KorAP: Find »[drukola/base=boteza & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...236 237 238 ...247 >

6,157 matches

Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349

noi numai prin faptul că au dezbrăcat „haina trupului trecător, au ieșit din acest cort stricăcios”. Biserica creștină, după învățătura Mântuitorului, a făcut rugăciuni pentru cei adormiți dintru început. în Biserica apostolică, Sf. Ap. Pavel amintește că, în Corint, se botezau morții nebotezați. Adică încercau să ajute pe cei morți, botezându-se în locul lor. Și în catacombe erau inscripții care arătau încercări de rugăciuni pentru cei adormiți. Toate liturghiile Bisericilor creștine cuprind rugăciuni pentru morți. La rânduiala Sfintei Liturghii, se fac

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
au ieșit din acest cort stricăcios”. Biserica creștină, după învățătura Mântuitorului, a făcut rugăciuni pentru cei adormiți dintru început. în Biserica apostolică, Sf. Ap. Pavel amintește că, în Corint, se botezau morții nebotezați. Adică încercau să ajute pe cei morți, botezându-se în locul lor. Și în catacombe erau inscripții care arătau încercări de rugăciuni pentru cei adormiți. Toate liturghiile Bisericilor creștine cuprind rugăciuni pentru morți. La rânduiala Sfintei Liturghii, se fac rugăciuni pentru cei răposați și se aduc prinosuri euharistice, cu

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
spre apus și preotul îl întreabă de trei ori: „Te lepezi de satana? și de toate lucrurile lui? și de toți slujitorii lui ? și de toată slujirea lui ? și de toată trufia lui? Și răspunde cel ce vine să se boteze la fiecare întrebare; iar de va fi prunc sau păgân de altă limbă cel ce vine să se boteze, atunci răspunde nașul și zice: Mă lepăd.” Cel ce se botează sau nașul răspunde de trei ori „mă lepăd”. După ce răspunde

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
de toți slujitorii lui ? și de toată slujirea lui ? și de toată trufia lui? Și răspunde cel ce vine să se boteze la fiecare întrebare; iar de va fi prunc sau păgân de altă limbă cel ce vine să se boteze, atunci răspunde nașul și zice: Mă lepăd.” Cel ce se botează sau nașul răspunde de trei ori „mă lepăd”. După ce răspunde că s-a lepădat, preotul îi zice: „Suflă și-l scuipă pe el.” Iar el sau nașul suflă de

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
toată trufia lui? Și răspunde cel ce vine să se boteze la fiecare întrebare; iar de va fi prunc sau păgân de altă limbă cel ce vine să se boteze, atunci răspunde nașul și zice: Mă lepăd.” Cel ce se botează sau nașul răspunde de trei ori „mă lepăd”. După ce răspunde că s-a lepădat, preotul îi zice: „Suflă și-l scuipă pe el.” Iar el sau nașul suflă de trei ori și scuipă de trei ori. Și făcându-se acestea

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
că s-a lepădat, preotul îi zice: „Suflă și-l scuipă pe el.” Iar el sau nașul suflă de trei ori și scuipă de trei ori. Și făcându-se acestea, preotul întoarce cu fața spre răsărit pe cel ce se botează, care ține mâinle slobode în jos, și îl întreabă: „Te unești cu Hristos?” Și răspunde cel ce vine să se boteze sau nașul: „Mă unesc.” Preotul iarăși îl întreabă a doua oară: „Te unești cu Hristos?” El sau nașul răspunde

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
și scuipă de trei ori. Și făcându-se acestea, preotul întoarce cu fața spre răsărit pe cel ce se botează, care ține mâinle slobode în jos, și îl întreabă: „Te unești cu Hristos?” Și răspunde cel ce vine să se boteze sau nașul: „Mă unesc.” Preotul iarăși îl întreabă a doua oară: „Te unești cu Hristos?” El sau nașul răspunde a doua oară: „Mă unesc.” Preotul iarăși îl întreabă a treia oară: „Te unești cu Hristos?” El sau nașul răspunde a

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
tămăduirea trupului. La urechi spre ascultarea credinței, la mâini și la picioare ca să-l urmeze pe Hristos și să lucreze poruncile lui. După ce-l unge peste tot trupul, preotul îl ia în mâini și ținându-l drept, spre răsărit, îl botează, afundându-l de trei ori în apa sfințită, zicând: „Se botează robul lui Dumnezeu (numele) în numele Tatălui. Amin. La a doua afundare: „Și al Fiului. Amin.” Iar la a treia afundare: „Și al Duhului Sfânt. Amin; acum și pururea și

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
picioare ca să-l urmeze pe Hristos și să lucreze poruncile lui. După ce-l unge peste tot trupul, preotul îl ia în mâini și ținându-l drept, spre răsărit, îl botează, afundându-l de trei ori în apa sfințită, zicând: „Se botează robul lui Dumnezeu (numele) în numele Tatălui. Amin. La a doua afundare: „Și al Fiului. Amin.” Iar la a treia afundare: „Și al Duhului Sfânt. Amin; acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.” Rareori întâlnim rugăciuni și învățături mai frumoase

