8,321 matches
-
Pitești; Muzeul George Apostol, Bacău. „...Aflată în cel de-al cincilea deceniu al vieții, fostul medic stomatolog, acum pătimașă pictoriță întru-totul dedicată artei, Constantina Voicu se autodefinește drept o luptătoare ferventă în slujba armoniei. La prima vedere te intrigă o aparență absență, sugerată de aerul rezervat și expresia de nedefinit. Este însă doar o aparență, pentru că pictorița Constantina Voicu e în permanent contact cu realitatea. „Deci sânt o visătoare am reușit să rămân întotdeauna cu picioarele pe pământ.” Pentru un slujitor
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
fostul medic stomatolog, acum pătimașă pictoriță întru-totul dedicată artei, Constantina Voicu se autodefinește drept o luptătoare ferventă în slujba armoniei. La prima vedere te intrigă o aparență absență, sugerată de aerul rezervat și expresia de nedefinit. Este însă doar o aparență, pentru că pictorița Constantina Voicu e în permanent contact cu realitatea. „Deci sânt o visătoare am reușit să rămân întotdeauna cu picioarele pe pământ.” Pentru un slujitor al artei e vitală și ireal...”(Petronela U., Deșteptarea, 21-22 oct. 1998, Bacău) Constantina
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Angrenate într-un proces complex de migrații transcontinentale, ale cărui explicații sunt de căutat în cauze multiple, precum condițiile de ordin climatic sau politic (presiunea altor populații), stadiul mai înapoiat de dezvoltare social-economică, politică și culturală sau atracția exercitată de aparența de bunăstare a civilizațiilor sedentare dezvoltate în zonele vizate, masele sarmatoalanice vor atinge treptat linia Nistrului, substituindu-se progresiv lumii scitice occidentale în regiunile nord-pontice. Diferitele triburi sarmatice avansează în direcția vestică în mai multe etape, ajungând pe linia Tyrasului
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
unele calități alese. Acest câine, așa cum s-a arătat, În pofida faptului că nu era cunoscut cu calități deosebite, a reușit să transmită descendenților săi Însușiri frumoase de la alte surse genetice din arborele său genealogic. Încă o dată s-a dovedit că aparențele Înșeală. Valoarea genetică a câinelui Ciobănesc german a stat la baza formării și a altor rase de ciobănești cu Înfățișare asemănătoare, dar cu evidente deosebiri de conformație, temperament și comportament. Astfel, Încă din 1955, În cadrul trupelor de grăniceri din Cehoslovacia
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
spoliind resursele Principatelor, alimentând prin robirea populației visteria sultanului, a țarului sau împăratului. Dominația austro-habsburgică spre deosebire de cea turcească își afișa superioritatea prin stabilitatea instituțiilor sale, performanțele economice, nivelul de civilizație. Cu aceste valențe expansionismul apusean echivala cu o eliberare. Dincolo de aparențe aveau loc mutații mult mai profunde. Răpirea Bucovinei în 1775, stăpânirea Transilvaniei și ocupația temporară la sud de Carpați nu aducea nimic bun pentru populația românească majoritară. Bucovina a fost inclusă în administrația Galiției și întregul aparat politico-economic aparținea elementelor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
intenția ascunsă fie de a nu le aplica niciodată, fie de a le interpreta, fie de a le restrânge prin legi mai mult sau mai puțin organice. preocuparea de bază este, ca totdeauna (cu un surâs larg, concesiv, cooperant), salvarea aparențelor, punerea cât mai reușită în scenă, mistificarea dacă nu a cancelariilor, cel puțin a unei părți a opiniei publice străine. În schimb, populația, muritorul de rând știe că există, efectiv, o altă Europă, fie și prin faptul că, legal vorbind
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
atunci, Occidentul actual era încă în Evul Mediu. și, de altfel, noțiunea de balcanism nici nu exista. Un subiect de meditație este și faptul că importul formelor occidentale reprezintă o adevărată constantă a culturii și civilizației române. Suntem, după toate aparențele, în perpetuitate, victimele acestei situații istorice? Un fel de damnare istorică, într-o țară unde 45% din populație este încă rurală. Europa este însă un concept și o realitate prin excelență citadine. și numai existența și dezvoltarea păturii mijlocii predominant
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971; Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. B Babeț Gheorghe 1950 Pictor „Leit-motiv tentației de a îmbogăți imaginea cu un aspect aparent luxuriant, nu înseamnă că eu vreau să creez ce în aparență nu a creat Dumnezeu. Pentru că aceste plante, flori, etc. există, dar noi în graba noastră nu le observăm și le călcăm în picioare. Ori tocmai hiperbolizarea motivelor picturale, exacerbarea dimensiunilor, a coloritului - uneori convențional - susțin ideea relatată anterior. De altminteri
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
