6,546 matches
-
comune, cănd soarta ne-a strâns împreună într-o sală de clasă, în timpuri foarte vitrege. Vremurile de atunci, au acum alt sens și sunt privite cu înțelegere și nostalgie, chiar dacă exigențele unor profesori ne înrobeau, ori tocmai cu acesti dascăli ne mândrim în lume, căci ei și rigorile impuse ne-au făcut oameni. Profesorii de atunci par figuri enigmatice, în special acei iluștri dascăli de faima, pe care i-am iubit și respectat, însă acum toți parcă sunt din altă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93264]
-
sunt privite cu înțelegere și nostalgie, chiar dacă exigențele unor profesori ne înrobeau, ori tocmai cu acesti dascăli ne mândrim în lume, căci ei și rigorile impuse ne-au făcut oameni. Profesorii de atunci par figuri enigmatice, în special acei iluștri dascăli de faima, pe care i-am iubit și respectat, însă acum toți parcă sunt din altă era, din alte vremi... Ceva nevăzut ne leagă de școală, care acum este așezată în inimile noastre sus, pe înălțimi greu de ajuns față de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93264]
-
discuții, cereri, rugamniti, până au ajuns parțial și restul, apoi prelucrări repetate, corecturi multiple și iureșul final că în sesiune, uitând de lumea de afară. Pentru a reuși în temerara încercare am avut parte de ajutorul academic al unor distinși dascăli actuali ai bătrânului liceu. Aducem sincere mulțumiri prof. dr. Marian Olaru, directorul Colegiului Național “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți pentru documentatul articol “Însemnări pentru istoria școlii” și deosebitele fotografii ale colegiului, care au fost înserate în carte, materialele privind unii profesori
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93264]
-
și corurile Școlii Normale, aflate sub îndrumarea domnilor profesori Viorel Bârleanu și Gheorghe Honciuc, au creat atmosfera sărbătorească de Sântandrei. Ce am simțit, ce simt acum ? Lumea descoperită mi-a întărit convingerea că noi avem valori trainice, iar ca viitori dascăli putem contribui la păstrarea și transmiterea acestora. Felicit organizatorii "Practicilor de Sântandrei" și, totodată, îmi exprim bucuria de a fi găsit răgazul, să fiu prezentă la manifestări de la început până la sfârșit. Am fost încântată de tot, dar copiii care și-
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
ne sprijină și participă direct la organizare, sponsorizare și prezentare. Mereu activ și cu inițiativă, molipsește pe cei din jur, îi determină să muncească, observă și critică rezultatul muncii cu responsabilitate și în mod constructiv. Mi-ar plăcea ca viitorii dascăli să contribuie la păstrarea și transmiterea obiceiurilor de peste an, să înființeze muzee particulare cu obiecte vechi de artă populară, care întotdeauna au fost de bun gust, redând spiritul tradițiilor străbune. Mă bucur să văd că printre noi există colegi care
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
de profesor Maria Agapi și colaboratorii) VIATA ȘCOLII - TRECUT SI PREZENT Un proiect cu bătaie lungă: PRACTICI DE SÂNTANDREI Recunosc, nu știu prea multe despre școala care formează învățători, însă ceea ce știu, știu de bine; însuși faptul de a pregăti dascăli pentru clasele primare, atunci când se pun bazele culturii și educației unui om, face ca această școală să fie una specială. Iar când spun „specială" mă gândesc, în primul rând, la dascălii viitorilor dascăli, iar mai apoi la calitatea umană a
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
știu, știu de bine; însuși faptul de a pregăti dascăli pentru clasele primare, atunci când se pun bazele culturii și educației unui om, face ca această școală să fie una specială. Iar când spun „specială" mă gândesc, în primul rând, la dascălii viitorilor dascăli, iar mai apoi la calitatea umană a tinerilor care aleg să treacă pragul unor astfel de școli. Îmi închipui, cunoscând câțiva dascăli și elevi de la Școala Normală, că se face o selecție extrem de riguroasă, că aici ajung oameni
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
de bine; însuși faptul de a pregăti dascăli pentru clasele primare, atunci când se pun bazele culturii și educației unui om, face ca această școală să fie una specială. Iar când spun „specială" mă gândesc, în primul rând, la dascălii viitorilor dascăli, iar mai apoi la calitatea umană a tinerilor care aleg să treacă pragul unor astfel de școli. Îmi închipui, cunoscând câțiva dascăli și elevi de la Școala Normală, că se face o selecție extrem de riguroasă, că aici ajung oameni care-și
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