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465

ele nu însemnau anul 2000, ci 1900. Aceasta era o mare confuzie conceptuală și nu un virus. Revenind la programele malițioase cu rol distructiv, întrucât mulți specialiști apreciază că nu toate îndeplinesc întocmai condițiile de a fi viruși, le-au botezat malware, de la malicious software (software sau programe malițioase). Deseori, este destul de greu să încadrezi programele în anumite tipuri, pentru că ele au caracteristici complexe, vorbindu-se astfel despre viruși hibrizi, posibil de încadrat în mai multe categorii. Totuși, literatura de specialitate

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

și administrativ la Școala normală din Bârlad, fapt pentru care legea este primită și de Senat cu 38 de voturi, contra 13. * George Ghimbășanu era născut din părinți români în comuna Zernesci, Comitatul Făgărașului, Ținutul Transilvaniei, la 20 decembrie 1840, botezat la 25 decembrie în religia greco-catolică; era emigrant și lepădat de protecția austro-ungară, la Bârlad, unde se căsătorise în 1873 cu Maria Vintilescu și avea doi copii, se bucura de o bună conduită în societate, profesor în urbea Bârlad; la

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
după cum se spunea, într-un cursiv din pagina a doua, referitor la „greutățile de a da la iveală o gazetă”: „la Bârlad e ploaie și de ziare”, pe care „răutăcioși - de care nu ne putem plânge că lipsesc, le-au botezat „ciuperci”. Dar avertiza redacția: „Să ferească Dumnezeu pe cei ce le califică „ciuperci” să ajungă a avea nevoie de o ciupercă și să nu o găsească.” Intransigentul, în patru pagini, format 33/47 cm, realizat la Tipografia și legătoria de

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
16 martie, 15 aprilie, 27 iulie și 7 septembrie 1883 - Notă personală). * Iarnă sau vară, elevii de la Școala normală „pu rtând cămașă peste ... izmene”... * În „Istoricul spitalului din Bârlad” din volumul „Bârladul odinioară și astăzi” medicii I. Graur și N. Botezatu arată că în perioada 1891 - 1914 șeful spitalului a fost dr. Teodor Cerchez, iar ca medic secundar în 1885 a fost dr. N. Burghele. Menționăm că în numărul 15 din 2 aprilie 1895 al ziarului Legalitatea se arată că „în urma

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
director pe Aurel Găvan, editorialist ‐ Constantin Teodorescu, redactor coordonator - Laurențiu Chiriac. Dispune de un larg colectiv de redacție - redactori și colaboratori: Nicolae Mitulescu, Petruța Chiriac, Teodor Pracsiu, Mioara Popa, Valentin Negre, Corneliu Filipescu, Ioan Puflea, Gheorghe Catană, Corneliu Florența, Nicu Botezatu, Neculai Artene, Gheorghe Clapa, George Irava, Oltea Rășcanu - Gramaticu, Mihai Luca, Eliza Olteanu, Vasile Slabu (fotoreporter). De tehnoredactare se ocupă Bogdan Artene, Ana‐Maria, Gheorghiu, Mihaela Măstac, iar ca agent publicitar, responsabilitatea revine lui Constantin Grigoriu. „Neîndoielnic, Păreri tutovene întruchipează

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
diverse: analize, reportaje, portrete în tuș sau însoțite de fotografii, foiletoane, însemnări, interviu, raidanchetă, instantanee, fapt divers, proză ori versuri, plus 141 grafică și caricatură realizate de tehnicianul Leonte ori Laurențiu Gheorghiu. În anii în care era incomod să‐ ți botezi copiii sau să mergi la biserică să te cununi, să promovezi calitățile țiganilor, Rulmentul a cutezat, și pentru prima dată în presa din țară a publicat la 31 ianuarie 1962 reportajul ” O viaț ă de om”, în care era vorba

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
că‐și împlinise datoria. Chipul lui ridicat în bronz, în fața Școlii normale și inaugurat așa cum se cuvenea, veșnicește un mare suflet de român și o muncă dintre cele mai roditoare, care trebuie să rămână pildă vie tuturor bârlădenilo r.” (G.V. Botez din revista Țara de Jos, nr. 4-6 iulie - septembrie, 1924.) * Scopul luptei politice și profesionale a profesorului Ion Popescu a fost ca „România să devină unită cu t oate părțile ei; cultă și civilizată de la o margine la alta, ta

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
1988 și 1989 au beneficiat de sponsorii: IEPAM și ABROM Bârlad. 247 * Albumul creștinului Albumul creștinului de preot Constantin T. Beldie, vol.I Bârlad 1939, p.125-126: “Ce nume trebuie să dăm copiilor noștri?” Scopul pentru care cel ce se botează - fie copil sau vârstnic - este următorul: în primul rând se arată prin aceasta un adânc respect față de cei care au răspândit în lume Cuvântul Evangheliei și în al doilea rând, noi purtăm numele sfinților ca semn al legăturii sufletești cu

