12,966 matches
-
industrial, sursele noului comportament trebuie, inevitabil, căutate în afara civilizației fierului și cărbunelui." Urmează o lungă evocare, pe jumătate duioasă, pe jumătate lirică, a "valorilor de altădată", a "vechii înțelepciuni care se menține departe de autostrăzi", a "limbajului regional", a dictoanelor antice, a "cîntecului plugarilor", a ritualurilor tradiționale, a flăcării focului de lemne și a calităților incomparabile ale ierburilor vindecătoare. Modele trec repede și încă și mai repede trec exprimările unei "contra-culturi" care, e greu să crezi, în acest caz, că ar
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Michelet 69 publicată postum, dar care a fost redactată în 1850, e consacrată în întregime elogierii acelei "virtuți puternice" care este "miracolul asocierii". "Sfînta Masă", proclamă, la rîndul său, Michelet evocînd Cena și ceea ce mai păstrează în amintire istoria gîndirii antice. Comuna din Paris, evocă el, s-a gîndit, în timpul Revoluției, să organizeze mese publice pe străzile capitalei. "Danton visa, dacă dăm crezare dușmanilor săi, să vadă întreaga Franță, bogați și săraci la un loc, toate partidele împăcate unele cu altele
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care omul religios va fi totuna cu cetățeanul, în care slăvirea divinității va fi totuna cu slăvirea calității de cetățean. De fapt, nu e vorba decît de "a face ca sufletele să se manifeste așa cum se manifestau în antichitate". Cetatea antică unea într-o aceeași idee despre sacru cultul zeilor și cel al propriei sale imagini. Curățindu-1, scoțîndu-1 din sfera superstițiilor arhaice și a credințelor amăgitoare, e important să-i găsim un echivalent în contemporaneitate. "Instituțiile bune, ne asigură Rousseau, sînt
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
unui echilibru atît în planul moralei individuale, cît și în cadrul instituțiilor Statului. Se manifestă, în cele din urmă, aceeași obsesie a umplerii unui gol, a evitării unei rapturi, a depășirii unei contradicții... "Dobîndită din experiența și tradiția tuturor popoarelor, înțelepciunea antică a realizat că nici o societate omenească nu se poate nici forma, nici supraviețui dacă religia nu i-ar veghea nașterea și nu i-ar transmite acea putere divină, străină de ceea ce face omul, asigurînd durabilitatea tuturor instituțiilor". Aceste cuvinte, care
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
regimul de la Vichy a vrut s-o instaureze și s-o mențină. Mitul conspirației evreiești, prin explicațiile sale sistematice și coerente, vine să lămurească toate enigmele create de vicisitudinile istoriei contemporane. Nostalgia Vîrstelor de aur, vechea Franță medievală sau Cetatea antică se confundă cu visul instituirii unei comunități înfrățite, fără divizări interne, unită într-o strînsă solidaritate... Fără îndoială, tocmai prin aceasta și mult mai eficient decît prin intermediul unor presupuse filiații, miturile politice ale societăților contemporane pot fi asimilate marilor mituri
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
civilă la puterea spirituală . . 115 "Această mare și nobilă unitate a patriei" . . 123 Un secol care se vrea credincios . . . 130 Spre o încercare de interpretare . . . 139 Note și referințe . . . . . . 153 Din cărțile Institutului European: Civitas Benjamin Constant, Despre libertate la antici și la moderni Jean-William Lapierre, Viață fără Stat? *** Măștile puterii Eseuri de ieri si de azi Ștefan Afloroaei, Întîmplare și destin Ștefan Afloroaei, Lumea ca reprezentare a celuilalt Nicolae Balotă, Societatea deschisă Georges Bataille, Partea blestemată Charles Baudelaire, Paradisuri artificiale
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cu origini în Antichitate, au rămas nu numai actuale, ci și de neînlocuit în cultura modernă. La fel putem vorbi de marile opere artistice și literare sau de sintezele filosofice ale marilor gânditori. Acestea sunt mai rezistente decât granitul monumentelor antice și al catedralelor medievale sau decât configurația geografică a continentelor. De fapt, ideile nu se perimează, ci doar modelele de gândire și culturale. Marii gânditori din Antichitate nu sunt cu nimic mai prejos de cei moderni, și din orice clasificare
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
în mod irațional. Aparent, această observație a produs o profundă revoluție în Grecia: matematica. Până atunci, sistemul de numere discrete și geometria continuă înfloriseră împreună cu mici conflicte. Criza incomensurabilității a declanșat abordarea euclidiană a matematicii. E curios faptul că grecii antici au încercat să facă matematica riguroasă prin înlocuirea incertitudinilor numerelor cu ceea ce ei simțeau a fi cea mai sigură geometrie (datorată lui Eudoxus). A fost un eveniment major pentru Euclid, și, în consecință, găsiți în Elementele 11 sale mult din
