9,447 matches
-
ca să o prezinte. — Îmi înțelegeți japoneza? întrebă îngrijorat Gaston. — Înțelegem, bineînțeles. Gaston întinse mâna stângaci și strânse cu putere mâna fetei. Strângerea de mână o făcu să se gândească iar la un cal. Abia a reușit să-și înăbușe zâmbetul amar. Își dădea foarte bine seama că s-au înșelat îngrozitor. „Ce ne-a mai dus...“, gândi ea. Deziluzie. Dezamăgire. Mâhnire. Visurile trandafirii pe care le nutrise timp de trei săptămâni, în secret, se spulberară cu totul. „Ce comedie! Ha, ha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
bine seama că s-au înșelat îngrozitor. „Ce ne-a mai dus...“, gândi ea. Deziluzie. Dezamăgire. Mâhnire. Visurile trandafirii pe care le nutrise timp de trei săptămâni, în secret, se spulberară cu totul. „Ce comedie! Ha, ha, ha!“, râse ea amar în sinea ei. Zvâcnirile din obraji se puteau traduce prin indignare și furie. „Numai Takamori era de vină, totul... Ce proști suntem noi, japonezii! Batem atâta drum până la Yokohama ca să întâmpinăm un terchea-berchea cu chip de cal. Și unde mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
în mine fără făptură Ca pe-un ulcior mort o urmă de gură. Caut, nu știu ce caut. Subt stele de ieri, subt trecutele, caut lumina stinsă pe care-o tot laud. [1933] * SEMNAL DE TOAMNĂ O voce ieri din adânc s-a-nălțat amară, amară, amară. Îngeri mulți murind și-au lăsat lutul în tară. Un semn pe subt cer ieri s-a dat în cercul înșelăciunii. Apoi spre Saturn au plecat vântul, lăstunii. [1931] * SEPTEMVRIE Prin ceasul verde-al pădurii otrăvuri uitate adie
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
mine fără făptură Ca pe-un ulcior mort o urmă de gură. Caut, nu știu ce caut. Subt stele de ieri, subt trecutele, caut lumina stinsă pe care-o tot laud. [1933] * SEMNAL DE TOAMNĂ O voce ieri din adânc s-a-nălțat amară, amară, amară. Îngeri mulți murind și-au lăsat lutul în tară. Un semn pe subt cer ieri s-a dat în cercul înșelăciunii. Apoi spre Saturn au plecat vântul, lăstunii. [1931] * SEPTEMVRIE Prin ceasul verde-al pădurii otrăvuri uitate adie. Cresc
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
fără făptură Ca pe-un ulcior mort o urmă de gură. Caut, nu știu ce caut. Subt stele de ieri, subt trecutele, caut lumina stinsă pe care-o tot laud. [1933] * SEMNAL DE TOAMNĂ O voce ieri din adânc s-a-nălțat amară, amară, amară. Îngeri mulți murind și-au lăsat lutul în tară. Un semn pe subt cer ieri s-a dat în cercul înșelăciunii. Apoi spre Saturn au plecat vântul, lăstunii. [1931] * SEPTEMVRIE Prin ceasul verde-al pădurii otrăvuri uitate adie. Cresc lângă
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
ANI, PRIBEGIE ȘI SOMN Anii se vor lungi încet, încet, cu tot mai mari pași de la oraș la oraș. Mă opresc cu ochii în huma săracă, mi se pare că anii aceștia de osteniri fără zare, de rătăciri și aureole amare, vor ține până la urmă, ca un vânt ce mă-mbracă și-mi zvântă ființa. Acestui cutreier nu-i chip să-i dărui temeiul promis și mersul de-un mal să-1 anin, subt călcâie nu se ivește țărâna și piatra ce
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
n-au căzut? Și inima cui n-a tăcut? Ah, luntrele toate spre-apus un val aherontic le-a dus! [1937] * IN PREAJMA STRĂMOȘILOR Pe lespezi dacă te-apleci auzi scarabei sărutând părinteștile luturi, crengile noastre căzute-n adânc, în ținuturi amare și reci. Pe lespezi urechea de-o pui, audu-se viermi cu freamăt porniți pe căile vremii cu carnea noastră să se cuminece pe rând în nouă duminece. [1937] * CORBUL Câmp alb. Descinde-ntrupat din funingei un corb.Îl vezi, fetița mea
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
trece, gorunule din margine de codru. MUGURII Un vânt de seară aprins săruta cerul de Apus și-i scoate ruji de sânge pe obraji. Trântit în iarba rup cu dinții gândind aiurea - mugurii unui vlăstar primăvăratic. Îmi zic: Din muguri amari înfloresc potire grele de nectar" și cald din temelii tresar de-amarul tinerelor mele patimi. NOI ȘI PĂMÎNTUL Atâtea stele cad în noaptea asta. Demonul nopții ține parcă-n mâini pământul și suflă peste el scântei ca peste-o iască
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
