15,743 matches
-
Ben-Peretz, M. (1990), The Teacher-Curriculum Encounter: Freeing Teachers from the Tyranny of Texts, State University of New York Press, Albany. Bereiter, C., Scardamalia, M. (1992), „Cognition and Curriculum”, în P. Jackson (ed.), Handbook of Research on Curriculum: A Project of the American Educational Research Association, Macmillan, New York, pp. 517-542. Berk, L. (1992), „The Extracurriculum”, în P. Jackson (ed.), Handbook of Research on Curriculum: A Project of the American Educational Research Association, Macmillan, New York, pp. 1002-1044. Berlak, H., Berlak, A (1981), Dilemmas of
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Curriculum”, în P. Jackson (ed.), Handbook of Research on Curriculum: A Project of the American Educational Research Association, Macmillan, New York, pp. 517-542. Berk, L. (1992), „The Extracurriculum”, în P. Jackson (ed.), Handbook of Research on Curriculum: A Project of the American Educational Research Association, Macmillan, New York, pp. 1002-1044. Berlak, H., Berlak, A (1981), Dilemmas of Schooling, Teaching and Special Change, Methuen, Londra. Berman, L. (ed.), (1967), The Humanities and the Curriculum, ASCD, Washington, D.C. Berman, L. (1968), New Priorities in the
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Londra. Corrigan, P. (1989), „State Formation and Classroom Practice: Once Again «on Moral Regulation»”, în G. Milburn, I. Goodson, R. Clark (eds.), Re-Interpreting Curriculum Research: Images and Arguments, Althouse Press, Londra, pp. 64-84. Counts, G.S. (1922), The Selective Character of American Secondary Education, Chicago, University of Chicago Press. Counts, G.S. (1926), The Senior of High School Curriculum, Chicago University Press, Chicago. Counts, G.S. (1927), The Social Composition of Boards of Education, University of Chicago Press, Chicago. Counts, G.S. (1930), The American
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
God the Father: Toward a Philosophy of Women’s Liberation, Beacon Press, Boston. Darling-Hammond, L., Snyder, J. (1992), „Curriculum Studies the Traditions of Inquiry: The Scientific Tradition”, în P. Jackson (ed.), Handbook of Research on Curriculum: A Project of the American Educational Research Association, Macmillan, New York, pp. 41-78. Davis, B., (1994a), „Mathematics Teaching: Moving from Telling to Listening”, Journal of Curriculum and Supervision, 9 (3), pp. 262-283. Davis, B., (1994b), Listening to Reason: An Inquiry into Mathematics Teaching, University of Alberta
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of Curriculum and Supervision, 8 (4), pp. 277-292. Doll, W., Jr. (1993), A Post-Modern Perspective on Curriculum, Teachers College Press, New York. Doyle, W. (1992), „Curriculum and Pedagogy”, în P. Jackson (ed.), Handbook of Research on Curriculum: A Project of the American Educational Research Association, Macmillan, New York, pp. 486-516. Dreeben, R., (1976), „The Unwritten Curriculum and Its Relations to Values”, Journal of Curriculum Studies, 2 (8), pp. 111-124. Earle, W. (1972), The Autobiographical Consciousness: A Philosophical Inquiry into Existence, Quadrangle Press, Chicago
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
McCutchan Publishing, Berkeley. Ellsworth, E., Whatley, M. (eds.) (1990), The Ideology of Images in Educational Media, Teachers College Press, New York. Elmore, R., Sykes, G. (1992), „Curriculum Policy”, în P. Jackson (ed.), Handbook of Research on Curriculum: A Project of the American Educational Research Association, Macmillan, New York, pp. 185-221. Entwistle, N. (ed.) (1990), Handbook of Educational Ideas and Practices, Routledge, Londra. Erickson, F. (1986), „Qualitative Methods in Research on Teaching”, în M. Wittrock (ed.), Handbook of Research on Teaching, ed. a III