înțelege viața, prin credința sa în posibilitatea unei lumi dominate de înțelegere, comuniune și pace, prin căldura cu care se apropie de oamenii pe care-i pictează și prin aspirațiile pe care le exprimă în pânzele sale, pictorița oferă în ciuda aparenței de vis a universului său, și poate fără ca măcar s-o intenționeze, răspunsuri la multe dintre întrebările pe care le pune omul modern cu privire la dimensiunile fericirii și la valorile ce dau un sens vieții.” (Victor Ernest Mașec) „Pentru ea, realitatea
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
București; Muzeul de Artă Constanța; Muzeul Marinei Romane, Constanța; Muzeul de Artă Pitești. „Prin culorile și fantezie pictorului Nicolae Savopol nu numai că întâlnești lumea fascinantă a mării nu numai ce o retrăiești cu emoție profundă și o înțelegi dincolo de aparență, dar lepădat de constrângerile ecodenismului te întâlnești cu tine însuți în luxuria superbă a naturii cu forța ei imperioasă și cu sentimentul definitivului. O expoziție de zile mari nu numai pentru el care iubește marea, o expoziție pentru noi toți
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
a face popoarele să piardă obiceiul de a gândi, căci gândirea creează opoziția, de a împinge forțele spiritului în zadarnice hărțuieli de vorbărie. De când lumea, popoarele, ca și simplii indivizi, au luat vorbele drept fapte, căci ele se mulțumesc cu aparența lucrurilor, și rar își dau osteneala să observe dacă realizarea a urmat promisiunilor care privesc viața socială. Pentru aceasta instituțiile noastre vor avea o fațadă frumoasă, care va demonstra în mod elocvent binefacerile lor în ceea ce privește progresul. Noi ne însușim fizionomia
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
republicană. Trecerea la autocrația francmasonică. Momentul proclamării regelui universal. Inocularea de boli și alte fapte rele ale francmasoneriei. Încep astăzi prin a repeta ceea ce am mai spus și vă rog să vă reamintiți că guvernele și popoarele nu văd decât aparența lucrurilor. Și cum ar descurca ele înțelesul lor intim, când reprezentanții lor se gândesc înainte de toate să petreacă? Este de mare importanță pentru politica noastră să cunoaștem acest amănunt: el ne va ajuta când vom trece la discuția împărțirii puterii
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
momentul prielnic nu va veni poate niciodată. Sumar: Programul noii Constituții. Câteva amănunte asupra loviturii de stat propusă. Creștinii sunt mici. Francmasoneria secretă și lojile sale de fațadă. Consiliul de Stat va fi acolo spre a sublinia puterea guvernului sub aparența unui corp legislativ, el va fi în realitate un comitet de redactare a legilor și a decretelor conducătorului. Iată deci programul noii Constituții pe care o preparăm. Vom crea legea, dreptul și tribunalul: sub formă de propunere la corpul legislativ
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
fi neutralizată și noi vom câștiga, o influență enormă asupra spiritelor. Dacă vom autoriza zece ziare, noi vom crea treizeci ale noastre, și așa mai departe. Publicul nu va avea nici o bănuială. Toate ziarele editate de noi vor fi în aparență cu tendințele și opiniile cele mai opuse, fapt care va naște încrederea în ele și va atrage spre ele pe adversarii noștri, fără neîncredere; ei vor cădea în cursă și vor fiinofensivi. Organele cu caracter oficial vor fi în primul
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
numai spre a face să reușească proiectele lor, în aceeași măsură creștinii sunt în stare să-și jertfească toate proiectele lor numai și numai să aibă succes. Această psihologiene ușurează foarte mult sarcina de a-i conduce. Acești tigri în aparență au suflete de miei, și capetele lor sunt complet goale. Noi le-am dat ca un cal de bătaie visul absorbirii individualității umane cu unitatea simbolică a colectivismului. Ei nu și-au dat și nu-și vor da curând seama
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
obligat să se ascundă. Dacă am admite acest gând, cum făceau și cum fac creștinii, noi am semna o sentință de moarte; dacă nu pe aceea a suveranului însuși, cel puțin pe aceea a dinastiei într-un viitor apropiat. După aparențele observate în mod serios, conducătorul nostru nu va face uz de puterea sa decât pentru binele poporului, nicidecum pentru foloasele sale personale sau dinastice. De aceea, observând această bună-cuviință, puterea sa va fi respectată și ocrotită prin oamenii săi înșiși
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
profesorului În acest plan este intermedierea relațiilor copiilor cu sistemul de valori promovate În societate. Rostul unui asfel de demers vizează clarificările preliminare necesare oricărei persoane care se află În postura de a-și cristaliza sistemul axiologic propriu. In ciuda aparențelor, la această vârstă elevii sunt preocupați foarte mult de ceea ce gândesc ceilalți despre ei. Diferențieri subtile Încep să apară În conduitele din clasă, se crează o discretă distanțare Între fete și băieți și o competiție, Încărcată de forme ușoare de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