cu plugul grădinile omului, despre cerul spre care creștem, despre ură și cădere, tristețe și răstigniri și înainte de toate despre marea trecere. Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit așa de mult să plângă și n-au putut. Amare foarte sunt toate cuvintele, de-aceea - lăsați-mă să umblu mut printre voi, să vă ies în cale cu ochii închiși. PSALM O durere totdeauna mi-a fost singurătatea ta ascunsă Dumnezeule, dar ce era sa fac? Când eram copil
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Ți-a mai rămas în urechi vreun cuvânt ? De la basmul sângelui spus întoarce-ți sufletul către perete și lacrima către apus. ÎN PREAJMA STRĂMOȘILOR Pe lespezi dacă te apleci auzi scarabei sărutând părinteștile luturi, crengile noastre căzute-n adânc, în ținuturi amare și reci. Pe lespezi urechea de-o pui, audu-se viermii, cu freamăt porniți pe căile vremii cu carnea noastră să se cuminece pe rând în nouă duminece. CÎNELE DIN POMPEI Văzui în Pompei acel câne roman. Așa ni-l voiră
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
apoi câteodată păstrez în ulcior și-un lucru mai scump și mai rar: grămada de boabe de chihlimbar, lacrimi pe care o pădure le-a plâns, când ultimul alb unicorn s-a stins. OEDIP ÎN FAȚA SFINXULUI Ascult. Adâncul tău ce-amar și ce pustiu, cât de fierbinte, dulce trebuie să fie. În preajma ta, în larg, se stinge tot ce-i viu, doar pajiștea cu oseminte învie. Aștept aici cu-nspăimîntată bucurie, tăcerea lungă să se rupă între noi, cumplit, amarnic sfâșiată ca
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
cine? ― De ea. ― Doamne, ce-ți trece prin minte... Ana e întocmai ca vântul. Și n-ai înțeles că iubirea e pentru mine ceea ce se opune spaimelor? Ajunge să văd cerul, chiparoșii, iarba însorită, și simt în mine o pasiune amară. Tot ce nu voi atinge acum, voi fi pierdut pentru totdeauna. Singurele paradisuri reale sunt cele pe care le-am cutreierat, unde am iubit și am fost recunoscători, iată la ce mă gândesc în fiecare dimineață când lumina curge pe
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
constrâns de împrejurări, am făcut pe negustorul. Anafesto era posesorul unei ambarcațiuni, una din acelea lungi și rapide cu care ducea în Bizanț pește sărat și sticlă ieftine. Importa de-acolo, având grijă să nu încalce înțelegerile cu Ravenna, ierburi amare, relicve din Țara Sfântă, orez, năut, piei neargăsite, asfalt de la Marea Moartă și smoală pentru a călăfătui vasele. Doar navele imperiale aveau dreptul să importe bijuterii, mătase, bumbac și condimente precum piper, chimion, parfum de nard și cuișoare. Sirienilor le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
bătaia cruntă a clopotului, care anunța o altă zi fără ei. Deschise torpedoul, scoase cutiuța și mai luă o pastilă albă - dar fără apă, i se lipi În faringe, și topindu-se Îi lăsă În gură o pulbere grunjoasă și amară. Gata, trebuia s-o lase baltă cu pastilele astea, luase prea multe și nu-și putea controla bătăile inimii. Tahicardie - una dintre contraindicațiile prevăzute În atenționările amenințătoare care fuseseră anticipate În caz de abuz, acutizarea emoțiilor, scăderea atenției, cefalee, amețeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
protesteze! Cartierul acesta Începe să se distrugă. Ieșiră În aleea Buozzi. Era puțin trafic, Roma se trezește târziu. Camilla, care de obicei e tăcută, astăzi e atât de gălăgioasă. Veselia contagioasă a fetiței Îi alunga gustul grețos al unei nopți amare, chinuite de gânduri negre și tulburătoare. Trecură de chioșcul de ziare - Înăuntru vânzătoarea răsfoia curioasă Chi. Atente, se opriră la trecerea de pietoni, oglindindu-se În parbrizul unei mașini În trecere: o fetiță cu codițe, Într-un paltonaș albastru, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
părea de o absurditate inexplicabilă. Dar poate că ăsta era un semn al timpurilor: pescărușii sunt paraziți și trăiesc din gunoaie. Roma Îl primise. Roma Îi primește pe toți. Și nu iartă pe nimeni. Sorbind cea de-a doua cafea amară din acea zi, răsfoi frenetic vraful de ziare. Il Sole 24 Ore. La Stampa, Il Messaggero, Il Giornale, L’Unita - după aceea, Il Giorno, La Nazione, L’Unione Sarda. Rezultatul? O simplă parafrazare. În pagina a treia, În Il Tempo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ta e un compromis. E făcută din abțineri și din tăceri lașe. Din cecuri lunare și revolte efemere. Nicidecum Total Devastation, nicidecum Fă Bum! Simți că pentru a putea să reziste nu-i rămânea decât o șansă: să bea paharul amar până la fund. Trebuia să meargă la tatăl său, ca să scoată niște bani pentru a salva Battello Ubriaco, singurul loc din Roma căruia simțea că-i aparține cu adevărat. Avocatul Fioravanti, astăzi prieten cu preoți și politicieni moderați, dar În tinerețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
