7,041 matches
-
gândești, abia amuzat, la necuviințele facsimilului și ale ieftinătății în domeniul celor sfinte. Aceste locuri de memorie care sunt față de amintirea lui Iisus ceea ce este flecăreala față de cuvânt cu excepția, desigur, a construcțiilor cruciate cum ar fi mica sală gotică a Cenaclului, lângă mormântul lui David, sau atât de pura biserică romană Sfânta Ana, de lângă Poarta Leilor aproape că-mi vine să văd în ea o mașinațiune anticlericală, un entrism deturnat ca al doctorului în teologie Emile Combes, introdus în arhitectura pioasă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
caz, eu unul suspectez Ierusalimul creștin de existență dublă, studiu și rugăciune de o parte, însemne ale crucii de cealaltă. Am uneori impresia că pentru dominicanii, iezuiții și adepții ordinului Adormirii dindărătul porților închise, Sfântul Mormânt, biserica de la Nazaret și Cenaclul din Ierusalim sunt asimilabile cu niște locuri rău famate, niște așezăminte cam dubioase pe care-i mai bine să le ocolești, gen Moulin de la Gallete sau Crazy Horse. Cu care ei întrețin, de altminteri, aceleași raporturi evazive ca și parizianul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
epoci în dezvoltarea istorică a statului român; 18. Neculai Drăgușanu, profesor de gimnastică la Școala normală "Ștefan cel Mare", Fălticeni, a scris articole despre starea învățământului în presa fălticeneană; 19. Dan Protopopescu, profesor limba română Liceu "Nicu Gane", Fălticeni; conduce cenaclul literar "Nicolae Bălcescu"; membru al Partidului Național Cuzist a fost primar al Fălticenilor între decembrie 1937 și februarie 1938; 20. George Topârceanu, (1886-1937) poet, a condus împreună cu M. Sadoveanu revistele "Însemnări literare" și "Însemnări ieșene", a fost membru corespondent al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de științe, secția de matematică, pe care o absolvă în anul 1935. Activitatea profesională După terminarea studiilor superioare, din lipsă de posturi în învățământul mediu, lucrează ca funcționar în administrația publică de stat a orașului Tulcea, unde activează și în cadrul Cenaclului „Panait Istrati”, până în decembrie 1936. Între decembrie 1936 - decembrie 1939 este redactorul șef al revistei „Bugeacul”, după retragerea, pe motive politice, a poetului Teodor Nencev, fondatorul revistei. Iacob Slavov s-a retras și el de la conducerea revistei din cauza divergențelor cu
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
ceva vreme... Cam de câți ani? Ce îți amintești de perioada în care ne-am cunoscut? Cum era lumea ta atunci? Cum vedeai lumea, în general? Ce îți mai amintești despre colegii tăi, cu care ai pornit la drum la cenaclul elevilor de la Târgu Neamț, inițiat și coordonat de mine, de colegii de la cenaclul de la Piatra Neamț...? Dacă nu greșesc, prima dată când am fost la cenaclul de la Târgu Neamț eram în clasa a VI-a, deci se întâmpla în toamna anului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ne-am cunoscut? Cum era lumea ta atunci? Cum vedeai lumea, în general? Ce îți mai amintești despre colegii tăi, cu care ai pornit la drum la cenaclul elevilor de la Târgu Neamț, inițiat și coordonat de mine, de colegii de la cenaclul de la Piatra Neamț...? Dacă nu greșesc, prima dată când am fost la cenaclul de la Târgu Neamț eram în clasa a VI-a, deci se întâmpla în toamna anului 1984. În clasa a VII-a veneam, cu colega mea de la școala din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
general? Ce îți mai amintești despre colegii tăi, cu care ai pornit la drum la cenaclul elevilor de la Târgu Neamț, inițiat și coordonat de mine, de colegii de la cenaclul de la Piatra Neamț...? Dacă nu greșesc, prima dată când am fost la cenaclul de la Târgu Neamț eram în clasa a VI-a, deci se întâmpla în toamna anului 1984. În clasa a VII-a veneam, cu colega mea de la școala din Valea Seacă, Antoaneta Dohotariu, la Piatra Neamț. Au trecut mai mult de 30
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de poezie. Știu că Antoaneta Dohotariu lucrează de mult timp în televiziune, la București. La Iași, la sfârșitul anilor '90, l-am revăzut pe Codrin Dinu Vasiliu, poet și lider al Asociației "Outopos", activă pe atunci. Despre Rodica Potoceanu, din cenaclul de la Târgu Neamț, știam că a publicat mai multe volume de poezie. Căutând acum numele pe net, am văzut că a murit la sfârșitul anului 2013. N-am mai căutat alte nume. Biblioteca mea, câtă era, dar cu cărți rare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
