7,848 matches
-
ca a lui Platon, o pânză de Leonardo, un roman de Dostoievski, o statuie de Michelangelo sau o simfonie de Beethoven s-au creat o dată pentru totdeauna, ca exemplare unice, fără repetiție. Măreția lor stă în unicitatea lor și în atracția spre înălțimile simbolice, pe care o exercită asupra sufletelor. Ele nu se reproduc obiectiv ca mașinile, ci subiectiv, ca asimilare contemplativă, ca modelare lăuntrică, spirituală și invizibilă. Cultura și civilizația pot deci să existe în raport de simultaneitate pe cele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
își are cauza unică și preexistenta în natura cea simplă și mai presus de fire a tuturor lucrurilor frumoase. Din acest frumos își trag existența toate cele ce sunt, fiecare fiind frumos în felul său. Din cauza frumosului sunt armoniile și atracțiile și comuniunile tuturor lucrurilor. Prin frumos se unesc toate”. De ce se unesc toate în puterea frumosului transcendent? Pentru că el este cauza creatoare și cauza finală a tuturor lucrurilor. Cauzăm creatoare, de la el vin formele lucrurilor; cauză finală, către el sunt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
frumusețe” le mișcă și le strânge împreună. Frumosul și binele, zice Dionisie(Nume le Divine, IV, 10) sunt cauza mișcărilor sufletești, a celor trei mișcări ce stau la baza cunoașterii. În natura inefabilă a frumosului transcendent lucrează marea putere de atracție, prin care stau minunata ordine ierarhică și unitatea în varietatea cosmosului. Din pricina acestei atracții irezistibile, ce se exercită asupra făpturilor mișcându-le spre cauza lor divină, frumosul se numește pe grecește kalos, adică puterea care cheamă. Dionisie îl derivă din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Divine, IV, 10) sunt cauza mișcărilor sufletești, a celor trei mișcări ce stau la baza cunoașterii. În natura inefabilă a frumosului transcendent lucrează marea putere de atracție, prin care stau minunata ordine ierarhică și unitatea în varietatea cosmosului. Din pricina acestei atracții irezistibile, ce se exercită asupra făpturilor mișcându-le spre cauza lor divină, frumosul se numește pe grecește kalos, adică puterea care cheamă. Dionisie îl derivă din verbul kaleo = eu chem. Divina dragoste a frumuseții transcendente e astfel nu numai un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
grecește kalos, adică puterea care cheamă. Dionisie îl derivă din verbul kaleo = eu chem. Divina dragoste a frumuseții transcendente e astfel nu numai un reflex de strălucire a luminii de sus peste lume, dar și un apel, o chemare, o atracție permanentă a lucrurilor către obârșia lor comună de dincolo de timp și spațiu. Precum există o frumusețe transcendentă necreată, care e cu binele identică, tot astfel există o lumină necreată. „Lumina e imaginea bunătății” zice Dionisie(Numele divine, IV, 8). Dumnezeu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
unde viața e dulce, zăpada nu cade, nici ploaia, iar oceanul respiră boarea suavă a zefirului, care îi împrospătează. Paradisul grec însă se boltește magnific în cerul filosofici, în lumea imaterială și veșnică a ideilor platonice, care vor exercita o atracție nesleită asupra cugetătorilor și artiștilor tuturor veacurilor ulterioare. E oare nevoie să adăugăm că ideea paradisului în accepțiunea ei îndoită face parte integrantă din doctrina creștină și închide, ca o paranteză de aur, începutul și sfârșitul dramaticei noastre vieți din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
puțin o imagine frumoasă de sub a cărei boltă eterică se puteau înțelege mai limpede, prin contrast, proporțiile și semnificația vremelniciei omenești. Condiția terestră trăită de omul antic cu atât mai dureros cu cât perspectiva Hadesului de după moarte nu înfățișa nici o atracție, și-a căutat mângâierea în această supremă plăsmuire a artei, care deschide parcă supape de siguranță spre nemărginire Iliadei, Odiseei, Eneidei și tragediilor. Sunt sigur că ceea ce ne atrage încă în aceste creații supraviețuind peste mii de ani nu e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a paradisului. Chemarea gemului nu e aceea de a mântui sufletele, ci de a le pune, prin seducția simbolurilor plăsmuite, în fața veșniciei. Căci dacă frumusețea e numele lui Dumnezeu și realitatea ci transcendentă e învestită cu acea inefabilă putere de atracție, care adună sufletul din imperfecțiunile lumii și-l absoarbe spre arhetipul desăvârșit din înălțime, geniul, care creează prins în acest curent de energie spirituală, îndeplinește una din cele mai nobile funcții pe pământ. El e proorocul umanității de dincolo de moarte
