regională. 3.1. Principalele coordonate economico-sociale ale regiunii Vest Constituită la data de 28 octombrie 1998 și compusă, din punct
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
României în Uniunea Europeană. Competitivitate și convergență” Romanian Journal of European Affairs, vol. 1, no. 1, p. 58 Coates, C., 1997, Managerul total, Editura Teora, București Cojanu, V., Bîrsan, M., Unguru, M., 2007, Competitivitatea economiei românești: ajustări necesare atingerii obiectivelor Agendei Lisabona, Institutul European din România, București Croitoru, L., 1993, Macrostabilizare și tranziție, Editura Expert, București Cojanu, V. (coordonator), 2007, Integrare și competitivitate, Editura ASE, București Demetrescu, M.C., 1991, Marketing, Editura Europa Nova, Lugoj Dobre, C., Negruț, C., Venczel, M., 1995
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
le laude. Unii chiar credeau că făcea tot ce-i stătea În putință să găsească nod În papură. Atunci când managerii au fost chemați În cele din urmă la o ședință, au Început să simtă că laudele nu erau incluse În agenda președintelui. Totuși, ceea ce a urmat a lăsat cu gura căscată pe toată lumea. Președintele, cu o mapă În mână, a Început să-și mustre personalul pentru că a lăsat compania să ajungă „de doi bani”. „Se uita pe lista lui și dădea
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
1997; I. Sephen Covey, Eficiența în șapte trepte. Un abecedar al înțelepciunii, Editura All, București, 1995; Daniel Dăianu, op. cit.; Orio Giarini și Walter Stehel, Limitele certitudinii, Edimpress Camro, București, 1996; Jan Kregel, Egon Matzner și Gernot Grabher, Șocul pieței. O agendă pentru reconstrucția economică și socială în Europa Centrală și de Est, 1.2. Abordarea analogică a tranziției postsocialiste a României 1.2.1. Tranziție și reformă - două moduri de abordare a schimbărilor implicate de trecerea la economia cu piață concurențială
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
mâna invizibilă” este permanent mâna legiuitorului, a cărui sarcină este de a crea un cadru legal care să excludă posibilitatea ca procesele economice să producă rezultate incompatibile cu interesul public<footnote Jan Kregel, Egon Matzner, Gernot Grabher, Șocul pieței. O agendă pentru reconstrucția economică și socială în Europa Centrală și de Est, Editura Economică, București, 1993, p. 40 și p. 132. footnote.>. Astfel, introducerea conceptului economiei de piață înseamnă crearea unui context socioeconomic care să promoveze reconstrucția și creșterea activelor productive
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Claudius Galenus din Pergamon (129-210 î.Hr.), medicul personal al împăratului Marcus Aurelius, sunt o referință constantă în Istoria sexualității. În tratatul intitulat De locis affectis 1, Galenus adoptă o poziție utilitaristă și, de aceea, flexibilă cu privire la necesitatea practicilor corporale ascetice. Agenda de lucru a lui Galenus este strict medicală și rămâne marcată de conceptul hedonist al bunăstării sau echilibrului lăuntric. Pe de o parte, excesul de activitate sexuală (asemănată altor fenomene convulsive, precum epilepsia sau isteria) conduce la ceea ce astăzi am
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Scripturilor; apoi, a uitat limbajul tradiției și s-a înstrăinat de instinctul vizionar al acesteia. Pe scurt, teologia a cedat presiunilor seculare, pierzându-și identitatea între celelalte discipline umaniste. Drept urmare, vocația sa pastorală, terapeutică și profetică s-a diluat, iar agenda Bisericii a fost confiscată de obsesiile răzgândite ale modernității. Trei nume s-au distins prin încercarea de a oferi un răspuns acestor neașteptate confuzii și indeterminări: N.T. Wright, Oliver O’Donovan și J. Milbank. Tom Wright, actualmente episcop de Durham
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
despre om și societate au ajus să exercite o puternică influență chiar asupra mediilor teologice. În America de Nord, critica modernității din „cursul scurt” al manualelor deconstructiviste influențează chiar decizia asupra rosturilor pastorale ale Bisericii. Capitalismul este identificat cu „fiara”1, iar agenda feministă deconstruiește convențiile și invențiile tradiției iudeo-creștine, bazată pe cărți dubioase. De la Vechiul Testament până la autorii postbizantini (e.g. Filocalia), doctoranzii suspiciunii vor citi certe urme de „sadism” ori „masochism”2. Despărțită de orice asceză, spiritualitatea se transformă într-o psihologie a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
instituțiilor europene, mai ales cu prilejul întâlnirilor oficiale ale specialiștilor în domeniu, precum și în mediile științifice și academice din cadrul țărilor membre ale Uniunii Europene. Preocupările prioritare pentru acest subiect se pot explica, în primul rând, prin importanța acestui subiect pe agenda de lucru a instituțiilor europene, internaționale și naționale, iar în al doilea rând, prin complexitatea ideilor care sunt generate de conceptul de "hard politics", rezultat al confluenței diferitelor interese geopolitice și geostrategice din lumea contemporană. Chestiunea în speță devine tot
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
aplicare politici de sănătate, de locuințe, de amenajare turistică etc. Deoarece ele se transformă în mize colective în cursul cărora se confruntă cu multiple interese, mizele se traduc prin folosirea unor importante mijloace bugetare și administrative, aceste probleme figurând pe agenda politică a unei administrații centrale sau locale. În scopul de a pune în aplicare această politică publică, trebuie precizate resursele disponibile, soluțiile convenabile în funcție de diferite conjuncturi. În acest sens, Charles Jones a propus un model de analiză secvențială devenită clasică
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
revin în acest domeniu. Astfel, se pun în evidență anumite caracteristici ale acestor organizații internaționale, gradul lor de autonomie sau de dependență în raporturile lor cu statele membre, aspirațiile și constrîngerile lor în calitate de actori, capacitatea lor de a-și defini agendele și de a stabili modalitățile de cooperare între ele. În aceste relații, se degajă modele de conduită axate pe logici de cooperare și de competiție. În primul caz, cooperarea între organizațiile internaționale se poate realiza, atunci când ea este percepută a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]