amintești, am intrat în literatură înaintea lor (talentul precoce îl consider, în cazul meu, un dezavantaj, nu un avantaj: am debutat mai devreme decât se cuvenea, doldora de influențe și de clișee poetice...). Apoi, fiindcă n-am venit dintr-un cenaclu, cu un maestru la cârmă și cu un program literar limpede, explicit, ci m-am format de unul singur, ezitant, prin succesive renunțări la mine însumi, prin încercări, ca o apă care-și sapă albia. Apoi, fiindcă am venit dintr-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
timpul liber la spectacole și chiar la repetiții. După experiența inegalabilă a "școlii ludice" de la revista studențească Echinox din Cluj, Teatrul Tineretului a avut darul de a amortiza plăcut șocul realității. Mai frecventam în primul meu an de învățământ un cenaclu al cadrelor didactice, destul de provincial, unde i-am cunoscut însă pe Lucian Strochi și Viorel Buruiană (prozatorul Vladimir Tescanu), cu care m-am împrietenit pierzând nopțile în discuții și lecturi literare. Într-o zi de iarnă, fiind în pauza mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
rămâne necunoscută. Președintele Uniunii Scriitorilor remarca, în urmă cu câteva săptămâni, că această situație constituie un pericol pentru însăși cultura națională. Alți observatori au atras de mai multă vreme atenția asupra "județenizării culturii" prin străduințele veleitarilor cu inițiativă, care organizează cenacluri și festivaluri județene, sau publică reviste și volume de circuit județean, ridicându-se în slăvi unii pe alții, ceea ce agravează confuzia valorilor și contribuie la dezintegrarea culturii naționale. Iar dezintegrarea culturii constituie în cele din urmă un pericol pentru însăși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
atunci și să cred că a scrie înseamnă a cotiza la teoriile facile ale propagandei literare comunistoide. A contat și faptul că în Craiova exista o revistă condusă de Marin Sorescu, "Ramuri", de un foarte bun nivel intelectual, cu un cenaclu al revistei (am citit acolo și mai târziu am primit un premiu de debut al revistei, acordat de Sorescu). Cu un grup de tineri, poeți, în special, bine orientați în literatura momentului, nedispuși la concesii ideologice: Gabriel Chifu, Marius Ghica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
masa critică era încă dominată de scriitori abonați la ideologia partidului. În acea Craiovă l-am putut vedea și pe Ion D. Sârbu, însă nu pot spune, ca alții, că l-am cunoscut. L-am ascultat la câteva ședințe ale Cenaclului "Ramuri", unde se dovedea foarte bun orator, cu o metodă imbatabilă în a argumenta ceea ce susținea. Era elocvent și fermecător și spunea lucrurilor pe nume, așa cum a procedat când a ironizat faptul că atunci când ungurii au publicat o istorie a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cititori de acum încolo. E o cale... Unde și cum te-ai întâlnit cu critica literară? Ce a ieșit din această întâlnire? Tu l-ai recunoscut pe critic? El l-a recunoscut pe prozator? Primii critici i-am întâlnit în cenacluri. Puține cenacluri am frecventat, dar acolo am găsit câțiva critici buni, nu doar critici de cenaclu, aceștia fiind de obicei scriitori adevărați în devenire, dar critici veleitari. Prin 1975, la Casa Studenților din Iași, conducea un cenaclu stufos Virgil Cuțitaru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acum încolo. E o cale... Unde și cum te-ai întâlnit cu critica literară? Ce a ieșit din această întâlnire? Tu l-ai recunoscut pe critic? El l-a recunoscut pe prozator? Primii critici i-am întâlnit în cenacluri. Puține cenacluri am frecventat, dar acolo am găsit câțiva critici buni, nu doar critici de cenaclu, aceștia fiind de obicei scriitori adevărați în devenire, dar critici veleitari. Prin 1975, la Casa Studenților din Iași, conducea un cenaclu stufos Virgil Cuțitaru, redactor-șef
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Ce a ieșit din această întâlnire? Tu l-ai recunoscut pe critic? El l-a recunoscut pe prozator? Primii critici i-am întâlnit în cenacluri. Puține cenacluri am frecventat, dar acolo am găsit câțiva critici buni, nu doar critici de cenaclu, aceștia fiind de obicei scriitori adevărați în devenire, dar critici veleitari. Prin 1975, la Casa Studenților din Iași, conducea un cenaclu stufos Virgil Cuțitaru, redactor-șef la Editura Junimea. Ca redactor de editură era un funcționar pe linie care-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
