8,648 matches
-
ținuturile lor au fost trecute sub jurisdicția personală a împăratului. În următorii 165 de ani, regiunea a fost administrată de Roma. Au fost aduși soldați, administratori și coloniști de pe tot cuprinsul imperiului, mulți dintre aceștia din alte zone ale Balcanilor. Dacii băștinași au fost și ei romanizați. Acest avanpost al Imperiului Roman era însă greu de apărat. Ca să scurteze întinderea graniței romane, împăratul Aurelian (270-275) a ordonat evacuarea provinciei. Soldații și administratorii romani, precum și o parte a populației au trecut atunci
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
albanezii din partea de sud a peninsulei au adoptat limba și cultura greacă; slavii din ținuturile albaneze au fost în schimb asimilați. În Bulgaria a avut loc o fuziune între rezidenții slavi și cuceritorii bulgari turanici. Locuitorii Principatelor Române erau descendenții dacilor, romanilor, slavilor și ai altor popoare. Și Imperiul Bizantin, a cărui limbă oficială era greaca, avea o populație amestecată. Spre sfîrșitul perioadei medievale, nu numai că fuseseră puse temeliile națiunilor moderne, dar regiunea era împărțită de o îndelungată separare culturală
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Clain au avut deci o importanță extrem de mare pentru viitoarele conflicte naționale. El afirma în lucrările lui că românii din Transilvania erau descendenții direcți ai coloniștilor romani și deci moștenitorii Romei antice, argumentînd că legiunile romane îi anihilaseră complet pe daci, locuitorii anteriori ai teritoriului, și populaseră apoi regiunea cu coloniști de la Roma și din Italia. În anul 270, cînd armatele romane au fost nevoite să se retragă, doar soldații și administrația trecuseră Dunărea, țăranii rămînînd pe loc. În lunga perioadă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
la limbă și la istorie. Gaj a urmat aceeași cale. Asemeni românilor din Transilvania, el căuta să stabilească o legătură între croați și un popor care locuise în zona respectivă înaintea germanilor și a ungurilor. Exact așa cum românii apelau la daci și la romani, Gaj susținea că slavii de sud erau descendenții vechilor iliri și deci primii locuitori ai ținutului. Toți cei apropiați lui nu-i împărtășeau părerea, și chiar Gaj și-a schimbat ulterior argumentele, dar întregul program sprijinit de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
13; 14; 26; 27; 28; 32; 37; 75; 94; 212; 213; 256; 262; 272; 299; 300; 301; 302; 305; 306; 307; 308; 314; 315; 318; 319; 321; 325; 327; 328; 329; 330; 331; 332; 334; 337; 339; 343 Burebista, regele dacilor, 20 Bushati, Kara Mahmud, 119 Bushati, Mustafa Pașa, 321 Byron, lord, 206; 207 Byzantium (orașul), 23; 342; 343 C Callatis, 19 Callimachi, Scarlat, 193 Canning, Robert, 205; 208 Cantacuzino, Constantin, 246 Cantacuzino, Gheorghe, 102 Cantemir, Dimitrie, 72; 99 Capodistrias Avgoustinos
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
88; 91; 114; 115; 117; 123; 133; 152; 153; 228; 276; 282; 283; 284; 285; 312 Damad, 110 Danemarca, 72 Danica, 273 Danilo, episcop de Muntenegru, 85; 86; 227; 228 Dardanele, vezi Strîmtorile, 117; 168 Deák, Ferenc, 278 Decebal, regele dacilor, 20 Dećanski, Ștefan, 29 Decretul Gülhane, 304 Dibër, 324 Digenis Akritas, 164 Dimităr, Hagi, 306 Dioclețian, împărat roman, 20; 22; 23 Diploma din 1699, 145 Disraeli, Benjamin, 315 Djaković, Isaija, episcop, 92 Dobrogea, 319 Doda, Prenk Bib, 323 Drašković, Janko
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
le spun. Pe atunci, încercam să mă port exact ca băieții ăia. Ca un erou. Aveam săbii din lemn, arc cu săgeți. Arme în toată regula. Pe dealurile de care amintesc mergeam și mă jucam de-a indienii, de-a dacii și romanii. Deși eram programat să devin un naționalist feroce, temperamentul războinic n-a supraviețuit și peste ani. Nu m-am mai bătut cu cineva de prin clasa a VII-a. Așadar, păzea, că nu se știe... Și nici mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mașina sau pe jos îți vei dori cu siguranță, să faci cât mai multe fotografii. Piatra Altarului îți va atrage privirea ca un magnet. De la o înălțime de 1154 metri, străjuiește o cruce solitară. În acel loc, se spune că dacii își țineau ceremoniile. Este un loc minunat ! Spectacolul crește din ce în ce mai mult atunci când ajungi între pereții muntoși, la Gâtul Iadului. Este o senzație stranie atunci când privești cum pereții atât de înalți ascund până și cea mai mică rază de soare, chiar
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