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fi cea mai sigură geometrie (datorată lui Eudoxus). A fost un eveniment major pentru Euclid, și, în consecință, găsiți în Elementele 11 sale mult din ceea ce considerăm acum teoria numerelor și matricea algebrei în forma geometriei. În opoziție cu grecii antici, care se îndoiau de existența sistemului de numere reale, noi am decis că ar trebui să existe un număr care să măsoare lungimea diagonalei unui pătrat unitate (deși nu avem nevoie să facem așa) și că maniera în care extindem
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
latura logică a științei însemnând, de fapt, mai ales matematica este instrumentul adecvat pentru a explora universul așa cum îl percepem în prezent. Mă tem că ar fi destul de greu ca explicațiile mele să fie la fel de bune ca acelea ale grecilor antici, care au afirmat pentru latura materială a întrebării că natura universului este pământ, foc, apă și aer. Latura logică a naturii universului are încă nevoie de explorare. Comentarii Aflăm din acest articol opiniile unui matematician provenit din sfera matematicii aplicate
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
oarecum neortodoxe în natura lor și, probabil, vor deranja la fel de mult atât pe matematicianul dogmatic, cât și pe cercetătorul de științe naturale dogmatic. Fundalul istoric Dezvoltarea conștientă a științei matematice, precum și recunoașterea cunoștințelor științifice ca atare, au început cu grecii antici. Începând cu grecii, și înaintea lor cu babilonienii, dezvoltarea ideilor și tehnicilor matematice s-a petrecut în paralel cu dezvoltarea primei științe explicit raționale astronomia descriptivă și predictivă. Pentru pitagoreici, care i-au dat numele matematicii în Grecia secolului al
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cum ar fi o lume fizică obiectivă. Recunoaște doar faptul că hotărârile omului și concluziile cu privire la spațiu sunt pur și simplu propria sa creație. Crearea geometriei neeuclidiene a tăiat prăpastia ce separa lumea de adevăr. Ca și religia în societățile antice, matematica a ocupat o poziție venerată și de necontestat în gândirea occidentală. În templul matematicii se aflau toate adevărurile, iar Euclid era preotul. Dar cultul, preotul și alaiul tuturor celorlalte erau scutite de sancțiunea divină prin truda celor trei profani
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
nu fi existat? Așadar, și analiza, ca și sinteza își au fiecare rolul său legitim. Ar fi, însă, interesant să studiem mai îndeaproape care este partea care revine uneia sau alteia în istoria științei. Un fapt curios! Dacă recitim lucrările anticilor, suntem tentați să-i clasăm pe toți printre intuitivi. Și totuși, natura este mereu aceeași, și este puțin probabil să fi început abia în acest secol să creeze minți prietene ale logicii. Dacă ne-am putea replasa în curentul de
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
îi poate conferi cândva poziția de magistru) și a magistrului către margini, bucuros pentru "sângeroasa" încheiere: îndepărtarea sa din ființa discipolului, devenit acum conștient de sine; în acest sens, Gabriel Liiceanu notează: "Ca un asemenea model (modelul paideic, specific filosofiei antice grecești n.a.) să poată lua naștere este nevoie, desigur, de un spirit rector și de altul care a simțit nevoia și a vrut să fie modelat, vegheat și sporit până într-atât, încât să se poată apoi desprinde, îndepărta, ba
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
accezi aici e nevoie să depui un mare efort, să cobori înapoi în timp și să devii stăpân pe limbile în care sensul e pronunțat: minerul devine arheolog și traducător și, cu o grijă nesfârșită, lucrează pentru a recupera obiectul antic, fiind foarte atent să nu-l spargă. Apoi îl curăță, când e necesar repune laolată fragmentele, îl studiază și îl introduce într-un muzeu. [...] Aș rezuma astfel: trecutul e unul dintre locurile privilegiate ale sensului: trebuie să înțelegem că nu
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Pan. Noica, Constantin. (1986). Constantin Noica adresându-se elevilor unui liceu din București, profs.info.uaic.ro/ ~mihaela/teach/courses/iac/Discurs%20Noica.pdf Noica, Constantin. (1990). Jurnal filozofic, București, Editura Humanitas. Onfray, Michel. (2008). O contraistorie a filosofiei. Înțelepciunile antice, vol. 1, Iași, Editura Polirom. Onfray, Michel. (2000). Pântecele filozofilor. Critica rațiunii dietetice, București, Editura Nemira. Onfray, Michel. (2000). Rațiunea gurmandă. Filosofia gustului, București, Editura Nemira. Papert, S. (1999), Ghost in the Machine:Seymour Papert on How Computers Fundamentally Change
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ignorează, mă înspăimânt (...)"20. Această lamentare îngrijorată semnalează faptul că noua cosmologie schimbă situarea spirituală a omului. În universul fizic al cosmologiei moderne, el nu mai poate locui și nu se mai poate simți acasă, așa cum se simțea în cosmosul antic și medieval. Universul este perceput acum ca fiind străin destinului său individual: îi apare ca o celulă strâmtă în care sufletul său se simte prizonier sau ca o infinitate ce exilează și neliniștește. În fața tăcerii eterne a stelelor și a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