anarhiști, bestii punkiste și alți neisprăviți pe care i-ar trimite cu plăcere la ocnă sau la truda pământului - „brațe sustrase agriculturii“ era una dintre replicile sale preferate atunci când vorbea tineretului. Voi merge imediat supus și Înfrânt să beau paharul amarului și al umilinței. Tu nu ești Zero. Ești Aris Fioravanti. Sunt fiul, da, sunt fiul, sunt fiul. Nu răspunse studenților care se Îngrămădeau În jurul lui, Întrebându-l neliniștiți ce subiecte Îi dăduse Ferrante. Se Îndepărtă În grabă ca de la locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
situat deasupra scaunelor. Fata Îl privi uimită - căscând ochii ei mari și albaștri. Trebuia s-o spun cuiva, se scuză Antonio, altfel Înnebunesc. — Nu cred, spuse Sarah. Tu ești atât de bun. — Ce te face să crezi asta? râse Antonio amar. — Te cunosc, spuse ea. Eu nu mă Înșel niciodată. Urcă o familie de francezi. Se așezară pe scaunele de alături. Doi copii. Un băiat și o fată. Antonio se gândi din nou la Kevin și la Valentina. Nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
dezvoltării și a creșterii armonioase a tinerilor. În loc să-i Învețe ce Înseamnă viața și să-i ajute să se bucure de ea și s-o trăiască, școala Își făcea o datorie din a o zdrobi, transformând-o Într-un eșec amar și chinuitor. Sasha era licențiat În arheologie romană și participase deja cu mult entuziasm la campanii de săpături În Liban, În Siria și În Turcia. Dar apoi comisese teribila eroare de a părăsi arheologia, căci la un moment dat nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
spre el, dând din coate. — Onorabile! Onorabile! Îl strigau fotografii, plasați pe ghivecele de flori ca niște babuini. Priviți În partea asta! Elio se supunea, satisfăcut să-și Încheie ziua printr-un succes personal, o zi ce fusese dificilă și amară. Știa că era Într-un stadiu de descompunere avansat: nu mai avea voce, toropit de oboseală și de transpirație, cu nasul lucios și cu stomacul chinuit - deprimat de acel fiasco din periferie, supărat de primirea glacială pe care i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
lung, cel mai lung pe care vreun tribunal ar fi putut să i-l acorde vreodată. N-ar fi trebuit să numere minutele, să se teamă de curgerea orelor. Trei zile fără sfârșit. Să le asculte pălăvrăgelile, să umple golul amar al acestor ani, să-i pună să povestească ce se Întâmplase În viețile lor. Să Încerce să umple golul care Îi separase, să șteargă depărtarea, să amuțească durerea. Avea să-i Împuște duminica, Înainte de a-i duce la ea. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
acela gras cu bandaj pe ochi? Politica, Parlamentul, legile, alegătorii? Acum Îi rămânea doar durerea acelei pasiuni copilărești, pe cât de neașteptată, pe atât de profundă, din care el fusese cu totul exclus, și absența inexplicabilă a Majei, și o neliniște amară, și o senzație dezolantă de catastrofal, de eșec, de sfârșit, iar Camilla respira Încet, cu urechea lipită de stomacul lui. Respirația ei era calmă, profundă. Adormise, În cele din urmă. Până și acest lucru Îl Întristă, căci era și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
în cuprins îți dă de veste Că tu tot stai și timpul trece... Copilăria-i o petală Din floarea vieții pe pământ S-o îngrijești, s-o uzi la vară Căci de o pierzi poate să doară Maturitatea-i prea amară Nu-ți forța anii, stai la rând!!! Copilăria-i o decizie A fi sau a nu fi tu alegi Copilăria-i cu precizie Tot ce e magic, ne-nțeles Și tu în timp îți vei da seama Că ce-ai
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
în alb și negru. Vis în ploaie Și mă țin de mână cu trecutul Și lacrima-mi cade în bălți Și strada se transformă-n balaur cu cinci vieți. Nu mai suport pe nimeni și nimic Deși mă cufund în amar. Stau singură pe-un trotuar Fiind un simplu trecător prin propriul amar. Știu că am ajuns să fiu neobservată Într-o secundă de vis spulberată. Și mă întorc și te blestem În propriul meu stil... Te chem. Dan Cristina, clasa
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]