7,134 matches
-
care și acela potrivit căruia „așa-zișii turci” (formula aparține naționaliștilor bulgari) din Bulgaria sunt de fapt bulgari islamizați și turciți în cei 500 de ani de stăpânire turcească. În cursul acestui proces de schimbare a identității comunității turce, statul bulgar a recurs la o mare varietate de acțiuni: închiderea progresivă a ziarelor, a revistelor, a teatrelor și a instituțiilor de cultură în limba turcă, închiderea sau schimbarea funcționalității moscheilor, schimbarea toponimelor turcești cu toponime bulgare, schimbarea documentelor de identitate a
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
a identității comunității turce, statul bulgar a recurs la o mare varietate de acțiuni: închiderea progresivă a ziarelor, a revistelor, a teatrelor și a instituțiilor de cultură în limba turcă, închiderea sau schimbarea funcționalității moscheilor, schimbarea toponimelor turcești cu toponime bulgare, schimbarea documentelor de identitate a 900.000 de etnici turci (10% din populația totală a țării) cu scopul de a li se bulgariza numele și de a mușamaliza în acest fel existența oficială a unei minorități etnice turce în Bulgaria
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
în Valahia și pentru că aici sub protecție rusească în timpul războiului ruso-turc, practicarea cultului catolic nu era interzisă de catre autorități și să se așeze în Cioplea, pe Moșia boierului Dudescu . Deși nu se știe cu exactitate data în care aceste populații bulgare catolice au ajuns în Valahia, o referință a istoricului Nicolae Iorga, vorbește despre un document trimis de la Cioplea în 10 noiembrie 1823 probabil și datorită faptului că această comunitate era administrată de Episcopii pasioniși de Nicopole ad Hystrum. Aceast document
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
bolnav pe moarte, dar refăcându-mă, cât de cât, în ceea ce privește sănătatea, mi-am continuat misiunea și, între timp, au venit doi Pasioniști de la Roma care au rămas la București pentru a învăța limba română." Scrisoarea vorbește despre fuga populației catolice bulgare peste Dunăre, în Valahia pentru că pericolul pe care îl reprezentau turci era foarte mare, iar populațiile catolice din jurul Nicopolelui puteau fi masacrate. Deși episcopul pasionist care i-a condus a insistat să treacă Dunărea unele persoane nu au fost deacord
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
înregistrat, alături de mai vechiul voievodat al Transilvaniei, supus și condus de maghiari, două state românești : Țara Românească și Moldova. Înainte de alipirea sa la Țara Românească, și de cucerirea sa de către Turci, Dobrogea a fost un despotat cu populație majoritar română, bulgară și greacă. Populația regiunilor istorice tradiționale a evoluat în decursul istoriei, grupurile etnice și limbile vorbite pe teritoriul lor modificându-se uneori în favoarea Românilor, alteori în favoarea altor grupuri. În zilele noastre, Românii ca grup lingvistic sunt majoritari numai pe teritoriul
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
a primit însărcinarea de ofițer de legătură între armata română și escadra rusă staționată în portul Constanța, comandată de amiralul de Veraillon. A luat parte la misiuni de recunoaștere, atât pe mare, cât și pe uscat, înainte de declanșarea atacului trupelor bulgare și germane din 20 octombrie 1916. În momentul în care linia frontului a fost spartă, la 22 octombrie escadra rusă a părăsit Constanța, Matila Ghyka rămănând pe bordul vasului amiral, crucișătorul Rostislav. Exista speranța ca marina rusă să încerce un
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
inaugurat la 20 iunie 1954 și denumit Podul Prieteniei, este prevăzut de asemenea cu o cale rutieră și feroviară. Proiectul de construire a unui pod în zona Calafat-Vidin datează din anul 1925. Inaugurarea podului a avut loc în prezența premierului bulgar Plamen Oreșarski, a celui român Victor Ponta, și a comisarului european pentru politica regională Johannes Hahn. La deschidere, pe lângă numeroși oficiali români și bulgari, a asistat și guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Până în 14 iunie 2013, singura modalitate de a traversa
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
pod în zona Calafat-Vidin datează din anul 1925. Inaugurarea podului a avut loc în prezența premierului bulgar Plamen Oreșarski, a celui român Victor Ponta, și a comisarului european pentru politica regională Johannes Hahn. La deschidere, pe lângă numeroși oficiali români și bulgari, a asistat și guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Până în 14 iunie 2013, singura modalitate de a traversa Dunărea între Calafat și Vidin era serviciul de feribot, care execută curse la fiecare două ore, imediat ce 19-20 de camioane sunt încărcate. De pe malul
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Wiederaufbau (KfW) (tradus "Institutul de Credit pentru Reconstrucție"), în zona selectată pentru construcția podului (kilometrul fluvial 796+000) au fost elaborate studii preliminare geotehnice și hidrotehnice de către compania Ruhr Ingenieurgesellschaft (RRI) ("Societatea Inginerească Ruhr") din Germania, în asociere cu compania bulgară GUS și cea română IPTANA București. Studiile au confirmat corectitudinea alegerii și au asigurat datele preliminare topografice și geologice necesare proiectării. Între 2001-2003, folosind aceeași finanțare KfW, consorțiul alcătuit din Erm Lahmeyer din Germania, Irin și Geomarin din Bulgaria, și
