6,796 matches
-
ideologie frecventată monoman de A. (altfel, tendința, „îmblânzită” și legitimată estetic, apare la mari scriitori ai epocii), se proiectează alegoric în narațiune, într-un joc riscat, libertin, care tranșează în favoarea eclerajului crud, nu o dată impur, exhibiționist. Personajele, oameni neimportanți, fără ambiții și stabilitate socială, anonimi (depersonalizați și la nivelul onomasticii), cu profesii, îndeletniciri erante, se instalează în clipă, consumându-și vitalitatea frenetic, detașat și amar, într-un nesfârșit itinerar al plăcerilor carnale. Nu atât din textul epic, din pulsiunile erotismului vagant
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
unor „rătăciți” ori categorisind la rece tipuri de colaboraționiști. Uneori critica poate fi și acerbă (ca în cazul lui Constantin Stere, căruia sub pseudonime ca O femeie din popor și Dama voalată îi reproșase și în presa vremii „orbirea” și ambițiile de „european germanizat” și compromisul gazetarului de la „Lumina”). Reține mai ales franchețea acestor mărturii, lăsând să treacă, nu o dată, în prim-plan scene teribile sau exemplare: stareța de la Pasărea jelind raptul barbar comis de nemți asupra mănăstirii, într-un aprilie
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
ideea că, cel mai probabil, prin literatură, și el înțelegea, ca majoritatea contemporanilor săi europeni, o sumă a gândirii, un instrument de cunoaștere. Ceea ce este mult mai mult decât înțelegem noi astăzi. Ideea că un om politic înveninat de atâtea ambiții și mânat de intenții vindicative la care nu a renunțat niciodată, cum era Cantemir, ar fi găsit potrivit să își piardă vremea cu scrierea unei cărți destinată "desfătării" celorlalți mi se pare total nepotrivită. Cantemir nu avea cum să gândească
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prințul retras la Constantinopol, decât o scriere cât mai sofisticată, care să impresioneze, care să-i susțină cauza? Așa cum Divanul o făcuse, în condiții mult mai prielnice. Prin urmare, continuă Mircea Anghelescu demonstrația sa, era normal ca un cărturar cu ambiții politice atât de mari să recurgă la o carte căreia să îi confere valoare propagandistică; iată de ce el scrie "o operă, prezentată sub o formă literară, destinată să învingă nu vigilența inamicilor săi declarați, ci rezerva prudentă a celor indeciși
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
greutate, sucește simboluri religioase, trădează nu o dată și modelul real, confecționează o realitate după gustul său. Adică o ficțiune, dar aceste criterii nu erau și ale sale. Doar că, în timp ce folosește toate aceste mijloace literare, retorice, poetice, filosofice etc., din ambiția de a nu lăsa nimic în afara acestui text cu justificare compensativă, ajunge să dea naștere unui discurs de cea mai pură speță literară. Adică unul care, deși are o motivație personală cât se poate de concretă, de tendențioasă, depășește cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
științific, pentru că știe că nimic nu trebuie lăsat la întâmplare: miza textului este acela de a-i consolida poziția, de a-i imprima fizionomia morală în ceara posterității. De aceea, el investește în scrierea acestei alegorii tot ce cunoaște, în ambiția de a exprima totul. În acest mod, literatura aparține unui proces de cunoaștere de cea mai pură speță, care absoarbe elemente de filosofie, de retorică, de dialectică, de teologie, de etică și profită de un imens repertoriu de reprezentări zoomorfe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
al artelor plastice medievale și din zorii modernității. Există însă unele tentative care nu intenționează să epuizeze subiectul. Dintre acestea, cea mai bună este lucrarea lui Victor Simion, Imagini, legende, simboluri. Reprezentări zoomorfe în arta medievală românească 23. Lipsită de ambiția "de a întreprinde un inventar exhaustiv al temelor și motivelor zoomorfe"24 (și câtă nevoie ar fi de așa ceva...), autorul acordă uneori o pondere mai mare valorilor simbolice ale cutărui animal, prezenței sale în sursele textuale (Fiziolog, Floarea darurilor etc.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
doar de datare, autor, ci și de comanditarul ei. Ceea ce e limpede e că ea datează din epoca lui Vasile Lupu. Iorga o fixează în anul 1645. Ștefan S. Gorovei interpretează gestul ca o tentativă de justificare ideologică a unor ambiții autocrate, considerând că "o singură atribuire rămâne posibilă: Istoriile lui Herodot s-au tradus în Moldova lui Vasile Lupu, din porunca acestuia, într-o vreme când programul său politic putea să confere celebrei opere a antichității eline un caracter de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
