8,717 matches
-
nu vrea să iasă din pântecele matern decât atunci când Împăratul Îi rânduiește Fata Nevăzută Neauzită din Cer Căzută. Numele Nevăzută, Neauzită exprimă originea miraculoasă. Omul societății tradiționale caută să găsească În lumile cerești un corelativ al lumii. Într-un alt basm, Cu Cazarkin, un Împărat se miră că nevasta sa nu mai naște, deși a depășit un an de când se-ngroșa mereu. O babă Îl sfătuiește pe Împărat: Astfel, Îi dori . Abia când Îi menește un teren de pe urma căruia nu se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Fata născută din Piatră , Piatra e simbolul pământului sau al germenului roditor, care se află În pântecul Terrei. În această ipostază mito-simbolică, pietrele participă la procesele fecundării și ale nașterii miraculoase a unor zei și eroi legendari. Petrișor Făt-Frumos, din basmul cu același nume, s-a născut plângând; el tace numai când i se promite că va pleca după Ileana Cosânzeana la 15 ani. Plânsul aparține unui pretendent la viață. În tradiția românească, o atenție deosebită i sa acordat plânsului copilului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
preîntâmpina sau opri acest plâns existau numeroase descântece și vrăji: se punea fașa pe drum ca să treacă oile peste ea. Plânsul copilului era considerat un fel de morb, care se numea plânsori (plânsoare) și era personificat În textele descântecelor. În basmul mitic Fecioru dă-mpărat și Întâlnim o situație mai rară, embrionul plângând În uter, un tip care are numai variante maghiare. Împărăteasa rămâne Însărcinată; la trei luni, grăiește copilul din foale: Îi spune: Lulița Floare dalbă, care-nfloare pomii, Învălește codrii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
oferindu-i fiul crescătoarei de păsări, apoi fiul grădinarului: În cele din urmă, uriașul Îl duce pe micul prinț În castelul din adâncul vârtejurilor apelor, iar băiatul devine tovarășul de joacă al fetiței uriașului. Morarul din cel de-al doilea basm aude un mic zgomot În lacul de la moară și zărește o femeie frumoasă care se ridică Încet În mijlocul apei și-i oferă bogăție și fericire, cerându-i În schimb ceea ce se va naște În casa ta. În Izbânda, tatăl promite
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Într-un an se mări cât alții În trei; la șapte ani parcă era de douăzeci. Într-una din zile Își sărută tatăl și-i spuse că se duce unde l-a făgăduit Un caz similar se observă și În basmul Iuda nevăzută, unde Împăratul, gândindu se că nădejdea lui de-acasă sta În bani, În porumb, În vite, Îi promite Iudei nevăzute ceea ce i-a cerut. Pandelică Își ia rămas bun de la mama lui, spunându-i că pleacă unde m-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Împăratul, gândindu se că nădejdea lui de-acasă sta În bani, În porumb, În vite, Îi promite Iudei nevăzute ceea ce i-a cerut. Pandelică Își ia rămas bun de la mama lui, spunându-i că pleacă unde m-a rânduit tata. Basmul Ion Smintitu prezintă situația În care eroul este obligat să accepte condiția pusă de pasăre pentru a scăpa: Daruiește-mi dragul tău ce ț-o fi mai drag si eu te scap. Povestea cu Man Tâlharu relatează cazul unui cuplu plecat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
investigate, am situat piperul Într-o primă subclasă. Piperului i se atribuie virtuți fecundante și purificatoare. El apare ca simbol falic și ca atribut al zeului cerului În mitul esențial indo-european al luptei eroului uranian cu un monstru htonian. Comentând basmele unde apare numele Pipăruș Petru, Simion Florea Marian arată că acest erou provine dintr-un fir de piper care a sărit jos de pe masă sau din alt loc, pe când nevasta mătura sau deretica prin casă și nu peste mult timp
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
zmei chiar În ziua nunții lor, pleacă de inimă rea la plimbare cu Împărăteasa; mergând, vede un fir de Kiper negru pe care Împărăteasa Îl Înghite și rămâne gravidă. Un bob de piper sărea mereu și În mătura Împărătesei din basmul De-ar fi coroana la mine,/ Aș juca mai bine. L-a Înghițit și a rămas Însărcinată, gestația durând nouă ani. Chiar dacă gravida s-a-ncins cu nouă cercuri peste burtă, tot na putut să nască. Împăratul le amenință cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ele. Astfel, ele au rupt trei crengi din rai, au bătut-o În Pipăruș Petru și Florea Înflorit, o văduvă a Înghițit un fir de piper și a născut un fiu căruia-i pune numele de Pipăruș Petru, iar În basmul Tipăruș o Împărăteasă găsește un bob de piper În casă și rămâne bortoasă. S-a ținut copilu' noo ani dă zile În burtă Încinsă cu noo cercuri dă fier. Sim. FI. Marian arată În capitolul Piperiul din Botanică românească că