am întâlnit în cenacluri. Puține cenacluri am frecventat, dar acolo am găsit câțiva critici buni, nu doar critici de cenaclu, aceștia fiind de obicei scriitori adevărați în devenire, dar critici veleitari. Prin 1975, la Casa Studenților din Iași, conducea un cenaclu stufos Virgil Cuțitaru, redactor-șef la Editura Junimea. Ca redactor de editură era un funcționar pe linie care-i aburea pe tinerii scriitori și-i publica la Sfântul Așteaptă, dar ca șef de cenaclu mi se părea strălucitor. E adevărat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Casa Studenților din Iași, conducea un cenaclu stufos Virgil Cuțitaru, redactor-șef la Editura Junimea. Ca redactor de editură era un funcționar pe linie care-i aburea pe tinerii scriitori și-i publica la Sfântul Așteaptă, dar ca șef de cenaclu mi se părea strălucitor. E adevărat că era un bun critic oral, fiind spontan, speculativ, spumos, autor ad-hoc de istorie anecdotică a literaturii române. După numai un an, m-am trezit întrucâtva și am înțeles că adevăratul critic nu doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se părea strălucitor. E adevărat că era un bun critic oral, fiind spontan, speculativ, spumos, autor ad-hoc de istorie anecdotică a literaturii române. După numai un an, m-am trezit întrucâtva și am înțeles că adevăratul critic nu doar de cenaclu e altul, adică Daniel Dimitriu, mentorul noii Junimi de la Casa Pogor, Titu Maiorescu al anilor '70-80, care selecta textele cu o lună înainte de a fi citite, lucra cu autorul pe ele, îi lăsa pe toți să vorbească, să critice în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Vlad Moldovan, ceea ce n-ar fi deloc puțin lucru. La voi în casă, dacă e să luăm în calcul că și soția, Petronela, a fost membră în redacția "Echinox", nu se mai poate vorbi de întruniri de familie, ci de cenacluri literare. Și aici, vorba lui Marin Sorescu, pe care o redau aproximativ: "Dacă într-o cameră supraîncălzită și cu tavanul jos se pune la cale o competiție de sărituri la înălțime, cel care sare cel mai sus primește cele mai multe lovituri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fi foarte jos? După ce numărați stelele, în familie, cine le șterge de praf? Dacă e ceva ce urăsc este ștersul prafului. Rareș e alergic la praf, Vlad e neîndemânatic. În schimb îmi revine aspiratul, sunt cel ce aspiră în casă. Cenacluri țineam, cu adevărat, în casă pe vremea când copiii erau doar elevi gimnaziști și liceeni, iar șeful cenaclului era întotdeauna Petronela care îi avea invitați la lectură pe, printre alții, Eminescu, Barbu, Arghezi, Blaga, Bacovia, Nichita Stănescu, poeți români de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
este ștersul prafului. Rareș e alergic la praf, Vlad e neîndemânatic. În schimb îmi revine aspiratul, sunt cel ce aspiră în casă. Cenacluri țineam, cu adevărat, în casă pe vremea când copiii erau doar elevi gimnaziști și liceeni, iar șeful cenaclului era întotdeauna Petronela care îi avea invitați la lectură pe, printre alții, Eminescu, Barbu, Arghezi, Blaga, Bacovia, Nichita Stănescu, poeți români de azi, unii prieteni de familie, poeți străini celebri, de la Dante la Montale, la T.S. Eliot, Pound, de la Baudelaire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prieteni de familie, poeți străini celebri, de la Dante la Montale, la T.S. Eliot, Pound, de la Baudelaire și Rimbaud la René Char și alții și alții. De când băieții au plecat, mai ținem noi, bătrânii, din când în când câte un scurt cenaclu când găsim ceva ce se cere numaidecât de împărtășit. Pe ei îi vedem prin reviste ori pe cluburi literare internetice. Ți-a fost vreodată rușine că ești poet și nu altceva, om de afaceri, de exemplu? Rușine nu, dar sfială
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
târziu, criticul Laurențiu Ulici, poeții de mare altitudine Marin Sorescu și Nicolae Prelipceanu), deci, cumva, viitoarele speranțe se îndreptau într-acolo. Apoi, pentru că, la un an după Sighet, poetul Paul Vinicius m-a invitat să citesc la una dintre ședințele cenaclului bucureștean Universitas (eram încă profesor în Ieudul Maramureșului), prilej cu care i-am cunoscut pe criticul Mircea Martin și pe poeții Cristian Popescu, Daniel Bănulescu, Andrei Damian, Radu Sergiu Ruba, care mi-au acordat prețuirea și prietenia lor. Au mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu siguranță însă altfel decât cum a evoluat în Germania. În nici un caz nu aș fi fost același care sunt acum. Ca "minoritar" german (cum eram trecut în evidențe) nu aș fi avut mari șanse de a trece peste nivelul cenaclului și al revistei "Astra", care de pe atunci se afla pe cale de dispariție. Dacă mi-aș fi schimbat numele, atunci poate. Când am luat examenul de admitere la facultatea de litere din București și nu mi s-a dat locul, am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]