7,540 matches
-
interesează apărarea națională. Prefectul județului Dorohoi, col.Em Procopiescu face cunoscut că din 14 februarie 1938 a luat ființă, în sediul prefecturii, biroul de cenzură. Din referatul referitor la organizarea și funcționarea biroului de cenzură reiese că are următoarea activitate: cenzură în domeniul politic (întruniri conform Ordonanței nr.1 din 12 februarie 1938, documente, manifeste, afișe); apărare națională (scrieri, documente, schițe, bugete, armament, organizarea teritoriului și armatei, tot ce ar fi dăunător ca informație apărării naționale); secția social-culturală (serbări, teatre, filme
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
apărare națională (scrieri, documente, schițe, bugete, armament, organizarea teritoriului și armatei, tot ce ar fi dăunător ca informație apărării naționale); secția social-culturală (serbări, teatre, filme, reviste, broșuri, care ar putea avea conținut subversiv). Organele de conducere și supraveghere: șef birou cenzură era Petru Constantinescu, prim secretar al prefecturii, șef birou cenzură prin poliția urbei de reședință și organele informative ale Garnizoanei; ajutat de pretori, detașamente de poliție și legiunea de jandarmi. Directorul, șef al serviciului cenzurei a fost numit prim procuror
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
conducere și supraveghere: șef birou cenzură era Petru Constantinescu, prim secretar al prefecturii, șef birou cenzură prin poliția urbei de reședință și organele informative ale Garnizoanei; ajutat de pretori, detașamente de poliție și legiunea de jandarmi. Directorul, șef al serviciului cenzurei a fost numit prim procuror militar, lt.col.Hotineanu. La 19 februarie 1938, col.Em.Procopiescu, transmite Poliției Dorohoi ordinul circular prin care, cere ca în ziua de 20 februarie 1938, ora 12, în biroul cenzurei de la prefectură să fie convocați
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
jandarmi. Directorul, șef al serviciului cenzurei a fost numit prim procuror militar, lt.col.Hotineanu. La 19 februarie 1938, col.Em.Procopiescu, transmite Poliției Dorohoi ordinul circular prin care, cere ca în ziua de 20 februarie 1938, ora 12, în biroul cenzurei de la prefectură să fie convocați proprietarii de tipografii și redactorii tuturor publicațiilor care apăreau în Dorohoi. Au fost convocați: N.Stoianovici (Gazeta Dorohoiului, PNL), M.Răutu Uniunea Țărănească, N.Buțureanu (Solia din str.Ghica aparținea Frontului românesc), M.Adam (Izbânda
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
economiei naționale, motiva că: „statul trebuie să pășească la organizarea unui sistem de conducere și de control unitar, pentru a pregăti viitoarea reformă de reconstrucție a vieții economice”. Se arăta, de asemenea, că este indispensabilă constituirea unui organ central de cenzură a tuturor faptelor și actelor în legătură cu activitatea normală a întreprinderilor de comerț și industrie evreiești, toate acestea fiind privite în perspectiva viitoarei reforme de reconstrucție a vieții economice. În mai 1941 a fost înființat Centrul Național de Românizare, ca un
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mic cu nouă luni decît tatăl meu) îmi vorbea - lucru firesc - ca unui tînăr, apăsînd pe diferențele dintre timpul său și timpul meu (climat, mituri intelectuale etc.). înțelegea iluziile și excesele tinereții: „N-aveți idoli, n-aveți frîne, n-aveți cenzuri”. Nu mi s-a părut că ne invidiază, ci - mai degrabă - că ne compătimește. Nostalgic în unele privințe, era optimist și hortativ în altele. Scrisorile sale, îndeosebi cele referitoare la chestiunile didactice, denotă frămîntări, contrarieri, căutări. Pentru el, „nou” și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mare avantaj, că aveți curaj să vă luptați cu oricine, căci de i-ați fi auzit și intuit mai de aprope ați fi timorați. Fără ei zburați sus, și e bine așa. N-aveți idoli, n-aveți frîne, n-aveți cenzuri. P.S. Să nu iei în nume de rău ceea ce ți-am spus. M-am confesat unui tînăr în care am încredere. îți urez în 1967 succese mari. Marginal: Tovarășe Călin, Citește cu atenție aceste rînduri despre profesorul Călinescu 10 și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
altuia și am continuat să ne scriem. Corespondența primită de la el e una dintre cele mai substanțiale din cîte păstrez. Pe un ton sceptic, sînt relatate suferințe diverse: lipsuri, accidente, boală, dificultăți în relațiile cu editurile și cu redacțiile revistelor, cenzură și autocenzură, nemulțumiri provocate de climatul moral și intelectual al epocii, una constrîngătoare, implacabilă, tragică în viziunea sa. Dar și multe proiecte în ordinea creației, convins că echilibrul ni-l dau „bucuriile spiritului”. Cine e Ion Maxim?, se vor întreba
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