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pământ. El e proorocul umanității de dincolo de moarte. Iată motivul pentru care Biserica noastră socotește arta ca un vehicul al revelației și pentru ea a dus dramatica luptă împotriva iconoclaștilor. Ce sunt oare capodoperele culturii europene decât testimoniile acestei tainice atracții de sus? Evident, există și în făptură frumusețe. După doctrina creștină, ea e reflexul fărâmițat în lucruri al unicei frumuseți divine și ca atare, nu e lipsită de atracție. Dar examinând marile creații ale artei, care dau măsura geniului, vom
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
iconoclaștilor. Ce sunt oare capodoperele culturii europene decât testimoniile acestei tainice atracții de sus? Evident, există și în făptură frumusețe. După doctrina creștină, ea e reflexul fărâmițat în lucruri al unicei frumuseți divine și ca atare, nu e lipsită de atracție. Dar examinând marile creații ale artei, care dau măsura geniului, vom descoperi că suveranitatea atracției n-o exercită natura ca natură, ci Iisus Hristos și lumea rezidită de el în har. Capodoperele artei universale poartă un nimb religios. Iisus Hristos
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
există și în făptură frumusețe. După doctrina creștină, ea e reflexul fărâmițat în lucruri al unicei frumuseți divine și ca atare, nu e lipsită de atracție. Dar examinând marile creații ale artei, care dau măsura geniului, vom descoperi că suveranitatea atracției n-o exercită natura ca natură, ci Iisus Hristos și lumea rezidită de el în har. Capodoperele artei universale poartă un nimb religios. Iisus Hristos nu atrage numai pe îngeri și pe sfinți; geniile alcătuiesc de asemenea un cor de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
uriață, care plutește parcă deasupra orașului ca exact acumm.. .2,000 de ani. Austria. În Austria, cete de copii străbat străzile, colindând pe la ferestre. Deși Crăciunul este celebrat acsaă, cu mese festive și cadouri, Piața de Crăciun din Viena este atracția principală a Sărbătorilor. În Austria, una dintre tradiții păstrată și acum este ca elevii să monteze, în școli sau în biserici, piese despre nașterea Mântuitorului. În vechime se foloseau anumale vii pentru redarea atmosferei, dar în prezent se preferă constumele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Gâsca e pasionată de tot ce e nou. Trăiește în permanență la limita puterilor sale și niciodată nu cere ajutor. Nu e de mirare că are nevoie de mai multă odihnă. Vidra (20 ianuraie-18 februarie) Este preferata tutror. Forței de atracție a Vidrei nu-I pot rezista decât pietrele. În plus, este foarte exigentă cu ea însăți și niciodată nuși neglijează obligațiile asumate. Lupul (19 februarie-20 martie) Este într-o continuă căutare de senzații, evenimente și cunoștințe noi. Natura i-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
exista o cauză necesară ca "leggi della natura" (lege a naturii)161. Legea naturii este universală și natura în întregime ascultă de aceasta: "Natura non rompe sua legge"162. Descrierile magice privesc universul ca un tot aflat sub impactul unei atracții universale, de natură erotică în care partea este model al întregului, iar transformările părții atrag după sine variații ale întregului. Această legătură dintre părțile componente ale universului este de natură cauzală astfel încât, orice acțiune asupra părții se răsfrânge și asupra
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
insule într-un univers metaforic și, implicit, pulsional. 1.5.4. Giordano Bruno și sinteza metaforică a Renașterii În întregul univers imaginar al Renașterii există un personaj care a adunat totalitatea elementelor specifice acestei perioade preluând: magia naturală cu elementele atracției erotice specifice, imaginea universului infinit și a heliocentrismului, o tehnică a memorării adaptând sistemul lullian, o filosofie a omului axată pe posibilitățile raționale și pulsionale de cunoaștere. Toate acestea au fost exprimate în cel mai pur limbaj metaforic. Fiind mai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
adunat în jurul lor enoriașii unor regiuni întinse. Astfel a fost Pietro di Bruis, monarhul Enrico di Tolosa, Arnoldo da Brescia sau Pierre Valodo 24. Aceștia au reușit prin predică, organizare și deschidere să aducă spre concepțiile eretice foarte mulți oameni. Atracția spre nou, dublată de o relativă libertate și neștiința a omului simplu au determinat o amplificare a ereziilor. Au fost zone care au devenit în întregime cathare și în care biserica de la Roma nu mai avea nicio putere 25. Aceste
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
încercarea sa de dezvoltare: "În noțiunile noastre, atât cele logice, cât și cele fizice nu este nimic temeinic: substanța, calitatea, acțiunea pasiunea, însăși existența nu sunt bine făcute; încă și mai puțin greul, ușorul, densul, rarul, umedul, uscatul, nașterea, distrugerea, atracția, respingerea, elementul, materia, forma și celelalte la fel. Toate sunt produse ale imaginației și rău definite"48. Cenzura și schimbarea limbajului reprezintă una din primele etape ale cenzurii. Ea nu este o noutate. Încă din perioada medievală, prin Raymond Lullus