pneu monici, sifilitici și blenoragici, ca și pe ultimii deficienți fizic sau sexual. Mai trebuie amintită aci lupta dusă de la Începutul veacurilor Împotriva unor dușmani ai omului mărunți, plicticoși și primejdioși. Împotriva, adică, a muștelor, a ploșnițelor și a gân dacilor din locuințe, a păduchilor și puricilor de pe om și de pe plante, a țânțarilor febrilitanți a căror exterminare a Întârziat până În zilele noastre, prin descoperirea insecticidelor DDT. Mai rămânând, În sfârșit, ca generațiile să aștepte vindecarea ultimelor noastre rele, nevindecate până
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau ale ofici nei dogmatismului universitar, iar Nae Davidescu, poetul, pe atunci, al „panterelor morfinate“, a stat permanent ală turi de secretarul de redac ție În această campanie literară a ferestrelor deschise larg, cola borarea lui, În acest sens re dac țional, abia dând la iveală ne lip situl său venin, distilat și strecurat printre rânduri și fără consecințe. [...] Articolul său de debut În Noua Revistă Română, intitulat „Curente literare“ (august 1912), ar putea fi o explicație a plecării sale intempestive
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
puritatea ei totală!“ Tot la o asemenea instituție din Sibiu - cu porți mari ca de cetate, cu portari gravi și cu „directori“ plini de impor tanța lor, dar, mai ales, cu un șir rotund de odăi ispititoare, ocolind, cu cer dacul lor dantelat, un „patio“ de stil spaniolesc, pavat cu dale colorate și cu flori multe, multe și un avuz vesel și răcoros - am găsit, spre norocul meu, o țărăncuță din Vinț, proaspătă la trup și care ți se dăruia cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
plac, nu mă mai suport, mi-aș pârî toate defectele la Securitate, să se ocupe și alții de ele, nu-mi place deloc ceea ce văd în fiecare dimineață în oglindă. Nu văd nimic în înfățișarea mea care să amintească de daci și de romani, am impulsuri anarhiste, aș da foc Parlamentului, aș pune bombe la Guvern, una la democrați și două la liberali, aș pleca din țară... Ați observat ce bine seamănă între ei românii care și-au găsit de lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
1962; Geme și camee, Comoara, 1963; Casa cetate, 1964; Tradiții mara mureșene, 1966; Costumul de ceremonie românesc, 1967; Ultima primă vară la Ada-Kaleh, 1968; Nicolae Iorga, 1969; Arhitectura feudală românească, 1970; Triptic bizantin, 1970; Carpații Orientali, 1971; Străbunii, 1972; Cultura dacilor, 1972; Pictorul Stoenescu, 1973; Alba Iulia 2000, 1975; Vlad țepeș, 1976; Caietele de front ale lui Nicolae Grigorescu, 1977; Academician Radu Vulpe, 1978; Marile răscoale din Antichitate, 1979; În slujba neamului - Sextil Pușcariu, 1979. Literatură nepublicată: Aproapele nostru, Barbă Albastră
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cuvântul care ocrotește Și via, și stejarii românești Un fiu al cărui suflet a deschis Destinul nostru către sărbătoare.“ („Primește-n casa sufletului oaspeți“, Amfiteatru, ianuarie 1978) BUZNEA George „Partidul e vatra înscrisă-n hotare La care săpară romanii și dacii, Partidul e cerul carpatic sub care Își flutură calme drapele macii.“ („Una cu țara“, în Atelier, fără dată) BUZURA Augustin „Sunt 12 ani de când tovarășul Nicolae Ceaușescu a preluat conducerea partidului și statului, dar acești ani, atât de generoși în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
central de partid și de stat.“ (Scînteia, 8 octombrie 1978) OȚETEA Andrei, acad. prof. Un nepot al lui Burebista - Petru Groza (nota V. I.) „Dr. Petru Groza a fost una din întrupările cele mai autentice ale unei populații dârze, a «dacilor» din ținutul Hunedoarei și Zarandului, care au înscris în istoria țării noastre cele mai strălucite pagini de luptă pentru dreptate, libertate și independență.“ (România liberă, 11 ianuarie 1958) Când profesorul A. Oțetea descoperea Albania (nota V. I.) „În Albania, socialismul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ceaușescu, revoluționar încercat, împătimită de aerul tare al dreptății, Ne-a redat nouă, tinerilor de astăzi, demnitatea deplină, solară.“ („Cântec eroinelor“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 14 martie 1982) DINCĂ Ștefan „Jurăm cu El, întreg poporul, iarăși Pe moștenirea Dacilor jurăm, Să-i fim soldați, prieteni și tovarăși Și-n luptă totdeauna să-l urmăm!“ („Jurăm cu președintele odată“, Scînteia, 28 martie 1982) DOLGU Gabriela, traducătoare și publicistă „O viață consacrată în întregime idealurilor nobile ale slujirii omului, ale ridicării
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Nou din cerul României, Dezmierdul mărilor de argint Te ducă, sol al bucuriei, Să spui în lume, tot ce simt! Le spune că la cârma țării Ne dăltuim singuri cârmaci Din alba marmură-a visării Celor mai buni români și daci!“ („Cântec de bucurie“, Săptămîna, 2 decembrie 1977) FLOREA Ion „Dintre conceptele teoretice și practice ale gândirii și activității politice a partidului nostru în etapa actuală, la a cărei elaborare și îmbogățire o contribuție hotărâtoare și merite deosebite revin secretarului general