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
alte elemente, se aflau puse si trei sau nouă fire de piper.Piperul se Întrebuințează la vrăji și descântece; el este simbolul urei, certei, dezbinării, răzbunării și a nefericirii. Subclasa următoare se referă la măr, un element pomenit adeseori În basme ca declanșator al nașterii, ce apare În mai multe sintagme: mărul Discordiei, atribuit lui Paris; merele de aur din Grădina Hesperidelor, care sunt fructe ale nemuririi; mărul mâncat de Adam și Eva (simbol al păcătuirii); mărul Cântării Cântărilor ce reprezintă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
asemenea, servitoarea consumă resturi din măr și dau naștere unor fii). Grâul și busuiocul sunt elementele pe care le am inclus În cea de-a treia subclasă, În jurul cărora se ordonează mai multe narațiuni. Un element vegetal invocat adesea În basme, grâul, simbolul hranei si al nemuririi, constituie nucleul celei de-a doua subclase. La români, grâul este prezent În toate obiceiurile calendaristice, ca mijloc de stimulare a fertilității, dar și principalul scop al actelor de magie agrară. Grăunțele de grâu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
unui pește apare deseori viitorul erou În narațiunile populare românești. Peștele, simbol arhetipal cu substrat sexual pronunțat, prezintă semne de ambivalență: el apare atât ca simbol feminin (Îl aflăm În imaginea monstrului marin), cât și ca simbol falic (prezent În basme, unde eroinele rămân Însărcinate mâncând un 32 pește Întreg, sau numai un os). În planul simbolismului cosmic, peștele se asociază cu apa, dar și cu soarele sau luna. În Luceafărul de ziuă și Luceafărul de noapte, unei Împărătese i senfățișează
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
spati și luceferii pe umeri și cu păru de aur, a doi mânji și a doi căței, care-și unesc forțele În vederea atingerii aceluiași scop: triumful binelui. Tot despre apariția miraculoasă a doi copii identici este vorba și În următorul basm. Un Împărat a cărui soție nu poate face copii, umblând din babă În babă, ajunge și la moașa satului, la sfat, la lege să ceară să aibă și ei un viitor la familie, un fiu, un copil. Se accentuează aici
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ivit marchează evoluția copilului și reprezintă o Încălcare a normalității. În Petrea Cățelei, soluția pentru a rămâne Însărcinată, dată de o bătrână, este pescuirea unei mreane În tău, cu avertismentul că trebuie s-o mănânce singură după ce o fierbe. În basmul Țintă Mândră Frunză de aur, doi bătrâni mâhniți din cauza lipsei copiilor se hotărăsc să aducă orice găsesc În cale. Baba găsește o căpățână de cal, pe care o pune la scăldătoare, o Îngrijește 9 luni, până când capul de cal Începe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
crocodil, au dat viață inimilor acestora Înălțate la norul alb. De aici au căzut pe pământ doi copii ca rupți din soare. Simbolismul porcului repetă, Într-o formă degradată, pe cel al mistrețului, marcă a necurățeniei fizice și morale. În basmele românești, Un cuplu În vârstă Își dorește atât de tare un copil, Încât purcelul găsit de moș Înlocuiește odrasla mult dorită. Același lucru se Întâmplă În Poveste cu uncheșu și baba. Povestea porcului fermecat, aici, uncheșul pornește la drum și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fermecat să rămână purcel trei ani de zile. e. Prezența elementului magic Intervențiile unor sfătuitori, ale unor elemente cu puteri magice (blestemul, vrăjile și descântecele) ori chiar păcatele Înfăptuite de părinți În existența lor, participă la proiectarea unui copil. În basmul Viteazul cu mâna de aur apare o situație excepțională. Craiul și crăiasa, după ani lungi de așteptare Începură să-și jelească feciorii. Într-o zi de sărbătoare Împărăteasa merge la biserică unde se roagă; mărturisindu-i istoria cu cei doi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ori imaterial, impregnat cu puteri magice. Blestemul este un act de magie verbală, bazat pe credința În puterea cuvântului de a institui, de a modifica o stare existentă. Blestemul rostit de mamă și Împlinirea acestuia e un motiv frecvent În basme, legende și cântece. În basme zânele și fetele de Împărat sunt prefăcute În monștri, În broaște sau păsări ca urmare a unui blestem. Eroul din basmul Crai-vișăn datorează puterea unei origini animale: este fiul unei vaci negre (de fapt, al