sentimente și mulțămiri. H. Mihăescu </citation> (7) <citation author=”Haralambie Mihăescu” data =”27 aprilie 1982”> Iubite prietene, mi-a parvenit azi, de la Iași, Cronica din 23 aprilie 1982, cu o tonsură a asperităților sau exagerărilor. Iată un caz rar unde cenzura a putut fi binefăcătoare. Consider această apariție o reparație, tocmai prin faptul că s-a întîmplat să fie [într-]o revistă ieșeană. Obligat să părăsesc Iașul în 1952, în condiții umilitoare, sînt fericit să constat azi, după 30 de ani
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de lacrimogene Încât mă văd silit să pun punct eseului. Nota bene: tot În 1953 au căzut În dizgrație și liderii comuniști evrei veniți cu tancurile de la Moscova și mai cu seamă celebra codăieșteancă Hanna Pauker (născută Rabinsohn). CAPITOLUL III CENZURA COMUNISTĂ A PRESEI Cenzură: „Control exercitat asupra publicațiilor și tipăriturilor pentru a Împiedica propagarea unor idei; organ care exercită acest control”. Aceasta este definiția pe care Dicționarul explicativ al limbii române o dă substantivului „cenzură” și ea reflectă exact situația
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
văd silit să pun punct eseului. Nota bene: tot În 1953 au căzut În dizgrație și liderii comuniști evrei veniți cu tancurile de la Moscova și mai cu seamă celebra codăieșteancă Hanna Pauker (născută Rabinsohn). CAPITOLUL III CENZURA COMUNISTĂ A PRESEI Cenzură: „Control exercitat asupra publicațiilor și tipăriturilor pentru a Împiedica propagarea unor idei; organ care exercită acest control”. Aceasta este definiția pe care Dicționarul explicativ al limbii române o dă substantivului „cenzură” și ea reflectă exact situația din România comunistă condusă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Pauker (născută Rabinsohn). CAPITOLUL III CENZURA COMUNISTĂ A PRESEI Cenzură: „Control exercitat asupra publicațiilor și tipăriturilor pentru a Împiedica propagarea unor idei; organ care exercită acest control”. Aceasta este definiția pe care Dicționarul explicativ al limbii române o dă substantivului „cenzură” și ea reflectă exact situația din România comunistă condusă din 1945 și până În 1965 de un grup de staliniști În frunte cu fostul electrician cu o calificare despre care nu se știu prea multe, Gheorghe Gheorghiu Dej. În câteva „reprize
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de uzină numit simplu „Rulmentul”. Acolo Își va fi făcut ucenicia de gazetar mereu-citatul În serialul „Se Întâmpla În urmă cu 47 de ani...”33, Eliade Solomon. Dar, până vom ajunge la această publicație, să trecem la alte „aplicații” ale cenzurii de partid. a. Piese de teatru aprobate spre punere În scenă La data de 28 decembrie 1955, s-a auzit primul semnal al gongului la Bârlad, cu ocazia deschiderii primei stagiuni a noului Teatru de Stat. Atunci, s-a jucat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ce mîine vor rîde la soare” după ce prin 1940 Îl preamărise pe rege: „Tu ne ești Părintele/ Ți-s de foc cuvintele/ De prin toate luncile/ Îți sfințim poruncile/ Ești podoaba ramului/ Răsăritul neamului”. În caz că părerile Împuternicitului asupra cenzurii nu corespundeau cu ale șefilor de la raion sau regiune, atunci Ionescu lansase următoarea propunere: „Dacă vor exista deosebiri de vederi, atunci ne veți sesiza În scris sau dacă este urgent, telefonic, pentru rezolvarea definitivă”. Punctul al II-lea se referise
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
audă toate „prostiile”: „<<Cuza Vodă>> de Mircea Ștefănescu. Se recomandă eliminarea următorului monolog: „Kogălniceanu (discuție cu trădătorul Vogoride Înaintea Unirii): <<Urlă ulița! Decît că di aiasta, domnule Caimacam, ați putea trage o Învățătură: că oricît de zdravene ar fi brațele cenzurii, tot prea scurte-s cînd vroiesc să acopere adevărul; iar ce nu apare În țară, răbufnește În străinătăți și Încă pentru cetitori În toate limbile!>>”. Controlorii de calitate (comunistă) mai găsiseră o hibă În sensul Înlocuirii din Întreaga piesă „...a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ai nababilor! Printre multele piese scrise În perioada comunistă, Horia Lovinescu o dăduse oleacă În bară În fața cenzorilor cu lucrarea „Surorile Boga” și acest fapt este dovedit de adresa „confidențială” nr.1154/15 martie 1959, trimisă de Direcția generală a cenzurii tuturor Împuterniciților din țară. Asupra piesei În chestiune se pusese dubiul paznicilor „democrației populare” pe un punct cu „d” sub-puncte. Cel notat cu „a” sunase rău În urechile vigilente ale tovilor, propunând Înlocuirea a ceva: „Să fie modificat fragmentul din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
proletcultistă („Racheta lui Tudorică”) scrisă de J. Fulga și H. Nicolaide, cel mai sigur la comanda partidului, În care comiseseră câteva gafe eliminate de salariații Direcției Generale pentru Presă și Tipărituri (DGPT), nume aparent nevinovat sub care se ascundea sinistra cenzură bolșevică. Totuși, nu fuseseră găbjite decât două părți negative pe care criticii le notaseră cu „a” și „b”. „a) Se vor modifica acele părți din spectacol În care părinții (În special Stamate) devin ținta glumelor nerespectuoase ale copiilor; b) Bombonica