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Bacon, Boston. Hawthorne, R. (1992), Curriculum in the Making: Teacher Choice and the Classroom Experience, Teachers College Press, New York. Heath, R. (ed.) (1964), New Curricula, Harper & Row, New York. Hellinger, W. (1991), Global Education: Educational Systems in Syria, Egypt, Israel and American Jewish Schools, University of Southwestern Louisiana, Lafayette. Hirst, P.H. (1974), Knowledge and the Curriculum, Routledge & Kegan Paul, Londra. Hlebowitsh, P. (1992), „Critical Theory versus Curriculum Theory: Reconsidering the Dialogue on Dewey”, Educational Theory Reconsidered: A Historical Approach, Teachers College Press
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
A Historical Approach, Teachers College Press, New York. Hlynka, D., Belland, J.C. (eds.) (1991), Paradigms Regained: The Uses of Illuminative, Semiotic and Postmodern Criticism as Modes of Inquiry in Educational Technology, Educational Technology Publications, Englewood Cliffs. Hofstadter, R. (1963), Anti-Intellectualism in American Life, Alfred A. Knopf, New York. Holt, M. (1978), The Common Curriculum: Its Structure and Style in the Comprehensive School, Routledge & Kegan Paul, Londra. Huebner, D. (1975), „The Tasks of the Curricular Theorist”, în W. Pinar (ed.), Curriculum Theorizing: The Reconceptulists
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1890-1959”, în J. Schaffarzick, G. Sykes (eds.), Value Conficts and Curriculum Issues: Lessons from Research and Experience, McCutchan, Berkeley, pp. 197-236. Kliebard, H. (1986), The Struggle for the American Curriculum: 1893-1958, Routledge & Kegan Paul, Londra. Kliebard, H. (1992), Forging the American Curriculum, Routledge, New York. Lather, P. (1986), „Research as Praxis”, Harvard Educational Review, 56 (3), pp. 257-277. Lather, P. (1991), Getting Smart: Feminist Research and Pedagogy with/in the Postmodern, Routledge, Londra. Lee, J., Lee D. (1960/1972), The Child and
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Revisited”, în B. Gifford (ed.), Test Policy and Test Performance: Education, Language and Culture, Kluwer-Nijhoff, Boston, pp. 63-89. Madaus, G., Kellaghan, T. (1992), „Curriculum Evaluation and Assesment”, în P. Jackson (ed.), Handbook of Research on Curriculum: A Project of the American Educational Research Association, Macmillan, New York, pp. 119-154. Madaus, G., Scriven, M., Stufflebeam, D. (1983), Evaluation Models: Viewpoints on Educational and Human Service Evaluation, Kluwer-Nijhoff, Boston. Madaus, G., Stufflebeam, D. (eds.) (1989), Educational Evaluation: The Classic Works of Ralph W. Tyler
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
W. (1955), Social Foundations of Education, Prentice-Hall, New York. Sadowski, E. (1992), „Taking Part: Democracy in the Elementary School”, în A. Garrod (ed.), Learning for Life: Moral Education Theory and Practice, Praeger, Westport, pp. 246-258. Saettler, P. (1990), The Evolution of American Education Technology, Libraries Unlimited, Englewood. Salomon, G. (1991), „Computers in the Classroom”, în A. Lewy (ed.), The International Encyclopedia of Curriculum, Pergamon Press, New York, pp. 88-90. Salvio, P. (1992), „Review of the Moral and Spiritual Prices in Education”, Journal of
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Listeners”, în W. Pinar (ed.), Heightened Consciousness, Cultural Revolution, and Curriculum Theory: The Proceedings of the Rochester Confrence, McCutchan Publishing, Berkeley, pp. 156-160. Siegel, H. (1988), Educating Reason, Routledge, Londra. Silberman, C. (1970), Crisis in the Classroom: The Remaking of American Education, Random House, New York. Simon, R. (1992), Teaching against the Grain, Bergin & Garvey, New York. Sizer, T. (1989), „Diverse Practices, Shared Ideas: The Essencial School”, în H. Walberg, J. Lane (eds.), Organizing for Learning: Toward the 21st Century, National Association of