a decadenței, doctrina voinței de putere și ipoteza eternei reîntoarceri sunt legate într-o secvență teoretică coerentă. Capitolul 8 Nihilism, relativism și dezvrăjire în "cultura crizei" Încotro se îndreaptă lumea? Spre același univers tranzitoriu din care provine. Nietzsche evoca doctrina antică a eternei reîntoarceri în termenii unei învățături ieșite din comun care promitea să confere un nou centru de greutate existenței și să facă suportabilă devenirea perenă a tuturor lucrurilor. Discursul prin care introduce tema eternei reîntoarcere la sfârșitul primei ediții
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
nevoie. Cu toate acestea, Jünger privește cu optimism trecerea spre noua epocă, încrezător în faptul că spiritul nu va sucomba, și conjugă doctrina gioachimită a celor trei evuri istorice, a Tatălui, a Fiului și a Duhului Sfânt, cu concepția astrologică antică, bazată pe precesiunea echinocțiilor, potrivit căreia după zodia Berbecului și cea a Peștilor vom intra în zodia Vărsătorului, care va fi "o mare epocă a Spiritului". Înțelegem așadar concluzia la care ajunge Jünger: adevăratul interlocutor al Pământului nu este intelectul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
repetă interogația gnostică, știind că va rămâne fără răspuns: cine suntem?, de unde venim?, încotro ne îndreptăm? Hans Jonas, elevul lui Heidegger și Bultmann la Marburg, a avut mai ales meritul de a fi adus la lumină conexiunile structurale dintre gnoza antică și existențialismul și nihilismul contemporane, și de a fi utilizat modelul de gândire gnostic drept cheie de interpretare pentru a înțelege criza existențială și nihilistă a omului de astăzi. Jonas realizează o reconstrucție istorică aprofundată a gnozei antice, derivând de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
dintre gnoza antică și existențialismul și nihilismul contemporane, și de a fi utilizat modelul de gândire gnostic drept cheie de interpretare pentru a înțelege criza existențială și nihilistă a omului de astăzi. Jonas realizează o reconstrucție istorică aprofundată a gnozei antice, derivând de aici un profil tipologic, pentru a arăta în ce mod confruntarea cu paradigma gnostică eliberează problemele puse de nihilism și de existențialism din temnița absurdului și le iluminează cu un sens mai amplu 186. Dar chiar și Jaspers
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
H., Die Revolution des Nihilismus. Kulisse und Wirklichkeit im Dritten Reich, Europa, Zürich/New York 1938; ed. G. Mann (fără subtitlu), Europa, Zürich, 1964. Masken und Metamorphosen des Nihilismus. Der Nihilismus des XX. Jahrhunderts, Humboldt, Frankfurt, a. M., 1954. Reale, G., Saggezza antica. Terapia per i mali dell'uomo d'oggi, Cortina, Milano, 1995. Reginster, B., The Affirmation of Life. Nietzsche on Overcoming Nihilism, Harvard University Press, Cambridge, Mass, 2006. Riedel, M., "Nihilismus", în O. Brunner, W. Conze, R. Koselleck (ed.), Geschichtliche Grundbegriffe
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
op. cit., p. 197. 247 Idem, p. 69. 248 Cf. E. Severino, Gli abitatori del tempo. Cristianesimo, marxismo, tecnica, op. cit. 249 E. Jünger și M. Heidegger, Oltre la linea, op. cit., p. 104. 250 Idem, p. 49. 251 Cf. G. Reale, Saggezza antica. Terapia per i mali dell'uomo d'oggi, Cortina, Milano, 1995. 252 N. Luhmann, Paradigm lost: Über die ethische Reflexion der Moral, Suhrkamp, Frankfurt a. M., 1990. 253 U. Beck, Gegengifte. Die unorganisierte Verantwortlichkeit, Suhrkamp, Frankfurt a. M., 1988, p. 194. 254
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
utilizată în sociologie, filosofie sau axiologie. Teoria valorilor reunește o paletă largă de abordări menite să explice cum, de ce și până la ce nivel oamenii trebuie să valorifice alte persoane, idei, obiecte sau orice altceva. Ea își are originea în filosofia antică, pe atunci fiind cunoscută sub denumirea de axiologie sau etică. Primele preocupări filosofice au căutat să înțeleagă binele și răul, folosind discursul filosofic ca mijloc de cunoaștere a valorilor. Pentru Platon, de pildă, Binele este valoarea centrală, care influențează toate
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Etimologia cuvântului rezulktă din latinescul aqua, este un gen de pictură în care se folosesc culorile de apă. Un scurt istoric al acuarelei ne arată proveniența chinezească a tehnicii, spre deosebire de tempera și guașa, ale căror origini trebuie căutate în Egiptul antic. Primul pictor european care a pictat în acuarelă a fost Albercht Durer. Până în secolul al XVIII-lea, acuarela a avut un rol auxiliar în artă. Meritul revine școlii engleze, prin reprezentanții ei: John Constable, Wiliiam Turner și alții. În Franța
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]