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sovietici au și deschis drumul spre lună... SÎnt la al doilea sputnik>>; Valerica: <<Da, dar sputnicii n-au ajuns pînă pe lună !>> (actul I, tabloul 3, pag.27). Replica subliniată fiind deplasată, va fi eliminată”. j. Atestare cu bucluc Exigențele cenzurii de atunci referitoare la atestarea documentară a orașului București ar trebui să trezească și mințile diriguitorilor politici ai orașului și județului Vaslui care nu vor și nu pot În ruptul capului să Înțeleagă că placa de marmură pusă la intrarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la loto și un spectacol ca atare, pentru că chiar așa se și numea În subsidiar: „pronospectacol”. Autorii I. Berg și Nicolae Kirculescu o dăduseră-n bară cu câteva replici considerate a fi nelalocul lor de către ascuțitele creiere și creioane ale cenzurii de atunci. Dintr-o singură replică, se cerea eliminarea unor cuvinte pe care paznicii literaturii de tip nou le subliniaseră, lucru pe care-l vom face și noi: „<<...Eu preferam <<noi doi pe-un șantier>>. E mai modern. Și-apoi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
De ce urlați? Nu puteți vorbi ca oamenii?>>” iar un altul: <<Ne cumpărăm o scodiță țîță!>>”. Probabil, dacă autorul ar fi scris „o scodiță sîn” sau „o scodiță piept”, ar fi trecut de cenzorul dejist dar așa, mai va! m. Înăsprirea cenzurii Ziua de 8 iulie a anului 1959 a reprezentat o cotitură importantă În activitatea de eliminare a textelor neconforme normelor comuniste În vigoare. Cu o singură trăsătură de condei a unui cenzor oarecare, autorul se trezea că lucrarea sa nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
n. Paul Everac, sub lupa inchizitorilor scrisului românesc la data de 7 august 1959, sosea la Bârlad adresa nr.3854 trimisă de aceeași direcție cu indicativul secret, cică, „U.32” În care erau transmise eliminări de texte necorespunzătoare, În concepția cenzurii roșii. Primul pe listă fusese dramaturgul Paul Everac (1924-2011) cu lucrarea „Descoperirea”. Pe lângă unele naivități de-a dreptul copilărești transformate În greșeli mari cât Palatul regal În care se lăfăiau noii stăpâni absoluți ai României, controlorii de calitate ideologică au
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dacă-l chinuie? Am avut sarcină de la Dincă Docan? (subl. În orig.)>>”. Pe 8 martie 1966, Radu Costache dădea În primire urmașului său Ioan Ghidoveanu gestiunea secției din Bârlad a Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, numele codificat al temutei cenzuri comuniste din țara noastră. Procesul verbal de predare-primire fusese Întocmit În prezența unui supervizor de la București, Nicolae Badea, „...instructor DGPT”. Cele cinci poziții ale documentului ne indică tot atâtea ștampile pe care cenzorii le aplicau pe textele citite și răscitite
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
despre care scrisese doar atât: „La tipografie am efectuat 4 controale inopinante (sic!, n.n.) Însă nu am semnalat nimic deosebit”. t. La Teatrul de Stat, totul În bună regulă Cum toate piesele sosite de la București trecuseră prin furcile caudine ale cenzurii centrale, sarcina salariatului local era numai aceea de a viziona spectacolele și de a ciuli urechile la replicile actorilor pentru ca nu cumva, (Lenin ferește!), să se fi strecurat vreo miștocăreală obișnuită de unii artiști. Conștiincios, Costache notase: „Am vizionat un
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de când a devenit arbitru al acestui sport și până În 1984 când a agățat ghetele-n cui, a făcut faimă țării noastre participând la trei ediții ale Campionatului Mondial de fotbal, lucru neegalat de vreun alt „fluieraș” român. În 1964, când cenzura era călare pe ziarul „Rulmentul” și pe tot ce mai mișca În lumea presei din Bârlad, maistrul Nicolae Rainea Încă nu fusese cooptat În lotul divizionar „A” dar ajunsese „vedetă” media. În adresa nr.28/1 august 1964, trimisă de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Întrecerea socialistă”. Pentru că redactorii ilustraseră articolul și cu o fotografie, paznicul ideologiei marxist-leniniste schimbase legenda din „Rulmenți pentru 1965” În „Rulmenți peste plan”. Motivul? „Conform dispozițiilor”. Tot am vorbit În episoadele anterioare despre „instrucțiuni” și „dispoziții” cu ajutorul cărora Împuterniciții cu cenzura comunistă a presei și tipăriturilor DE ORICE FEL, eliminau sau modificau unele texte. Datorită unor excepționale documente descoperite În dosarele pe care le-am cercetat cu minuțiozitate, suntem În măsură de a dezvălui marelui public ce anume voiau să apară
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]