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
est, iar al doilea la vest de râul Bâlea, pe care tatăl lor se instalase ceva mai înainte. Când s-a întâmplat aceasta în decursul istoriei, e greu de precizat, dar se poate afirma cu siguranță că încă pe vremea dacilor, probabil în primul mileniu înainte de Christos, poate în vremea lui Decebal, sau a lui Burebista, sau cine știe, poate cu mult mai înainte. Ipoteza aceasta e susținută de neîndoielnice argumente de ordin etnografic, de portul oamenilor stabiliți aci în acele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de legendă Cârțan. E vorba de prea bine cunoscutul Badea Cârțan care în urma unei prime obositoare și aventuroase peregrinări la Roma, ajungând la baza Columnei Traiane, monument ridicat de împăratul romanilor în semn de vădită satisfacție pentru victoriile sale asupra Dacilor în războaiele purtate cu aceștia în anii 101 și 106 d. Ch., i-a făcut pe locuitorii Cetății eterne să creadă că un dac a coborât de pe impunătorul monument. Cetățenii Romei ce s-a întâmplat a fi în preajmă, văzându
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Columnei Traiane, monument ridicat de împăratul romanilor în semn de vădită satisfacție pentru victoriile sale asupra Dacilor în războaiele purtate cu aceștia în anii 101 și 106 d. Ch., i-a făcut pe locuitorii Cetății eterne să creadă că un dac a coborât de pe impunătorul monument. Cetățenii Romei ce s-a întâmplat a fi în preajmă, văzându-l, au avut sentimentul că în fața lor se află un trimis al lui Decebal în drum spre senatul roman, după nu mai puțin de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lui Decebal în drum spre senatul roman, după nu mai puțin de 1790 de ani, ca să susțină cauza vitejilor învinși. Când a fost întrebat de ziariști cine e și ce e cu el la piciorele columnei, în hainele lui de dac, Badea Cârțan al nostru ar fi răspuns : «Sunt dac din Dacia, dela Dunăre și dela Carpați, iar vitejii de pe columna la rădăcina căreia mi-am petrecut această noapte sunt moșii și strămoșii mei» - «Quod erat demonstrandum», ar fi spus cuceritorii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai puțin de 1790 de ani, ca să susțină cauza vitejilor învinși. Când a fost întrebat de ziariști cine e și ce e cu el la piciorele columnei, în hainele lui de dac, Badea Cârțan al nostru ar fi răspuns : «Sunt dac din Dacia, dela Dunăre și dela Carpați, iar vitejii de pe columna la rădăcina căreia mi-am petrecut această noapte sunt moșii și strămoșii mei» - «Quod erat demonstrandum», ar fi spus cuceritorii Daciei de altă dată. Ceea ce era de demonstrat fusese
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
iar vitejii de pe columna la rădăcina căreia mi-am petrecut această noapte sunt moșii și strămoșii mei» - «Quod erat demonstrandum», ar fi spus cuceritorii Daciei de altă dată. Ceea ce era de demonstrat fusese demonstrat atunci în 1896 de acest curajos dac. Oamenii satului nostru sunt neîndoielnic, nemijlociți urmași ai învinșilor de pe columna Traiană. Prea puținele inscripții descoperite din perioada anterioară ocupației romane, nu permit cunoașterea limbii vorbite de daco-geți, s-a putut deduce însă că limba dacilor nu era altceva decât
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
1896 de acest curajos dac. Oamenii satului nostru sunt neîndoielnic, nemijlociți urmași ai învinșilor de pe columna Traiană. Prea puținele inscripții descoperite din perioada anterioară ocupației romane, nu permit cunoașterea limbii vorbite de daco-geți, s-a putut deduce însă că limba dacilor nu era altceva decât un dialect al limbii tracilor, din marea familie a limbilor indo-europene, înrudită cu limba gracă și cea latină. Dar din cele circa 180 de cuvinte cunoscute, cele mai multe există în graiul nostru de azi, ca : moș, copil
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Dar din cele circa 180 de cuvinte cunoscute, cele mai multe există în graiul nostru de azi, ca : moș, copil, prune, țarină, zestre, brânză, brazdă, barză, varză, zer, brad, gorun, mânz, mal, etc., ceea ce vine să confirme odată în plus că între dacii de acum două milenii și mai bine și Cârțâroșenii noștri de azi, există legătura neîntreruptă în timp. Ei au continuitate evidentă pe aceste meleaguri, în pofida susținerilor unor politicieni ai diverselor etape istorice, care încearcă să nege aceasta. Importanța victoriei romanilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]