această școală să fie una specială. Iar când spun „specială" mă gândesc, în primul rând, la dascălii viitorilor dascăli, iar mai apoi la calitatea umană a tinerilor care aleg să treacă pragul unor astfel de școli. Îmi închipui, cunoscând câțiva dascăli și elevi de la Școala Normală, că se face o selecție extrem de riguroasă, că aici ajung oameni care-și fac profesia cu maximă responsabilitate, iar adolescenții simt acest lucru, treptat-treptat devenind ei înșiși adevărați formatori de caractere. Toate aceste impresii au
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
bagaj de suflet stă temelia noastră. Incă o dată, copiii și profesorii normaliști neau arătat asta », a spus Monica Tănase, redactor la Radio Iași. Cât despre scopul acestui proiect în cadrul Scolii Normale, doamna Agapi a subliniat : “Mi-ar plăcea ca viitorii dascăli să contribuie la păstrarea obiceiurilor de peste an, să înființeze muzee particulare cu obiecte vechi, de artă populară, care întotdeauna au fost de bun gust, redând astfel spiritul tradițiilor străbune. Sper să existe o continuitate și, dacă dintre atâția oameni care
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
dulgherul, cât și fierarul sau curelarul, negustorul sau armatorul, bogatul sau săracul, nobilul sau umilul, și nimeni nu se miră de aceștia ca mai înainte, pentru faptul că fără să fi învățat de undeva și fără să fi avut un dascăl încearcă să dea sfaturi; prin urmare e limpede că socotesc acest lucru cu neputință de învățat. Nu numai în viața publică stau lucrurile așa, ci și în cea particulară; cei mai pricepuți și mai de ispravă, nu sunt în stare
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Ea îți oferă argumente de negociere, o bază să faci analogii, să convingi prin elemente de istorie a relațiilor internaționale”, spune Ungureanu. „Silitor, nu tocilar” Părinții l-au trimis în clasa întâi la o școală de cartier, renumită însă pentru dascălii de excepție și generațiile întregi de absolvenți care au ajuns în licee foarte bune. Am fost un școlar silitor, nu tocilar - mărturisește ministrul. Pur și simplu, mi-a plăcut să citesc și să învăț fără să fiu privat de programul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
desemnați să ocupe fotoliile de miniștri a pus deunăzi dreapta pe Biblie și dl Alexandru Atanasiu, în calitate de întîi stătător al Ministerului Educației, Tineretului și Cercetării. Pentru domnia sa aștern anume rînduri din alineatul de față: luați act, rogu-vă, de protestele dascălilor responsabili de predarea/ învățarea "primei discipline a catalogului față de proiectul de plan-cadru amintit Oamenii care le-au semnat fac abstracție de instrucțiuni politice; sînt profesioniști aparținînd Societății de Științe Filologice din România și/ sau Asociației "Ioana Em. Petrescu a profesorilor
Cui i-e frică de limba română? by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13731_a_15056]
-
performant ( a se vedea rezultatele la olimpiadele școlare și nivelul prestațiilor românilor școlarizați complet în țară, dar angajați peste hotare), cînd entuziasmului și inocenței tinerești a învățăceilor li se adaugă pasiunea și munca împinsă pînă la jertfă de sine a dascălilor. Cum vremea schimbărilor impuse la vîrf mi se pare a fi apus definitiv, apelez la toți oamenii Școlii să reflecteze la destinul învățămîntului românesc în epoca globalizării. Știu că, în proporție covîrșitoare, reforma din acest domeniu a fost inspirată de
Cui i-e frică de limba română? by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13731_a_15056]
-
statistici de la 1850 pînă astăzi, care vorbesc de la sine. Pe lîngă acestea, capitole întregi scot în efigie portrete și amintiri ale unor personalități culturale, de la Ioan Popazu la Andrei Bârsianu sau la Iosif Blaga și de la Ștefan Baciu la minunați dascăli și oameni ca Ioan Goia, Ioan Stoia, Aurel Mailat sau Spiru Hoidas. Scrisă cu o înflăcărare fără de care, probabil, o asemenea carte n-ar putea fi terminată (intră aici ani întregi de muncă și colbul "de pe pagine bătrîne"), Monografia Colegiului
Litteris et virtuti by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/16609_a_17934]
-
În interviul luat, Mircea Dinescu se abținuse să spună cât de prost vorbesc românește cei doi energumeni. Cum se poticnesc și unul și altul în agramatisme și cum continuă să învârtă în gură limba de lemn moștenită de la primii lor dascăli. Dinescu nu amintise lucrul acesta din delicatețea lui de poet. Cât privește "mitocăniile" sale, să nu ne înșelăm. Ele nu sunt decât extravaganțele unui aristocrat, prin talent, sătul de ce aude și de ce vede în jur. Să recunoaștem însă că moderatorul
Mărunțișuri electorale by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16671_a_17996]
-
auzeam vorbind astfel. De aceea, îi sar în ajutor, încercând să-i sprijin dorința. La urma urmei, de ce ar vrea să fie președinte Cristosul căit, transformat în om de afaceri, sau atîția alții? De ce măicuța teribilă să ungă președinte un dascăl de pomeni, flancat de o altă ursitoare politică, al cărei cap masiv pare a tremura veșnic, în găleata cu apa proaspăt scoasă din puț de cuviosul Vasule?... De ce?... De ce, nene, de ce? Să n-aibă voie și Mircea Dinescu să fie
