7,010 matches
-
are o masă atomică de exact 12 u, și deci un mol de atomi de carbon-12 cântărește exact 0,012 kg. Atomilor le lipsește o limită exterioară bine definită, astfel încât dimensiunile lor sunt de obicei descrise în termeni de rază atomică. Aceasta este o măsură a distanței pe care se întinde norul electronic de la nucleu. Acest lucru presupune însă că atomul ar prezenta o formă sferică, ceea ce este adevărat doar pentru atomi în vid sau în spațiul liber. Raze atomice se
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
rază atomică. Aceasta este o măsură a distanței pe care se întinde norul electronic de la nucleu. Acest lucru presupune însă că atomul ar prezenta o formă sferică, ceea ce este adevărat doar pentru atomi în vid sau în spațiul liber. Raze atomice se pot calcula din distanțele între două nuclee atunci când doi atomi sunt uniți într-o legătură chimică. Raza variază în funcție de locația unui atom în structura atomică, tipul de legătură chimică, numărul atomilor vecini () și proprietatea mecanică cuantică numită spin. În
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
sferică, ceea ce este adevărat doar pentru atomi în vid sau în spațiul liber. Raze atomice se pot calcula din distanțele între două nuclee atunci când doi atomi sunt uniți într-o legătură chimică. Raza variază în funcție de locația unui atom în structura atomică, tipul de legătură chimică, numărul atomilor vecini () și proprietatea mecanică cuantică numită spin. În tabelul periodic al elementelor, dimensiunea atomilor tinde să crească atunci când ne deplasăm în jos pe coloane, dar să scadă atunci când ne deplasamă pe rânduri (de la stânga
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
de exemplu în cristale, unde câmpuri electrice mari pot apărea în puncte de joasă simetrie a rețelei. S-a demonstrat că pot apărea deformări elipsoidale semnificative la ionii de sulf și ai altor calcogeni în compușii de tipul piritei. Dimensiunile atomice sunt de mii de ori mai mici decât lungimile de undă ale luminii (400-700 nm), astfel încât aceștia nu pot fi văzuți folosind un . Atomi individuali pot fi totuși observați folosind un . Pentru a înțelege cât de mic este un atom
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
energie. (Un observator care vizualizează atomii dintr-o perspectivă care nu include spectrul continuu în fundal vede, în schimb, o serie de linii de emisie produse de fotonii emiși de către atomi.) Măsurătorile spectroscopice măsurători ale intensității și lățimii liniilor spectrale atomice permit identificarea compoziției și proprietăților fizice ale unei substanțe. Examinarea atentă a liniilor spectrale relevă că unele prezintă o divizare a . Acest lucru se întâmplă din cauza , care este o interacțiune între spin și mișcarea electronului cel mai exterior. Când un
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
amorf, ca grafit, și cristalizat, ca diamant. Și gazele pot avea forme alotropice multiple, precum și ozonul. La temperaturi apropiate de zero absolut, atomii pot forma un , punct în care efectele mecanicii cuantice, care sunt de obicei observate numai la scară atomică, devin evidente la scară macroscopică. Această colecție suprarăcită de atomi se comportă ca un singur superatom, care poate permite verificări fundamentale ale comportamentelor din mecanica cuantică. este un dispozitiv pentru vizualizarea suprafețelor la nivel atomic. El utilizează fenomenul de tunelare
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
obicei observate numai la scară atomică, devin evidente la scară macroscopică. Această colecție suprarăcită de atomi se comportă ca un singur superatom, care poate permite verificări fundamentale ale comportamentelor din mecanica cuantică. este un dispozitiv pentru vizualizarea suprafețelor la nivel atomic. El utilizează fenomenul de tunelare cuantică, care permite particulelor să treacă printr-o barieră care în mod normal ar fi de netrecut. Electronii tunelează prin vid între doi electrozi metalici planari, pe fiecare dintre care se află un atom adsorbit
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
energie a unui într-un atunci când interacționează cu o parte dintr-un eșantion. are o rezoluție sub-nanometrică în 3-D și poate identifica din punct de vedere chimic atomi individuali folosind spectrometria timpului-de-zbor. Spectrele pot fi utilizate pentru a analiza compoziția atomică a unor stele îndepărtate. Anumite lungimi de undă ale luminii cuprinse în lumina observată de la stele pot fi separate și legate de tranzițiile cuantizate în atomii liberi de gaz. Aceste culori pot fi reproduse folosind o care conține același element
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
atomii din Calea Lactee sunt concentrați în interiorul stelelor, iar masa totală a atomilor formează aproximativ 10% din masa galaxiei. (restul de masă este o materie întunecată necunoscută.) Se crede că electronii existau în Univers din primele etape ale Big Bangului. Nucleele atomice se formează în reacțiile de nucleosinteză. În aproximativ trei minute nucleosinteza Big Bangului a produs mare parte din heliul, litiul, și deuteriul din Univers, și, probabil, o parte din beriliu și bor. Omniprezența și stabilitatea atomilor se bazează pe , ceea ce