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dificultate, incapabilă să dezvolte strategii de articulare la noua realitate. „Masele largi” sunt adesea inerte, adoptând un comportament de așteptare, de expectativă. Cei mai mulți, o bună perioadă de timp după schimbarea din 1948, așteptau o revenire miraculoasă la normalitatea lor: Vin americanii! Ei nu le acordau credit noilor guvernanți, pe care-i considerau nelegitimi. Miza atragerii acestora era însă prea mare pentru a fi neglijați. Inocenții reprezintă pentru orice putere o avere care nu trebuie pierdută sau risipită - spre aceștia trebuie deci
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
faptul că, în viața lor cotidiană, oamenii au tendința de a se supune autorității, docilitatea lor se prezintă ca un comportament profund înrădăcinat, ca un impuls predominant de natură etnică, afectivă și socială. Concluzia esențială a studiului său, crede psihosociologul american, este aceea că oamenii obișnuiți, despovărați de orice ostilitate, au tendința să se achite pur și simplu de sarcinile lor, devenind agenți ai unui atroce proces de distrugere. Dacă autoritatea le cere să facă ceva împotriva normelor fundamentale ale moralei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
s-a constatat că circumstanțele s-au schimbat considerabil și că vechile practici nu mai erau considerate „legitime”. Cu fiecare an, ecartul față de vechea societate era mai profund. Încetul cu încetul, toți referenții importanți ai vechiului regim dispăreau. Expresia „vin americanii” își pierduse impactul. O bună parte a populației a început să se adapteze la noul context, deși unele rezerve persistau. Unii au înțeles însă că situația devenise ireversibilă. Acest segment important al populației s-a angajat atunci într-o profundă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Înțelepciunea stresului, Coresi, București. Sillamy, N. (1996), Dicționar de psihologie, Univers Enciclopedic, București. Stora, J.B. (1999), Stresul, Meridiane, București. Uricaru, E. (1999), „Universul nostru penitenciar”, Memoria, nr. 26. *** (1994), Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, ediția a IV-a, American Psychiatric Association, Washington. Istoria unei vieți - interviu cu domnul dr. Nicu Ioniță, realizat de Adrian Neculautc " Istoria unei vieți - interviu cu domnul dr. Nicu Ioniță, realizat de Adrian Neculau" „Perioada detenției a fost extrem de grea, dar perioada postdetenției a fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
societate! În concluzie, conspirologii ne vând poveștile pe care suntem pregătiți să le credem și subiectele secolului XX au rămas la fel de fertile ca la începutul lor: împușcarea lui J.F. Kennedy, Elvis „trăiește”, „lichidarea” prințesei Diana, „sinuciderea” lui Marilyn Monroe, aterizarea americanilor pe Lună aranjată pe platourile de filmare, lansarea virusului SIDA de Stasi, atentatul de la 11 septembrie pus la cale de CIA etc. L.A.: La începutul anilor ’80, propaganda lansase la noi amenințarea bombei cu neutroni și demonstrațiile de protest au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anilor ’80, propaganda lansase la noi amenințarea bombei cu neutroni și demonstrațiile de protest au cuprins atunci toată România. Îmi amintesc că la TVR se dădeau interviuri cu reacțiile populației și nu pot uita răspunsul unei bătrâne de la țară: „Dacă americanii n-au ce mânca, le dăm noi, maică, să nu mai dea bomba!” - asta pe timpul când noi stăteam la cozi și aveam cartele la alimente! Atât a înțeles românul și, fără să vreau, mă urmărește gândul că unele „scenarii” de la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
opusuri), americanca Helen Keller (nevăzătoare și surdă), rusoaica Olga Scorohodova (nevăzătoare, surdă și cu sensibilitatea tactilă parțial abolită), românul Vasile Adamescu (nevăzător și surd, renumit profesor, licențiat al secției de psihopedagogie specială la Universitatea din Cluj‑Napoca), italianul Andrea Boccelli, americanul Ray Charles și exemplele ar mai putea continua cu mulți alții. 