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
care numai modernitate nu înseamnă. * Analele Spitalului Beldiman și Elena Beldiman Bârlad (1892-1911) Vizau „publicarea o dată pe an a tuturor observațiilor clinice necesare celor care fac lucrări medical e speciale”. În perioada 1892 - 1898 - așa cum spun I. Grosu și N. Botezatu în a lor Istoria Spitalului din Bârlad (1838 - 1944). Organizarea sanitară în Moldova la sfârșitul se colului al XIX‐lea în „Bârladul odinioară și astăzi”, vol. II, pag. 539‐549, Analele medicale au fost tipărite prin grija dr. Theodor Cerchez

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
C.G.Damaschin, A. Hoch, N. Iorga, Niger și preotul Al. Popescu. Costa anual 5 lei. * Curierul sănătății, 1912 Privea pe toți acei ce țin la sănătatea lor, în special pe săteni.” (Din Istoricul Spitalului Bârlad de I. Grosu și N. Botezatu). * Doina Doina, revistă de limbă, literatură și artă populară, cu apariție o dată pe lună, editată în anii 1928‐ 1929 de către preotul P.G. Savin - Jorăști Covurlui, la Tipografia C.D. Lupașcu din Bârlad, strada Ștefan cel Mare. În cuprinsul numărului 6 / 0ctombrie

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
care militau pentru o mai strânsă legătură la sate mai ales, între preot și învățător; „Bețivul este un mort viu", un comentariu pe baza spuselor Sf. Ioan Gură de aur; „Apărați biserica!" era o chemare duhovnicească pentru oricine s-a botezat în numele Tatălui și al Fiului și al Sf. Duh, pentru orice creștin ortodox de a apăra cu credință și cu iubire, în orice loc și în orice timp, sfânta noastră biserică strămoșească; „Datini religioase de Anul Nou" era o pledoarie

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
personalități medicale românești: Ion Juvara și George Emil Palade, între 9‐ 11octombrie 2003 - la Piatra Neamț și a XIX‐a reuniune a chirurgilor din Moldova (vezi nr.737 /2003 din ziarul Păreri Tutovene). Director și coordonator al publicației este dr. Nicu Botezatu. „Adresa pentru corespondență, str. Bradului nr. 10 Bârlad; redacția la Păreri Tutovene Bârlad ori la Primăria municipiului Bârlad - Spitalul municipal de adulți Bârlad, str. Republicii nr.300, tipar - Tipografia A.D.C. Vaslui. Citind articolul „Biblioteca publicației Pagini Medicale Bârlădene” - apărut

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Tutovene Bârlad ori la Primăria municipiului Bârlad - Spitalul municipal de adulți Bârlad, str. Republicii nr.300, tipar - Tipografia A.D.C. Vaslui. Citind articolul „Biblioteca publicației Pagini Medicale Bârlădene” - apărut la rubrica „Pilula la ceas de veghe”, scris de dr. Nicu Botezatu, despre „cărțile scrise de medici, din mai marele univers al cărților în general, pe care le‐am îndrăgit dimpreună cu soția și copii mei, răspândite în acareturile casei”, pe mine, ca cititor, gândurile m‐ au dus la ceea ce scrie în

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
în general, pe care le‐am îndrăgit dimpreună cu soția și copii mei, răspândite în acareturile casei”, pe mine, ca cititor, gândurile m‐ au dus la ceea ce scrie în caseta referitoare la tehnoredactarea revistei: Mihaela - Adriana 380 Nastac, Alexandra - Nina Botezatu, Nicolae‐Alexandru Botezatu este - ceea ce înseamnă, într‐ adevăr, că publicația este inima familiei medicului Botezatu. Și nu întâmp lător. Tatăl său -Alexandru Botezatu - ani mulți secretar al Comitetului executiv de la Primăria municipiului Bârlad era un mare iubitor și cunoscător de

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
care le‐am îndrăgit dimpreună cu soția și copii mei, răspândite în acareturile casei”, pe mine, ca cititor, gândurile m‐ au dus la ceea ce scrie în caseta referitoare la tehnoredactarea revistei: Mihaela - Adriana 380 Nastac, Alexandra - Nina Botezatu, Nicolae‐Alexandru Botezatu este - ceea ce înseamnă, într‐ adevăr, că publicația este inima familiei medicului Botezatu. Și nu întâmp lător. Tatăl său -Alexandru Botezatu - ani mulți secretar al Comitetului executiv de la Primăria municipiului Bârlad era un mare iubitor și cunoscător de literatură, un meloman

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
acareturile casei”, pe mine, ca cititor, gândurile m‐ au dus la ceea ce scrie în caseta referitoare la tehnoredactarea revistei: Mihaela - Adriana 380 Nastac, Alexandra - Nina Botezatu, Nicolae‐Alexandru Botezatu este - ceea ce înseamnă, într‐ adevăr, că publicația este inima familiei medicului Botezatu. Și nu întâmp lător. Tatăl său -Alexandru Botezatu - ani mulți secretar al Comitetului executiv de la Primăria municipiului Bârlad era un mare iubitor și cunoscător de literatură, un meloman și interpret pe care (Dumnezeu să‐l aibă în grijă!) l‐am

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]