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
000 de ani după Big Bang—o epocă numită , atunci când Universul în expansiune s-a răcit suficient pentru a permite electronilor să se atașeze de nuclee. De la Big Bang, care nu a produs nici carbon, nici elemente mai grele, nucleele atomice au fost combinate în stele prin procesul de fuziune nucleară pentru a produce mai mult heliu, și (prin intermediul procesului triplu alfa) secvența de elemente de la carbon până la fier. Izotopii, cum ar fi litiu-6, precum și unii izotopi de beriliu și bor
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
procesului triplu alfa) secvența de elemente de la carbon până la fier. Izotopii, cum ar fi litiu-6, precum și unii izotopi de beriliu și bor sunt generați în spațiu prin . Acest lucru se întâmplă atunci când un proton cu energie mare lovește un nucleu atomic, provocând extragerea unui număr mare de nucleoni. Elementele mai grele decât fierul s-au produs în supernove prin și în prin , care implică capturarea de neutroni de către nucleele atomice. Elemente cum ar fi plumbul s-au format în mare parte
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
se întâmplă atunci când un proton cu energie mare lovește un nucleu atomic, provocând extragerea unui număr mare de nucleoni. Elementele mai grele decât fierul s-au produs în supernove prin și în prin , care implică capturarea de neutroni de către nucleele atomice. Elemente cum ar fi plumbul s-au format în mare parte prin dezintegrarea radioactivă a elementelor mai grele. Cei mai mulți dintre atomii care alcătuiesc Pământul și pe locuitorii săi au fost prezenți, în forma lor actuală, în nebuloasa care s-a
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
care nici nu sunt rezultatul dezintegrărilor radioactive. Carbon-14 este generat continuu de razele cosmice în atmosferă. Unii atomi de pe Pământ au fost generați artificial, fie în mod deliberat, fie ca produse ale reactoarelor sau exploziilor nucleare. Dintre —cele cu numere atomice mai mari decât 92—numai plutoniul și neptuniul apar în mod natural pe Pământ. Elementele transuranice au durate de viață radioactivă mai scurte decât vârsta actuală a Pământului și, astfel, cantitățile identificabile din aceste elemente s-au descompus demult, cu excepția
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
covârșitoare a atomilor se combină pentru a forma diferiți compuși, inclusiv apa, sarea, și oxizii. Atomii se pot combina pentru a crea și materiale care nu sunt alcătuite din molecule discrete, inclusiv cristale lichide și solide sau metale. Această materie atomică formează aranjamente în rețea cărora le lipsește tipul de ordine întreruptă la scară mică asociat materiei moleculare. În timp ce izotopii cu numere atomice mai mari decât plumbul (82) sunt cunoscuți a fi radioactivi, a fost propusă o „” pentru unele elemente cu
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
și materiale care nu sunt alcătuite din molecule discrete, inclusiv cristale lichide și solide sau metale. Această materie atomică formează aranjamente în rețea cărora le lipsește tipul de ordine întreruptă la scară mică asociat materiei moleculare. În timp ce izotopii cu numere atomice mai mari decât plumbul (82) sunt cunoscuți a fi radioactivi, a fost propusă o „” pentru unele elemente cu numere atomice mai mari de 103. Aceste pot avea un nucleu relativ stabil în raport cu dezintegrarea radioactivă. Cel mai probabil candidat pentru un
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
aranjamente în rețea cărora le lipsește tipul de ordine întreruptă la scară mică asociat materiei moleculare. În timp ce izotopii cu numere atomice mai mari decât plumbul (82) sunt cunoscuți a fi radioactivi, a fost propusă o „” pentru unele elemente cu numere atomice mai mari de 103. Aceste pot avea un nucleu relativ stabil în raport cu dezintegrarea radioactivă. Cel mai probabil candidat pentru un atom supergreu stabil, unbihexium, are 126 de protoni și 184 de neutroni. Fiecare particulă de materie are o particulă corespondentă
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
presus de toate, egalitatea sunt aspecte importante ale stilului de viață danez. Descoperirile astronomice ale lui Tycho Brahe (1546-1601), enunțarea de către Ludwig A. Colding (1815-1888) a principiului conservării energiei, inițial neglijată, precum și contribuțiile lui Niels Bohr (1885-1962) în domeniul fizicii atomice dovedesc gama largă de realizări științifice ale danezilor. Poveștile lui Hans Christian Andersen (1805-1875), eseurile filosofice ale lui Søren Kierkegaard (1813-1855), povestirile lui Karen Blixen (sub pseudonimul Isak Dinesen), (1885-1962), piesele de teatru ale lui Ludvig Holberg (1684-1754), autorii moderni
