6,739 matches
-
nu mă faci de râs! porunci cu asprime prefăcută clucerul. Pe când Ilie era îmbăiat și îmbrăcat cu veșminte potrivite pentru funcția importantă ce-o primise, iar Iordache prânzea, sorbind, gânditor, din vinul vechi de Cotnar, Domnul Radu Mihnea își întâmpina comoara neprețuită, pe Catrina, fata lui și-a trufașei sale soții Arghira. Era Catrina o zvârlugă de copilă, cu bujori în obrajii albi, cu părul galben, ca spicele coapte de grâu, împletit în coade groase de dădaca Anisia, cea care o
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
floare și se grăbea să lase loc galbenului toamnei, de care m-am legat pentru totdeauna. Leagănul copilăriei mele, Fălticeni, supranumit și �locul unde nu se întâmplă nimic� - a revărsat peste sufletul meu bucuria pe care am cules-o din comoara de scrieri a oamenilor de seamă ce au atins acest colț de răi, unde și florile și v�ntul vorbesc �n dulcele grâi moldovinesc. M-am născut cu sete de carte și �nca din primele clase, mă prins-au zorii
Cuv?ntul autorului by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83218_a_84543]
-
francezilor, care au o istorie extrem de bogată și de zbuciumată. Este vorba de dragostea față de tot ce s-a creat de-a lungul timpului, dar și pentru conservarea și punerea în valoare a moștenirii. Așa se face că aceste adevărate comori au devenit nu doar bunuri ale patrimoniului național, ci și ale lumii întregi. Cel puțin din acest punct de vedere, Franța constituie un model. Pe care ar trebui să-l urmeze și alții. Printre „alții” trebuie să ne includem și
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
către perioada galilor și a galoromanilor. în prezent, Franța se află pe primul loc în Europa în ce privește turismul subteran. începând cu secolul al XIX-lea, mai ales, pasionați specialiști au intensificat lucrările de descoperire și de punere în valoare a comorilor preistorice din grote. Geologia, arheologia, antropologia, speologia, biologia și alte domenii ale științelor și-au dat mâna și au colaborat întru realizarea acestei adevărate capodopere cultural-științifice. Astfel, misterele pământului și magia lumii minerale au putut deveni cunoscute nu numai specialiștilor
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
una din asta, am băut banii-ntr-o seară, altceva ce să fac cu banii? Uite-aici, am mai pus deoparte să-mi îmbrac dinții, ca evreii ăia de la Auschwitz, dac-ați văzut, ăia care-și ascundeau prin gură o comoară-ntreagă. Vorbisem cu-o dentistă, fată fină de la oraș, când m-am dus la ea să-mi fac lucrarea, mi s-a făcut frică, nu mi-a mai trebuit dinți îmbrăcați, pot să mă păzesc de frig vorbind și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
fi dorit să fie înțeleasă, plăcută lui, să fie luată în brațe, să fie strânsă tare, tare și sărutată scurt, cu teamă ca nu cumva să fie văzuți de cei din jur, să fie păstrată-n suflet ca pe o comoară și să i se tăinuiască iubirea de toți care voiau să îi despartă... el însă nu părea să aibă ochi și pentru ea, iar ea era prea mândră să se arate interesată de o iubire neîmpărtășită. Oftă a neputință, lung
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
de trapist, care nu-i un călugăr, ci un fel de cașcaval, o bucată de unt și cinci lămâi. Tot în stânga țin sacoșa bej de doc, plină cu mere aduse de eleva Dana de la Mehadica. În dreapta port ca pe-o comoară un cofraj cu ouă de la Ciacova. Mă opresc pe Fucsik la familia Fodor, las trapistul, untul și lămâile. Se bucură mult și mă pupă. Teri îmi dă împrumut un borcan pătrățos din sticlă cu capac portocaliu, în care-mi îndeasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
a spus la telefon că tot ce-a rămas e deja la ei în curte și că n-are rost să mai venim o dată. Nu trebuie decât să aduc căruciorul înapoi a doua zi și rezolvă el restul. După ce vârâm comoara în pivniță, Mircea pleacă acasă. În loc să mă prăbușesc, simt din senin că prind puteri și mă apucă o poftă năpraznică de acțiune, de parcă aș fi Superman. Înșfac căruciorul, zdroncănesc cu el prin toate gropile până pe Fucsik, unde dau o comandă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