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
magice. Blestemul este un act de magie verbală, bazat pe credința În puterea cuvântului de a institui, de a modifica o stare existentă. Blestemul rostit de mamă și Împlinirea acestuia e un motiv frecvent În basme, legende și cântece. În basme zânele și fetele de Împărat sunt prefăcute În monștri, În broaște sau păsări ca urmare a unui blestem. Eroul din basmul Crai-vișăn datorează puterea unei origini animale: este fiul unei vaci negre (de fapt, al unei neveste de preot transformată
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
stare existentă. Blestemul rostit de mamă și Împlinirea acestuia e un motiv frecvent În basme, legende și cântece. În basme zânele și fetele de Împărat sunt prefăcute În monștri, În broaște sau păsări ca urmare a unui blestem. Eroul din basmul Crai-vișăn datorează puterea unei origini animale: este fiul unei vaci negre (de fapt, al unei neveste de preot transformată Într-o vacă neagră). Vaca, Înjurată de argat, rămâne Însărcinată. Ea naște, lângă un vișin un drăguț de băiat, de-ți
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Întregului neam. Șarpele casei ar fi, ca și steaua sau pomul consacrat, corespondentul din natură al omului și depozitarul mitologic al soartei sale. Există o serie de cazuri În care fata de Împărat rămâne Însărcinată doar văzându-și alesul. În basmul Voinicul cel fără de tată, o fată de Împărat, uitându-se la un june, simți un fior, apoi ca o scânteie de foc o arse ceva la inimă; Însărcinată din vedere, atrage asupra ei mânia părinților și este alungată Într-o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
-se la un june, simți un fior, apoi ca o scânteie de foc o arse ceva la inimă; Însărcinată din vedere, atrage asupra ei mânia părinților și este alungată Într-o corăbioară, pe valurile apelor. La fel se Întâmplă În basmul Busuioc și Musuioc. Situații similare se regăsesc și În basmele altor popoare. De exemplu, În incipitul basmului Degețica prezintă dorința unei femei de a avea un copil. O vrăjitoare, plătită cu un ban de argint, o sfătuiește să planteze În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
scânteie de foc o arse ceva la inimă; Însărcinată din vedere, atrage asupra ei mânia părinților și este alungată Într-o corăbioară, pe valurile apelor. La fel se Întâmplă În basmul Busuioc și Musuioc. Situații similare se regăsesc și În basmele altor popoare. De exemplu, În incipitul basmului Degețica prezintă dorința unei femei de a avea un copil. O vrăjitoare, plătită cu un ban de argint, o sfătuiește să planteze În ghiveci un fir de orz; aici crește o floare asemănătoare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
inimă; Însărcinată din vedere, atrage asupra ei mânia părinților și este alungată Într-o corăbioară, pe valurile apelor. La fel se Întâmplă În basmul Busuioc și Musuioc. Situații similare se regăsesc și În basmele altor popoare. De exemplu, În incipitul basmului Degețica prezintă dorința unei femei de a avea un copil. O vrăjitoare, plătită cu un ban de argint, o sfătuiește să planteze În ghiveci un fir de orz; aici crește o floare asemănătoare unei lalele, dar ale cărei petale rămân
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mare de la mână, care a fost botezată Degețica. Și Povestea lui Tom Degețel narează un asemenea caz. Merlin, Înțelept și iscusit vrăjitor, Îi Îndeplinește dorința unei femei de a avea un fecior mic cât degetul cel mare al bărbatului ei. Basmul Floarea și Florea prezintă o situație diferită: niște zmei cu care s-a războit Împăratul au jurat că, dacă va naște Împărăteasa o fată, ei o fură și o batjocuresc. Împăratul Încearcă să Împiedice acest lucru. De aceea, construiește un
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o floare frumoasă. A rugat pe o roabă să se ducă să i-o culeagă. Cum a mirosit-o, fata a rămas Însărcinată. Și de această dată, accentul În nararea evenimentelor nu cade asupra nașterii propriu zise, ci asupra conceperii. Basmul nu pune niciodată la Îndoială nașterea; conceperea este punctul crucial care asigură apariția copilului. Copilul poate fi dobândit În vis. Simbol al aventurii individuale, visul este expresia cea mai tainică a ființei. În narațiunea Ion Vântul se spune că: În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]