2. Când deficiența senzorială nu se grefează pe afecțiuni difuze ale sistemului nervos central, există numeroase exemple de remarcabilă activare compensatorie a funcționării celorlalți analizatori - persoane lipsite total de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Human INTeligence), SIGINT (SIGnal INTeligence), IMINT (IMage INTeligence) ș.a. Categoria „cu obiecții” privește îndeosebi naționalitatea potențialilor cititori și autori ai obiectelor. În SUA, contestațiile (obiecțiile) sunt: NOFOR (no foreign, inaccesibile străinilor), US/UK EYES ONLY (vizibile numai pentru englezi sau americani) ș.a. Informațiile strict secrete, care sunt într-o anumită compartimentare, se numesc informații senzitive compartimentate și presupun o atenție deosebită la întrebuințare. Doar o categorie este superioară acesteia din urmă. Este vorba despre informațiile din planul operativ integrat unic sau
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
să producă daune grave securității naționale. Informațiile confidențiale (SUA), corespunzătoare informațiilor secrete (România), sunt informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune securității naționale. Apreciem că o nesincronizare a nivelurilor de clasificare din sistemul românesc cu cel american este o probă de neinspirație, cu atât mai mult cu cât intrarea în NATO generează, probabil, multe disfuncționalități circulației informațiilor clasificate. Considerăm că, în timp, nivelurile securizării din România vor fi schimbate tocmai pentru eliminarea neajunsurilor menționate anterior. 2. Determinarea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
fi degradate, ci doar declasificate sau, dacă este cazul, ridicate pe un nivel superior. Termenul degradare provine din sistemul britanic de clasificare a sistemelor informaționale. Britanicii vorbesc despre gradarea informațiilor, și nu despre clasificarea lor, atunci când se referă la ceea ce americanii numesc clasificarea informațiilor. Ulterior, după primul război mondial, și americanii au preluat termenul degradare (down-grading), preluând sistemele folosite foarte mult de britanici și francezi. De regulă, degradarea este efectuată de persoanele care au clasificat inițial informațiile, de succesorii acestora, șefii
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pe un nivel superior. Termenul degradare provine din sistemul britanic de clasificare a sistemelor informaționale. Britanicii vorbesc despre gradarea informațiilor, și nu despre clasificarea lor, atunci când se referă la ceea ce americanii numesc clasificarea informațiilor. Ulterior, după primul război mondial, și americanii au preluat termenul degradare (down-grading), preluând sistemele folosite foarte mult de britanici și francezi. De regulă, degradarea este efectuată de persoanele care au clasificat inițial informațiile, de succesorii acestora, șefii lor sau de alți oficiali delegați cu o astfel de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în contul unor persoane nevinovate; • nevoia de capacități de stocare imense - numai pentru o imagine comprimată a amprentei digitale sau a formei feței sunt necesari zece kiloocteți; nici capacitatea unor cartele inteligente nu prea face față la noile cerințe ale americanilor. Tabelul 3.1.Prezentare comparativă a patru tehnologii biometrice Sursa: US General Accounting Office, după Card Technology, aprilie 2003, volumul 8, numărul 4, p. 23. Alături de cipurile cartelelor inteligente, există și varianta benzilor optice - înlocuitoare ale cartelelor cu bandă magnetică
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Ani mulți acest model a servit ca practică standard, în SUA și guvernele aliate, pentru restricționarea accesului la informații, prin folosirea cuvintelor-cod și a clasificărilor. Este arhicunoscut cuvântul-cod Ultra, folosit în cel de-al doilea război mondial, de către englezi și americani, pentru decriptarea mesajelor criptate de germani cu mașina Enigma. Cercul persoanelor cu acces la mesajele decriptate fiind foarte redus, numărul autorizărilor pentru informații de pe cel mai înalt nivel de clasificare era mult mai mare. Prin folosirea cuvintelor-cod se creează o
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]