bărbat dacă le-ar fi auzit. Rodicăi îi era rușine, zâmbea tâmp și își căuta fâstâcită de lucru, ascunzând roșeața din obraji în vreo hârtie de-a ei, pe care o găsea brusc prin buzunare. „Tovarășa asta ingineră e o comoară“, ziceau muncitoarele, „mare păcat că e fată bătrână...“, bârfeau în pauza de masă leorcăind supa adusă la borcan. „Eu sunt mulțumită“, o auzea pe Tanța. „Timpul trece, leafa merge. Și mai și pică ceva, de-oi putea să fac și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
de piele neagră și cu părul în ochi, Aleksandr Serov. Am uns cu pelicanol foaia pe dos, peste modelele de rochii pentru cucoanele sovietice și am lipit-o exact acolo de unde mi-au zburat Monchichii. Apoi mi-am triat liniștită comoara: bermudele de tercot nu merg iarna și oricum au o culoare absurdă, de un bej căcăniu; fusta de catifea reiată pe care am strâmtat-o cu mâna mea (și se cam vede, asta e; parcă am două mâini stângi, are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
niciodată aprecierea pentru atmosfera romantică a unui atelier de artist, și cu toate că acum această priveliște îi dădea un junghi în inimă, fără să se gândească ce face, schimbă puțin poziția unei mese Louis al XV-lea care constituia una dintre comorile cele mai îndrăgite. Deodată observă un tablou așezat cu fața la perete. Era de proporții mult mai mari decât îi stătuse lui în obicei să picteze și se întrebă ce căuta acolo. Se apropie și-l întoarse ca să-l vadă. Era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
că nici prin cap nu mi-a trecut să cumpăr măcar vreunul dintre ele. Am ratat o șansă minunată. Majoritatea lor și-au croit drum către muzee, iar restul se află în posesia unor amatori înstăriți care le consideră adevărate comori. Încerc să-mi găsesc scuze. Socot că am destul gust, dar îmi dau seama că nu sunt prea original prin preferințele mele. Nu mă pricep prea mult la pictură și urmez de obicei poteci pe care le-au deschis alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
e închis într-un turn de alamă și nu poate comunica cu semenii săi decât prin semne, iar aceste semne nu au o valoare comună, așa că sensul lor rămâne vag și nesigur. Încercăm în mod jalnic să le transmitem altora comorile inimii noastre, dar aceștia nu au puterea de a le accepta și deci noi ne urmăm calea însingurată alături, dar nu împreună, fiind incapabili să-i cunoaștem pe cei de lângă noi și rămânând necunoscuți lor. Suntem ca niște oameni trăind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
însă aceste haust caprices mă surprindeau trezindu-mi admirația. Mihaela avea atitudini rafinate, un spirit prompt în fața noutății, idei personale, o sensibilitate care fremăta în preajma poeziei. Și peste toate ― strălucitoarea avere feminină. Farmecul ei stătea în faptul că ignora aceste comori, arătând modestă, firească, săracă. De ce n-aș spune? O invidiam subteran, dteodată intelectualitatea ei (deși lipsită de ostentație) mă înfrunta făcând să presimt certurile care ne așteptau. Oricum ― era de preferat iadul cu o femeie deșteaptă, decât paradisul cu una
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
aflând de ascensiunea mea. ― Ce mai face? am întrebat-o profitând de faptul că venise vorba de Mihaela. ― Așa și așa... M-am prefăcut că nu pricep răspunsul ei în doi peri. Alexa încercă să mă lămurească. ― Chiar dacă ar avea comorile lumii, tot nu se simte fericită. Îi lipsește ceea ce e mai important: mulțumirea sufletească. ― Cum, n-o duce bine cu soțul? ― Nu-i vorba de asta, făcu ea, clătinând din cap, iar eu am înțeles numaidecât, dincolo de vorbe, ceea ce avusese
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
îngenuncheat ca să-i sărut pe amândoi. Era o dimineață răcoroasă. Ceața se postase în ușă. Felinarele fie nu erau aprinse, fie nu se vedeau nicăieri, dar am găsit gara chiar și cu ochii plini de lacrimi. — Dacă nu ai bani, comoara mea, asta complică situația. Dar ar mai fi o soluție. Mama ta ți-a povestit despre balaurul cu șapte capete? — Nu mi-a povestit - i-am răspuns eu. În general, nu. — Păi ea nu a avut șapte amanți? — Nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