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
iunie. Scopul acestei selecții, numită și „licitație de precalificare”, era alegerea a maximum opt consorții care să fie invitate apoi să participe la licitația propriu-zisă. După studierea ofertelor s-au calificat pentru licitație următoarele consorții: Pe 1 decembrie 2005 guvernul bulgar a aprobat proiectul, după negocierea termenilor lui cu România. În final, pe 25 mai 2006 Uniunea Europeană a aprobat documentele pentru licitație, iar companiile dornice să participe și-au putut depune ofertele până pe 15 septembrie 2006. Ministerul bulgar al Transporturilor le-
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
decembrie 2005 guvernul bulgar a aprobat proiectul, după negocierea termenilor lui cu România. În final, pe 25 mai 2006 Uniunea Europeană a aprobat documentele pentru licitație, iar companiile dornice să participe și-au putut depune ofertele până pe 15 septembrie 2006. Ministerul bulgar al Transporturilor le-a deschis pe 18 septembrie. Compania spaniolă FCC a fost însărcinată, pe data de 30 ianuarie 2007, cu detaliile de execuție și construcția podului, în timp ce consorțiul franco-britanic Ingérop / High-Point Rendel a fost desemnat consultantul lucrării. Pe data
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
spaniolă FCC a fost însărcinată, pe data de 30 ianuarie 2007, cu detaliile de execuție și construcția podului, în timp ce consorțiul franco-britanic Ingérop / High-Point Rendel a fost desemnat consultantul lucrării. Pe data de 13 mai 2007, în cadrul unei inaugurări festive, premierul bulgar Serghei Stanișev a îndepărtat în mod simbolic prima lopată de pământ de pe viitorul șantier al podului Vidin-Calafat, în prezența lui Erhard Busek, coordonatorul din acea vreme al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. În cazul României, proiectul de construire
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
controlul comun al traficului și taxare. Conform memorandumului semnat de cele două țări înaintea începerii lucrărilor de construcție, toate taxele rutiere pentru traversarea podului Calafat-Vidin vor fi percepute de către România, pentru Bulgaria rămânând doar taxele feroviare. Cel mai probabil, partea bulgară a acceptat această condiție nefavorabilă în schimbul acordului dat de România pentru a fi construit un pod între Calafat și Vidin, întrucât Bucureștiul nu prea își dorea acest lucru. Podul propriu-zis este o investiție bulgară, beneficiarul lucrării fiind Ministerul Transporturilor din Bulgaria
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
taxele feroviare. Cel mai probabil, partea bulgară a acceptat această condiție nefavorabilă în schimbul acordului dat de România pentru a fi construit un pod între Calafat și Vidin, întrucât Bucureștiul nu prea își dorea acest lucru. Podul propriu-zis este o investiție bulgară, beneficiarul lucrării fiind Ministerul Transporturilor din Bulgaria. Bulgarii au realizat podul feroviar și rutier cu patru benzi, un terminal feroviar nou pentru mărfuri, șapte kilometri de cale ferată nouă și patru noduri rutiere noi, în timp ce România a construit pentru infrastructura de
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
SpA. / DIWI Consult International GmbH / Tecnic Consulting Engineering - România SRL a supervizat lucrările din postura de consultant. este o structură combinată rezemată la capete pe trei cule, din care două pe malul bulgăresc, iar una pe malul românesc. Pe malul bulgar, calea ferată se desprinde din structura unitară a podului și continuă pe un viaduct separat, în lungime de 400 m, pentru a putea asigura declivitățile stabilite prin normative. La capătul viaductului feroviar se află culeea A-1, la capătul viaductului
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
au sugerat realizarea în viitorul apropiat a unor poduri similare care să lege cele două țări în zone de interes economic sau de tranzit sporit. Cu ocazia unei vizite pe care a întreprins-o în noiembrie 2005 în România, președintele bulgar Gheorghi Părvanov a propus construirea în următorii 20 de ani a cel puțin două poduri noi peste Dunăre, unul la Nicopole-Turnu Măgurele, celălalt la Silistra-Călărași, declarând: „Trebuie să avem câte un pod peste Dunăre oriunde tranzitul de persoane și de
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
faptul că Fondul a angajat o echipă de consultanți internaționali să efectueze un studiu, iar datele preliminare privind locația podului erau extrem de promițătoare. Primăria Silistra dorea să înceapă procedurile de concesionare cât mai curând și să solicite și sprijinul guvernului bulgar. Pe 5 decembrie 2008 Petăr Mutafchiev, ministrul bulgar al Transporturilor, spunea în fața studenților de la Facultatea de Transporturi și Construcții din cadrul Universității de Arhitectură, Construcții și Geodezie din Sofia, că „în acest moment există negocieri în stadiu avansat cu România privind