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
important pentru inducție: probele negative ar trebui să fie mai puternice. Printr-o singură probă negativă putem elimina o ipoteză. 3. Intelectul este atras spre neobișnuit, spre "acele lucruri care izbesc și pătrund deodată și brusc în minte"57. Această atracție spre neobișnuit îl face pe om să recurgă la presupoziții fantastice și să elimine studierea metodică a realității. 4. "Intelectul omenesc își ia avânt, dar nu se poate opri și potoli; el năzuiește mai departe, dar în zadar"58. Așa
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mișcarea particulelor de bază, care este un proces etern, o lege cosmică. Pornind de la relația teoretic practic Bacon realizează o clasificare a științelor. Magia este știința practică ce se subordonează metafizicii, pentru că ea urmărește relația om-univers, mișcarea unuia către celălalt, atracția dintre ei. Tot științelor practice le aparține fizica, care studiază "procesul ascuns" și "structura ascunsă". Scopul fizicii este acela de a transforma o substanță în altă substanță. Structura ascunsă ține de interiorul, de intimitatea materiei. Ea reprezintă "adevărata anatomie"45
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a unei comunități. Nu altceva propune subsidiaritatea, adevărata piatră de temelie în diverse teorii politice contemporane și în crearea instituțiilor. Virgil Nemoianu narează în cîteva fraze sintetice argumentul general al acestui necesar tratat de îmblînzit postmodernitatea: "Apariția formei estetice și atracția spre ea constituie deopotrivă o prezență constantă în istoria literară și culturală. La fel de permanentă e și ostilitatea față de ele: doar justificarea acestei ostilități variază de-a lungul secolelor, putînd fi de natură religioasă, filozofică, ideologică, socio-economică sau de alt fel
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
că lucrurile se vor schimba în România ("Cred în renașterea Țării, morală și materială, și teritorială, cu tăria cu care Columb a crezut în existența unei lumi noi, Galileo Galilei în eppur si mouve și Darwin în legea gravitației și atracției pămîntului. Mascarada-i prea ridicolă, minciuna prea mare încît să nu se prăbușească în chaos, pentru ca peste 2-3 ani să ne aducem numai aminte ca de-un coșmar urît. Ceea ce se încearcă acum nu-i altceva decît dominația materiei asupra
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
faza inițială a instaurării democrației (în a doua jumătate a anilor șaptezeci; declinul ideologiilor și modernizarea unei societăți complexe în unele regiuni; rolul mass-media într-o societate modernă sau cvasi-modernă; detașarea maselor; moderația elitelor datorată memoriei istorice a războiului civil; atracția puternică exercitată de modelele democratice europene. În Portugalia, consolidarea prin intermediul statului a urmat un parcurs constituit din adaptări succesive impuse de conflictul dintre proiectul radical, abstract din punct de vedere ideologic, urmat de "Revoluția Garoafelor" și de protagoniștii ei - oficialii
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și, mai general, a noilor structuri economice. Spațiul sectorului economic public, anterior hegemonic, devine mult mai limitat. Instituțiile democratice încurajează legitimarea noii economii și, datorită combinației dintre doi factori: experiența falimentării structurilor economice din trecut, pe de o parte și atracția exercitată de democrațiile occidentale cu economii prospere, pe de altă parte. În acest sens, chiar în situații de criză economică, sprijinul elitelor și acordul cetățenilor continuă să se mențină constante (Linz și Stepan, 1996, cap. 8). În toate cazurile ilustrate
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
pretenția că ești un ,,intelectual”?! Cum te respecți tu ca și ființă omenească, unde îți este demnitatea de om, dacă îți petreci timpul și consumi o mare parte din energie doar pentru a slugări o javră ?! Cei care manifestă o atracție bolnavă pentru cîini (doar pentru cîini, eventual pisici - care nu au carnea propice consumului), în ipocrizia și prostia lor susțin sus și tare că cei ca ei, cei care ,,iubesc animalele” sînt niște oameni foarte ,,buni la suflet” . Desigur că
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
pe alții. Eu am început să fiu mult mai atent cu propria persoană, sămi cîntăresc mai bine acțiunile, să fiu mult mai atent cu greșelile pe care le fac. Am înțeles că scopul meu în viață nu trebuie să fie atracția pentru bunuri materiale, nici alergatul după funcții sau carieră, ci trebuie să fie perfecționarea în plan spiritual. Acesta este pînă la urmă rostul vieții pe pămînt. Partea materială reprezintă doar ,,material didactic” în procesul de învățare. De altfel lumea materială
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]