trupul este epuizată!"14 Știința sacră ca radicalism bizantin Atitudinea lui Cantemir se radicalizează în următoarea lucrare, elaborată, în 1700, în limba latină: Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (Imaginea de nezugrăvit a științei sacre). În primul rând, tânărul autor își mărturisește ambiția de a găsi o cale de a ajunge la cunoașterea totală. Respingând teoria dublului adevăr (unul specific științelor și altul teologiei), Cantemir chiar crede că omul are posibilitatea de a atinge absolutul în materie de cunoaștere. De a găsi, altfel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
suprem. Tentativa temerară a principelui nu era singulară într-o epocă a căutărilor febrile, în care filosofia, ca sistem de cunoaștere general valabil, atenta să cuprindă totalitatea universului. Ștefan Afloroaei sintetizează mijloacele, direcțiile prin care filosofia europeană a răspuns acestei ambiții: Însă cum a fost gândită ca posibilă, la acea vreme, unitatea întregii cunoașteri? Ea ar deveni posibilă fie în temeiul teologiei creștine, fie în cel al unei metafizici noi. Prima variantă, ce pleacă la drum prin aprofundarea teologiei creștine, poate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
greutatea unei mahii între două principii esențiale, între Bine și Rău, între forțele curative ale divinității și cele opresoare ale Diavolului. Finalul este, deja, discret anunțat. Înțelegem, de la bun început, că Inorogul nu duce o simplă luptă pentru sine, din ambiție, dintr-un sentiment vindicativ, ci una în numele unor valori ultime. Victoria sa nu este doar dezirabilă, ci obligatorie pentru ca echilibrul lumii să se restabilească. În lumea fiarelor din Istoria ieroglifică, Inorogul se bucură de un respect pe care îl datorează
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
celui nedreptățit și de teama celui veșnic hăituit. Împotriva sa se declanșează o vânătoare care pare a căpăta dimensiuni cosmice. Dar este într-adevăr Inorogul lui Cantemir o ființă pură, imagine a perfecțiunii, un idealist, neatins de nici o dâră de ambiție mundană? Trăiește el în lumea ideilor pure, a idealurilor necorupte, a pincipiilor morale? Caută el dreptatea absolută, își investește energia exclusiv în restabilirea unui echilibru al lumii sau resimte și anumite ambiții strict politice? Răspunde el agresiunii celorlalți cu nevinovăție
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
perfecțiunii, un idealist, neatins de nici o dâră de ambiție mundană? Trăiește el în lumea ideilor pure, a idealurilor necorupte, a pincipiilor morale? Caută el dreptatea absolută, își investește energia exclusiv în restabilirea unui echilibru al lumii sau resimte și anumite ambiții strict politice? Răspunde el agresiunii celorlalți cu nevinovăție hristică, acceptă sacrificiul sau, dimpotrivă, intră în joc și își folosește abil calitățile pentru a căpăta ceea ce i se cuvine? Mai mult decât atât, respinge categoric orice idee de compromis? Iată întrebări
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prilejurile necesare unei avansări în ierarhia ontologică. Iese din sistem și se plasează în centrul unui sistem creat de el însuși, doar pentru sine. Dar această devenire, acest drum către perfecțiune presupune nesfârșite sacrificii, un curaj ieșit din comun, o ambiție de fier, o inteligență vie și chiar înțelepciune deci virtuți care nu par a-i lipsi personajului de la bun început. Doar că, cu fiecare nouă etapă a devenirii sale, el activează încă o calitate. Astfel, înfruntând un pardos, nu pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dezinteres arogant față de binele public. Dacă lumea e rău alcătuită, e treaba ei, nu este sarcina înțeleptului să încerce să o îndrepte; e de ajuns să o disprețuiască aceasta este atitudinea Lupului față de treburile cetății. Prin urmare, Lupul nu are ambiții politice, nu-și dorește puterea, ci doar tihna. De aceea, domiciliul forțat care i se impune nu e cea mai grea pedeapsă. Abia îi scuză inactivitatea. Ceea ce demonstrează Lupul este natura hibridă, grotescă a Strutocamilei. Aceasta este o monstruozitate, clădită
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
occidental modern "Studiile efectuate de un mare număr de specialiști au aruncat deja subiectul în ceață. E probabil ca, în curând, dacă aceștia perseverează, să nu mai știm absolut nimic despre el." Mark Twain Nu avem, în studiul de față, ambiția să propunem o nouă definiție a science-fiction-ului (SF), ci să oferim cititorului o scurtă privire asupra acestui domeniu, alcătuit din opere care se nutresc din imaginarul științific și tehnic occidental modern. 1. Categoriile de public vizate Studiul se adresează cititorilor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