sunt pe lumea asta. Mai e câte una care se apucă să moară, înainte să fi povestit ceva bun. Apoi copiii n-au decât să se dumirească singuri. Să aibă experiențe de capul lor. Nu-i bai. Așa cum te văd, comoara mea, sigur a avut șapte amanți. Și nici n-am exagerat cu asta. Poți să ai încredere în mine. Rujul îi însângera colțurile buzelor. Cum stătea în colivia ei, în dosul sticlei, nu mi-era teamă de ea. Îmi trezea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Apoi tot s-ar fi întâmplat ceva. Înțelegi? Afară ceața deja se risipea. Șinele străluceau, la fel și acoperișul umed de tablă al magaziei, căci se luminase de ziuă. Ce frumos lucrează brigada, mi-am spus în sinea mea. — Da, comoara mea, eram gata s-o fac, dar, într-o bună zi, domnul Ulrich și-a uitat ochii pe mine. Așa cum se uită maiorul la Eliz pe coperta Dimineților la Mallorca, cu toate că Mallorca e departe. M-am uitat pe hartă. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
de iasomie adevărată. Pe care a adus-o nu demult din China, „dacă nu sunt prea insistent“, și nu a fost, căci aș fi băut orice, chiar și din China, numai să nu trebuiască să-l dezgrop pe Bálint. Da, comoara mea, în seara aceea mămica s-a dus cu el. Închiriase o căsuță cochetă în zona verde, „doar șapte camere“ - a spus el cu modestie, și numai pentru câteva luni, cât timp va avea reprezentații în oraș, pentru că interesul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
am mai putut să mă abțin și, fără să mai țin cont de vegetație, până ce el și-a dat jos cămașa, mie mi s-a întâmplat de două ori ceea ce nu mi s-a mai întâmplat de zece ani. Da, comoara mea, când a văzut flocii stingheri de la subsuoara domnului Ulrich, mămica a avut două orgasme și încă nici nu bănuia ce-o așteaptă. Pentru că după aceea, scamatorul abia dădea fuga în baie, ca să spele, că și ieșea de îndată, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
încă o dată, iar el se întorcea din nou și parfumul orhideelor era estompat de mirosul acela dulce-sărat al scursorilor care-mi umpleau trupul pe dinafară și pe dinăuntru, peste tot, care-mi curgeau prin vene, care-mi umpleau gâtlejul. Vai, comoara mea, cum îndrăgește omul în zece ani ceea ce până atunci îi făcuse greață. Săracul Bálint. Lui nu i-am făcut-o niciodată și ce mult m-a rugat. Și numai asta m-a întristat puțin. Dimineață, domnul Ulrich m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
de societate - mi-a spus el. Crezi că lucrurile la care doar te gândești nu există. Nu cred. Tocmai că nu vreau să mă gândesc. — Minunat. Îți doresc mult succes. Îți doresc să fii primul om care reușește. La voi, comoara mea, asta e o belea familială, adică să nu vorbiți de lucrurile care nu sunt în regulă. De ce n-ai fost în stare să mi-o spui niciodată: Igor Gherasimov, eu îmi scuip fierea numai când mă gândesc la dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
răcnea. Primul lucru, pe care găsi cu cale să-l facă, spre ași mai domoli întrucâtva dezamăgirea livrescă, fu să pună mâna pe Noul Testament 1 și, deschizându-l furtunos la întâmplare, privirea îi căzu exact pe următorul citat: Unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta2. Pentru o clipă, rămase complet mut, cu mintea goală. Mai citi o dată pasajul sfânt, apoi de încă două-trei ori. Dintr-odată, întorcându-se către sine însuși, se lămuri pe loc. O lumină îi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
stau apoi pe plajă la soare. După ce mâneam, la prânz, mă duceam din nou. Uneori, mă culcam pe nisip. Sau mă afundam, iarăși, în povestea lui Schliemann, "diletantul" care lăsase negustoria pentru a se amesteca în arheologie, "farseurul", "căutătorul de comori", "inconștientul" care se baza orbește pe fiecare cuvânt al lui Homer. Îmi era simpatic acest "zănatec" și am jubilat la fiecare dovadă care demonstra că oficialitățile arheologiei s-au văzut obligate să înghită în sec. Culcat pe plaja de la Costinești
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
e miezul zilei, apele lacului sunt roșii-purpurii, te apropii curajos de pâlcurile de bambus și lovești, o singură dată, cu mare putere, apele mici de la mal, într-un vuiet asurzitor cuburile roșii de apă se retrag din fața ta, înaintezi peste comori și schelete, prin mâlul auriu al fundului de lac, armata dragonilor aurii zboară deasupra ta, o coloană de veverițe-călugăr te urmează, cuminte, în ariergardă, dumnezeu e cu tine. șase în al cincilea loc: porți costumașul tău roșu de sărbătoare, mergi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]