nume acestor umbre, care reprezintă, astfel, perceperea realității de către aceștia. Iată modul de înțelegere a realității de către omul de rând. Filosoful este omul eliberat de lanțuri, care, ieșind din grotă, cunoaște adevărata realitate. Lumea celor legați în lanțuri este lumea aparențelor, o lume schimbătoare, cea a esențelor fiind invizibilă și neschimbătoare. Lumea filosofului află adevărul prin înțelegerea ideii. Platon pune în gura lui Socrate întrebarea: Dacă omul, după o viață trăită în tenebre, ar ieși din grotă (orbit de lumina focului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
deoarece conduce la esența ultimă a ideii. După filosofie urmează matematica, din care fac parte aritmetica, geometria, astronomia, logica, etica, retorica și știința armoniei (acustica matematică). El afirma că fizica nu are o valoare științifică, deoarece se ocupă de studiul aparențelor, ca arta, acestea fiind doar surse de desfătări rămase în zona sentimentelor și a pasiunilor, doar cópii ale cópiilor ideilor eterne. Astăzi, după 2400 de ani, principiul incertitudinii al lui Werner Heisenberg readuce în discuție "analogia liniei divizate", expusă de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
unui individ este compusă din doi factori ("alele"), unul provenit de la mascul și celălalt de la femelă. Cei doi factori pot fi identici - homozigoți, sau diferiți - heterozigoți. Ereditatea este formată din totalul factorilor (alelelor) pe care le posedă acel individ, deci aparența fizică a individului sau fenotipul este rezultatul tuturor aleleor. Gametul (sau prima celulă, fertilizată, din care se formează individul), conține o copie a alelelor masculine și alta a alelelor femenine, una din cele două fiind dominantă. Acest adevăr este confirmat
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
lui Dumnezeu în Summa Theologiae: 1. Mișcarea: pentru a exista trebuie să existe primul moment de mișcare. 2. Cauzalitatea: nimic nu se poate cauza pe sine, trebuie să existe o primă cauză. 3. Existența necesarului și nenecesarului este dată de aparență, deci deosebirea este în noi, cauza existenței lucrurilor este în noi. 4. Gradația: gradația de la puțin la foarte mult este ajungerea la "nobilul superlativ", care este adevărul și Dumnezeu însuși. 5. Ordinea în natură: direcția de acțiune există în toate
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
schematism” vrea sa spună că toată lumea are gândul ațintit la problema țăranească, nimeni nu i se poate sustrage.Fiecare exprimă poziția interesată a categoriei sale sociale, găsind însă argumentul cel mai «convingător», mai logic, luat din sfera adevărurilor acceptate, de aparență obiectivă, la care toți ar trebui sa subscrie. Sunt fraze menite să întrețină iluzia că fiecare are dreptate în felul său, că fiecare ține seamă nu numai de interesul său particular, ci și de interesul celorlalți.Țăranul nu are de
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
fi în mod necesar corectă sau greșit și reciproc, deoarece cunoașterea comună are o serie de limite. Limite ale cunoașterii comune: a. Subiectivitatea - există prejudecăți. b. Absolutizarea experienței personale. c. Confuzia între familiar și cunoscut. d. Operează adesea la nivelul aparențelor. e. Lipsa preciziei. f. Erori, ce provin din fenomene banale - ordinea prezentării informațiilor. g. Evaluările oamenilor comuni sunt contrazise de cercetările științifice (vezi Experimentul lui Miligram). h. Oamenii consideră că perspectiva lor asupra realității socio-umane este singura corectă. i. Oamenii
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
dacă are, în general, un conținut bogat, dacă spune mult peste ceea ce se știa despre domeniul la care se referă în momentul când a fost formulată: este îndrăzneață dacă reprezintă o descriere structurală a lumii așa cum este ea dincolo de nivelul aparenței și cu atât mai îndrăzneață cu cât este mai mare distanța dintre lumea aparențelor și realitatea descrisă de această ipoteză: este îndrăzneață sau riscantă dacă face predicții despre evenimente și fenomene observabile încă necunoscute; îndrăzneala și caracterul ei riscant sporesc
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
despre domeniul la care se referă în momentul când a fost formulată: este îndrăzneață dacă reprezintă o descriere structurală a lumii așa cum este ea dincolo de nivelul aparenței și cu atât mai îndrăzneață cu cât este mai mare distanța dintre lumea aparențelor și realitatea descrisă de această ipoteză: este îndrăzneață sau riscantă dacă face predicții despre evenimente și fenomene observabile încă necunoscute; îndrăzneala și caracterul ei riscant sporesc pe măsură ce cresc numărul, varietatea și exactitatea acestor predicții. Elaborarea ipotezelor depinde de o serie
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]