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
consultanți internaționali să efectueze un studiu, iar datele preliminare privind locația podului erau extrem de promițătoare. Primăria Silistra dorea să înceapă procedurile de concesionare cât mai curând și să solicite și sprijinul guvernului bulgar. Pe 5 decembrie 2008 Petăr Mutafchiev, ministrul bulgar al Transporturilor, spunea în fața studenților de la Facultatea de Transporturi și Construcții din cadrul Universității de Arhitectură, Construcții și Geodezie din Sofia, că „în acest moment există negocieri în stadiu avansat cu România privind două poduri noi peste fluviul Dunărea”. Ministrul Mutafchiev
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
este mai interesată, și Silistra-Călărași, pe care Bulgaria o consideră prioritară. Pe 24 februarie 2009 Petăr Mutafchiev s-a întâlnit la Calafat cu omologul său român, Radu Berceanu. În urma discuțiilor, acesta a declarat: Petăr Mutafchiev a declarat și el presei bulgare că cele două țări au avut în trecut puncte de vedere diferite, însă acum se va pregăti un acord care va stipula că România va construi un pod la Oreahovo-Bechet, iar Bulgaria alt pod la Călărași-Silistra. În octombrie 2009 o
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
fost investit cabinetul condus de premierul Emil Boc, iar unul dintre punctele programului de guvernare a fost „Inițierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunăre la Turnu Măgurele - Nicopole și conectivitatea cu Autostrada Sudului”. Pe 10 mai 2010 Rosen Plevneliev, ministrul bulgar al Dezvoltării Regionale, a anunțat probabilitatea ca Uniunea Europeană să finanțeze proiectele de construire a două noi poduri peste Dunăre, care să lege orașele Oreahovo-Bechet și Silistra-Călărași. Anunțul a fost făcut la o conferință internațională de două zile, desfășurată la Ruse
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
și Silistra-Călărași. Anunțul a fost făcut la o conferință internațională de două zile, desfășurată la Ruse, privind strategia UE față de Regiunea Dunării. La conferință au mai participat prim-ministrul Boiko Borisov, comisarul european pentru Politică Regională Johannes Hahn și ministrul bulgar al Economiei, Energiei și Turismului Traicio Traikov. Pe 21 octombrie 2014, Guvernul României a aprobat semnarea unui memorandum de înțelegere cu autoritățile bulgare pentru implementarea studiilor de fezabilitate privind construcția a două noi poduri peste Dunăre, la Silistra-Călărași și Nicopole-Turnu
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
conferință au mai participat prim-ministrul Boiko Borisov, comisarul european pentru Politică Regională Johannes Hahn și ministrul bulgar al Economiei, Energiei și Turismului Traicio Traikov. Pe 21 octombrie 2014, Guvernul României a aprobat semnarea unui memorandum de înțelegere cu autoritățile bulgare pentru implementarea studiilor de fezabilitate privind construcția a două noi poduri peste Dunăre, la Silistra-Călărași și Nicopole-Turnu Măgurele. Pe data de 18 iulie 2011 miniștrii Economiei din România și Bulgaria, Ion Ariton și Traicio Traikov, au anunțat că în septembrie
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
făcut ca Sofia să devină un punct de intersecție între aripa sudică a Coridorului IV, Coridorul VIII și ramura C a Coridorului X. Iordanka Ganceva, cercetător la "Institute for Market Economics" din Sofia, sublinia într-un studiu că pentru guvernul bulgar a devenit prioritară aripa sudică a Coridorului IV, pentru că ea lega Bulgaria și întreg Sud-Estul Europei (prin coridoarele VIII și X) de Europa de Vest, în timp ce aripa nordică a Coridorului IV devenea o prioritate a guvernului român, care spera printre altele la
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
că cel mai potrivit amplasament pentru construcția podului este Lom-Rast. Cercetarea dădea dreptate Bulgariei, care solicita construcția podului în zona sa de nord-vest, însă România nu a acceptat rezultatele cercetării. Spre sfârșitul anilor '90 Grecia s-a alăturat solicitării părții bulgare de a se construi podul între Vidin și Calafat. Pentru Grecia, interesată în dezvoltarea aripii sudice a Coridorului IV Pan-European și implicit a portului Salonic ca punct terminus al coridorului, construcția podului în acea zonă era vitală, scurtând substanțial
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
cel român Andrei Pleșu, au decis să alcătuiască o echipă de experți care să ajute la depășirea impasului creat de dezacordul asupra amplasării noului pod peste Dunăre. În octombrie 1998, la întâlnirea Trilateralei Grecia-România-Bulgaria, desfășurată la Delphi, în Grecia, președintele bulgar Petăr Stoianov și premierul grec Costas Simitis au pledat pe lângă președintele român Emil Constantinescu pentru construirea podului în zona menționată. Presa bulgară, preluată și de presa română, relata la încheierea lucrărilor Trilateralei că Bucureștiul continuă să se opună construirii unui
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]