atât mai mult cu cât lumea iluziei legate de informatică se combină adesea cu cea a drogurilor. Personajul principal nu mai este erou autentic, deși seamănă, sub anumite aspecte, cu detectivul particular din romanele negre de Dashiell Hammett. Nu are ambiția de a dezlega enigme, este prins în firele rețelelor ca o muscă în pânza de păianjen, fericit dacă mai apucă să supraviețuiască. Viitorul nu are sens în lipsa prezentului angoasant. No future, urlau adepții punk. Scriitura se vrea nervoasă, ca în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Politica de cadre era în principal realizată prin ceea ce se numea „rotirea cadrelor”. Scopul era pedepsirea sau anihilarea oricărei manifestări de nemulțumire și a oricărei oportunități de aliere. a dezvoltării economice. Ceaușescu, o persoană lipsită de educație, dar cu o ambiție nemăsurată, era deja format în cultura de clan cu toate prerogativele sale. Anterior morții lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și la cererea acestuia, un grup de politruci condus de Nicolae Ceaușescu lucra la o nouă Constituție a țării (Nelson, 1976). Dar legile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de avânt al dezvoltării industriei, 42,3% din forța de muncă activă era în industrie, 40%, în agricultură și doar 17,7%, în servicii. Această anomalie a proporțiilor era plătită prin sacrificarea condițiilor de trai și a calității vieții românilor. Ambițiile lui Ceaușescu erau de a scoate România din rândul statelor de mâna a doua, producătoare de materie primă, și de a o plasa în rândurile țărilor dezvoltate, exportatoare. Circulă zvonul că soția conducătorului ar fi lansat ideea că „Ceaușescu este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Chirot, 1978; Ronnas, 1989). Măsura luată a fost impunerea unor prețuri ce trebuiau respectate la nivel național (Mercurialul) și impunerea unor cote din produsele obținute pe aceste suprafețe mici, ce trebuiau predate statului. 5. Plata datoriilor externe Una dintre marile ambiții ale lui Ceaușescu, în numele căreia a sacrificat nivelul de trai al populației fără nici un fel de ezitare, a fost plata datoriilor externe. în 1979, cu excepția Cehoslovaciei, România era țara cu cea mai mică datorie externă, între țările Europei de Est. România
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a fost vorba de invidie, poate că Heliade Rădulescu s-a simțit concurat, nu știm cu certitudine. Pamfletul care îl desființează pe Bolliac vizează explicit calitatea de scriitor a acestuia. Heliade Rădulescu îl acuză de impostură auctorială și îi reproșează ambiția de a se afirma ca poet. Oarecum surprinzător, după ce i-a vegheat și i-a încurajat începuturile literare, îl critică tocmai pentru că urmează o carieră în domeniul literaturii. Nu era prima dată când Heliade Rădulescu adresa un asemenea reproș. Cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se recomande ca scriitori. Sarsailismul a rămas în literatura română (textul a intrat repede și în canonul didactic) ca o figură a "autorlâcului": afișarea nejustificată a statului de autor. Heliade Rădulescu pune accent pe comportament și pe atitudine, sugerând că ambiția scriitoricească vană se manifestă nu productiv, prin creații literare, ci social, printr-o conduită și o postură recognoscibile. Când ies afară, ca să mă cunoască de departe, trebuie să-mi pui ochelari la nas; hainele să-mi fie deosebite, părul să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care i-au precedat: Balzac e un Napoleon în spațiul romanului, Sainte- Beuve în acela al criticii, Victor Hugo în cel al poeziei. Explicația e simplă. Îl proiectează pe Napoleon pentru că e Împăratul, figura supremă a suveranității, cel care prin ambițiile sale nemăsurate, prin setea neostoită de cucerire, ocupă întreg teritoriul disponibil. Thibaudet presupune că în fața tuturor scriitorilor stau asemenea "Napoleoni", ca reprezentări ale unei stăpâniri absolute, fără rest a domeniului. Universul scriitorilor e populat cu figuri auctoriale copleșitoare, excesive, debordante
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o să scăpăm cât de curând!" Avea presimțirile astea și era om citit, profesor universitar, iar eu, drept să vă spun, doar școala militară, școala de 9 luni de zile de intendență, aveam noțiuni doar din aceste domenii, dar am avut ambiție. Eu am fost foarte ambițios din punctul de vedere al dreptății: atât timp cât eu nu ți-am făcut dumitale rău și ți-am slujit țara cu credință, am fost pe front, m-ai trimis de atâtea ori, n-am fost laș
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
atestă tocmai osmoza factorilor de putere asupra sorții populației conduse. Nevoile statului, justiția, fiscul și biserica, au determinat și motivele împărțirii țării în județe ori în ținuturi ori în alte structuri administrative. Din considerente fiscale dar și politice ori din ambiții și certuri domnești s-a bifurcat țara, Țara de Sus și Țara de Jos, fiind mai întâi 2 vornici apoi s-au făcut 4, cărora li s-au adăugat și 4 logofeți, făcând prin aceasta ca autoritățile locale să se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]