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
costul de întreținere ridicat același termen se aplica și pentru arderea cărților socotite eretice datorită conținutului lor păgân sau imoral experimente au arătat că acțiunea fălcilor este un act automatic și reflex declanșat la atingerea spinului momeală în paralel raza atomică scade de la stânga la dreapta în timp ce energia de ionizare crește aici se zvonea că ea a cumpărat un loc de refugiu unde se complăcea în orgii sexuale glafuri sculptate și frontoane decora intrările îngalerii și la altare cunoașterea limbii engleze
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
observațiile științifice, au dus la revoluția științifică. În chimie, ea a început cu Robert Boyle (1627-1691), care formulat ecuații precum Legea lui Boyle, cu privire la proprietățile stării gazoase. Mai tarziu au urmat legea conservării masei substanțelor în 1783 și dezvoltarea teoriei atomice a lui John Dalton în jurul anului 1800. Legea Conservării Masei a dus la reformularea chimiei bazată pe această lege, dar și teoria combustiei oxigenului, care a fost mult bazată pe cercetările lui Lavoiser. Acestea și alte astfel de schimbări înțelese
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
sale, iar Joseph Priestley și, independent, Carl Wilhelm Scheele izolaseră oxigenul pur. Chimistul englez John Dalton a propus teoria modernă a atomilor, aceea că toate substanțele sunt compuse din 'atomi' indivizibili ai materiei și că fiecare atom are o masă atomică variabilă. Dezvoltarea în teoria electrochimica a combinațiilor chimice apare la începutul secolului al XIX-lea, ca rezultat al muncii a 2 oameni de știință în particular, J. J. Berzelius și Humphry Davy; aceasta a putut fi descoperită datorită invenției pilei
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
invenției pilei voltaice, de către Alessandro Volta. Davy descoperise 9 elemente chimice noi, incluzând metalele alcaline prin extragerea acestora utilizad curentul electric aplicat pe minereurile acestora. Britanicul William Prout a propus pentru prima oara ordonarea tuturor elementelor chimice folosind masă lor atomică, datorită faptului că toți atomii avaeu același multiplu al masei atomice de hidrogen. J. A. R. Newlands începuse o variantă timpurie a tabelului periodic, care a fost ulterior dezvoltat în tabelul periodic moderns în anii 1860s de către Dmitri Mendeleev și
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
noi, incluzând metalele alcaline prin extragerea acestora utilizad curentul electric aplicat pe minereurile acestora. Britanicul William Prout a propus pentru prima oara ordonarea tuturor elementelor chimice folosind masă lor atomică, datorită faptului că toți atomii avaeu același multiplu al masei atomice de hidrogen. J. A. R. Newlands începuse o variantă timpurie a tabelului periodic, care a fost ulterior dezvoltat în tabelul periodic moderns în anii 1860s de către Dmitri Mendeleev și independent de alți oameni de știință, precum Julius Lothar Meyer. Gazele
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
serie de experimente, Ernest Rutherford din cadrul Universității din Manchester descoperise structura internă a atomului și existența protonului, a clasificat și explicat tipurile de radioactivitate și a reușit să transmute hidrogenul prin bombardarea azotului cu particule alfa. Activitatea sa privind structura atomică a fost îmbunătățită de către studenții săi, fizicianul danez Niels Bohr și Henry Moseley. Teoria legăturii chimice și al orbitalilor moleculari a fost dezvoltată de către savanții americani Linus Pauling și Gilbert N. Lewis. Anul 2011 a fost declarat de către Națiunile Unite
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
și Gilbert N. Lewis. Anul 2011 a fost declarat de către Națiunile Unite ca fiind Anul Internațional al i. IUPAC, precum și UNESCO, alături de societăți chimice, academii și instituții la nivel global au organizat activități locale și regionale. Modelul actual al structurii atomice este reprezentat de modelul mecanicii cuantice.Chimia este studiată, la început, la nivel de particule elementare, atomi, molecule, substanțe chimice, metale, cristale și alte stări de agregare ale materiei. Această materie poate fi întâlnită sub forma solidă, lichidă sau gazoasa
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
metale, cristale și alte stări de agregare ale materiei. Această materie poate fi întâlnită sub forma solidă, lichidă sau gazoasa, în izolare sau în combinații. Interacțiunile chimice, reacțiile și transformările care sunt studiate în chimie sunt de obicei rezultatul interacțiunilor atomice, conducând la rearanjarea legăturilor chimice ce susțin atomii, iar aceste comportamente sunt studiate într-un laborator de chimie. Laboratorul de chimie folosește, de regulă, diverse obiecte de laborator, fabricate din sticlă. Cu toate acestea, nu toate ustensilele sunt centrate pe
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]