Mărunțișuri electorale by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16671_a_17996]
-
bucureșteană în 1951, Radu Petrescu și-a susținut examenul de licență abia în 1970, cu o lucrare închinată lui G. Bacovia. Întîrzierea se explică, neîndoios, prin oroarea ce i-o inspira o facultate ideologizată la culme, încăpută pe mîna unor dascăli ce emulau în a aplica tezele proletcultului și ale "realismului socialist". Nu trebuie trecută cu vederea nici atitudinea revistei Contemporanul, care-l "executa" pe tînărul scriitor, în numărul său din 10 februarie 1950, provocîndu-i următoarea consternată însemnare în jurnal: "sînt
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
cărei linii de forță sunt meșteșugul dus la desăvârșire, lirismul subtil, colorismul viguros, dar simplu, precum și privirea adânc scrutătoare a ființei umane, spiritul pătrunzător al observației, ca marcă distinctă a oricărui artist. Vibrarea neîntinată în fața naturii, marele și permanentul său dascăl, moralitatea fără cusur, exigența de sine s-au topit toate în alambicul nevăzut în care și-a plămădit opera. Călin Alupi e acum mai mult ca oricând printre noi. Pășește ușor, neauzit, pe lângă tablourile lui și se minunează de uimirea
Retrospectiva Călin Alupi. In: Curierul „Ginta latină” by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2236]
-
apare mereu în minte locuința părintească, oamenii, natura și viețuitoarele din împrejurimi. La întrebarea: ce fel de legături ne înlănțuie de locul nașterii?, Chateaubriand a răspuns astfel: "E poate zâmbetul mamei, al tatii, al unei surori, sau poate amintirea bătrânului dascăl, a prietenilor din copilărie, sau împrejurările cele mai simple: un câine care latră în curte, o privighetoare care s-a întors ca și anul trecut în livadă, cuibul rândunelelor de la fereastră, tufa de liliac din cimitir etc.". s a formulat
Meleaguri natale. In: Curierul „Ginta latină” by Chiril Popescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2245]
-
universal valabile și benefice, dar fără a uita nici o clipă de unde provii și cine ești. Eu mă declar basarabean, moldovean și român. Toate acestea simultan și fără nici o contradicție între ele. Această viziune am căpătat-o aici la Bălți prin dascălii mei de școală primară și liceu, concepție care m-a însoțit și mă va însoți mereu. În ceea ce vă privește, las la alegerea dumneavoastră să apreciați cine și ce sunteți. Îndemnul meu este doar acela să știți cine sunteți și
Alocuțiunea rostită la 25 mai 2004 de arhitect dr. Alexandru Budișteanu. In: Curierul „Ginta latină” by Alexandru Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2250]
-
STIMAȚI INVITAȚI, Alocuțiunea prilejuită de prezența și omagiile care mi-au fost adresate se îndreaptă cu recunoștință către dumneavoastră, cei de față, către familia mea și dascălii mei, învățătorii din satul natal, profesorii de la liceele din Bălți (Gh. Cârțu, P. Stati) și Chișinău (Vasile Harea, L.T.Boga), profesorilor de la Facultatea de medicină din Iași, colaboratorilor din rețeaua sanitară, precum și militanților cu care ne-am întâlnit pe aceeași
Stimați invitați. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2337]
-
și recunoscută de către cei care doreau să le ofere copiilor o oră în care să cunoască câte ceva din tainele și magia dansului și a muzicii. Cornelia TURLEA-CHIFU:Ați fost interpret și sunteți creator pe tărâmul artei. Ați fost și sunteți dascăl. Cum împăcați sensibilitatea artistului cu exigența pedagogului? Ana VALKAY:Nu vă vine să credeți cât de bine se împacă sensibilitatea cu exigența. Ce s-ar face un balerin fără grijă, strictețe, pretenție față de execuție, sau pedagogul fără sensibilitate, afectivitate? Un
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
din cap să-l păzești, să nu-l bată copiii! Pe mine nu m-a bătut în viața mea vreun băiat. Eu pot zice că am bătut...câți am putut. Aveam atâta energie și forță, că îmi exasperam părinții și dascălul. D-na Luci, mai venea câte o mamă la noi acasă, copilul meu nu mai vrea să vină la școală, că-l bate asta! Așa faci? se încrunta “d-na Luci”. Dar s-a luat de Gabi! săream ca arsă
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
în mentalul acestuia, performanță rară înscrisă și de Grigore Vieru. Până a-l descoperi ca „steaua care ne păstrează“, și-a adăpat setea din cântecele românești, dar odată intrat în contact cu opera lui, Eminescu a devenit pentru dânsul primul dascăl, primul manual de limbă română („Primul manual de limbă română, manual de istorie și primul manual de suflet, dacă se poate spune așa, este Eminescu ... Primul meu dascăl este Eminescu, iar ceilalți Goga și Blaga ... Cântecul, până l-am descoperit
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]