6,786 matches
-
despre el. Era groaznic. La ora 5 dimineața eram treziți: doi caralii intrau pe geamul din spate cu niște ciomege și ne luau la bătaie, iar Ghiban și cu un altul stăteau la ușă cu ciomegele și se ieșea din dormitorul ăsta așa, cum ar ieși vitele dintr-un grajd în flăcări. C. I.: Asta era deșteptarea obișnuită care se dădea acolo dimineața? S. Ț.: Pe care-l lovea și cădea, pe care reușea să-l prindă în plin... Se făcea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
De exemplu, astăzi îi separau, pentru că mâine plecau. În noaptea dinaintea plecării erau distruși, bătuți de nu mai puteau merge pe picioare! Îi băteau deținuții, că nu aveau gardienii cum să intervină, pentru că noaptea nu aveau voie să intre în dormitoare. Doar pe la geamuri auzeau discuții, țipete și știau și ei ce se petrece. Nu se petreceau niște lucruri despre care nu s-ar fi știut. Era la ordinea zilei! Nu mai spun că și brigadierii informau tot timpul. Fac o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
niște felinare. Seara se bătea toaca pentru masă; dar ce, aia era mâncare? Ni se aducea hârdăul cu mâncare, ciubărul ăla prin urechile căruia se trecea un băț ca să poată fi cărat. Nu știu cum se făcea că, atunci când ajungea mâncarea în dormitor, cineva, dintre deținuți, arunca cu ceva în felinar și se făcea întuneric. Se declanșa atunci o învălmășeală cumplită, toți năvăleau, tăbărau cu gamelele la hârdău și-l goleau. Te culcai flămând și vă pot spune că noi ceilalți, care nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lucru?! Bolile mizeriei C. I.: Cum erau spațiile de dormit? Aveați încălzire? S. Ț.: Încălzire... doar de la corpurile noastre de animale. Atât! Nici vorbă de foc. După cum într-un grajd se încălzește atmosfera datorită respirației animalelor, așa se încălzea și dormitorul nostru, de la respirațiile noastre, atât. Și uneori era foarte cald și era insuportabil, erau atâția oameni și aerul extrem de viciat. C. I.: Ați primit haine de deținut, zeghe, pantaloni, pufoaică? Când anume? Când ați ajuns la Salcia? S. Ț.: La
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
infernale și nu s-au îmbolnăvit deloc. Dar odată ajunși acasă și eliberați de tensiunea instinctului de supraviețuire se îmbolnăveau din te miri ce! S. Ț.: Că tot veni vorba! Stăteam pe bac la Periprava, că acolo era lagărul, iar dormitorul era de fapt în cală cu paturi pe trei, patru rânduri suprapuse. Nu aveam baie. C. I.: Și nevoile unde vi le făceați? S. Ț.: Era o groapă pe mal cu două scânduri, că bacul era ancorat la mal. Stăteam
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
numai din muncitori și brigadă de țărani. Iar politica era așa, țăranii erau învrăjbiți împotriva intelectualilor și a muncitorilor și pe muncitori, împotriva intelectualilor, spunându-li-se că din cauza intelectualilor sunt ei acolo și nu din cauza sistemului. C. I.: Și dormitoarele brigăzilor erau separate? S. Ț.: Sigur, intelectualii aveau dormitorul lor, dar muncitorii și țăranii dormeau la comun. Era o atmosferă foarte grea. De exemplu, dacă un muncitor sau un țăran vedea că tu - că știau care sunt intelectuali și în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
era așa, țăranii erau învrăjbiți împotriva intelectualilor și a muncitorilor și pe muncitori, împotriva intelectualilor, spunându-li-se că din cauza intelectualilor sunt ei acolo și nu din cauza sistemului. C. I.: Și dormitoarele brigăzilor erau separate? S. Ț.: Sigur, intelectualii aveau dormitorul lor, dar muncitorii și țăranii dormeau la comun. Era o atmosferă foarte grea. De exemplu, dacă un muncitor sau un țăran vedea că tu - că știau care sunt intelectuali și în brigăzile astea ale lor - ai patul la geam într-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
are nevoie de cornier de 5 pentru a putea fixa motorul de fuselaj și de aripi. Și tot așa l-au amânat și l-au păcălit pe sergent până când, la un moment dat, s-a dat alarma, am intrat în dormitoare, ne-am adus bagajele, ni s-a dat ordin să ne încolonăm și să plecăm. La care, sergentul ăsta îngrijorat zice: "Bă, da' avionul meu?! Lăsați, tovarășe sergent, aveți răbdare, că ne întoarcem!" C. I.: Când v-ați eliberat nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
comunist, cu două camere semidecomandate, și am pus cumpărăturile pe masă în sufragerie, unde bărbații au început o mică petrecere, fără mine însă, pentru că le-am zis că nu pot bea, pentru că nu suport băutura. Și m-am retras în dormitor unde am găsit o carte. Nu mai țin minte dacă o țineam cum trebuie sau dacă nu cumva invers, atunci când însoțitorul meu a deschis ușa la cameră să văd ce fac. Pentru că n-a avut încredere și m-a verificat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
intrăm ca să putem vorbi cu dânșii. Noi n-aveam ce discuta fiindcă între ei era un codoș, cu un picior mai scurt și cu o cârjă pe care o ținea pe mână, și-l scotea de-l ducea prin alte dormitoare pentru a afla anumite treburi și pentru asta îi dădeau țigări, că atunci când venea la noi în dormitor, fuma. Era un turnător care era în mijlocul lor, prietenul lor. C. I.: Cum îl chema? S. M.: Nu mai țin minte, e mult
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un picior mai scurt și cu o cârjă pe care o ținea pe mână, și-l scotea de-l ducea prin alte dormitoare pentru a afla anumite treburi și pentru asta îi dădeau țigări, că atunci când venea la noi în dormitor, fuma. Era un turnător care era în mijlocul lor, prietenul lor. C. I.: Cum îl chema? S. M.: Nu mai țin minte, e mult de atunci. Eu am avut noroc că am trăit mai mult. A mai rămas Ujeuca Petru 20, care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
eu trebuie să vă cred pe cuvânt pentru că n-am cum să verific întreg noianul de fapte despre care vorbiți. S. M.: Dar n-am nevoie să mint, eu vă dau actul. Și nu vă spun basme. Dar ca să revenim la dormitor! Dormeam pe rogojini și, când se întorcea unul pe dreapta, toată lumea trebuia să se întoarcă. Acolo am cunoscut pe un oarecare Rolescu 21 care, spunea el, a fost în 1916 trimis de către statul român ca delegat din partea României la un
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Nu-i adevărat, minte!" "Cum adică minte!?" "Minte!" " I-auzi, șef de escortă, ce spune deținutul!" Da domnule!, și șeful de escortă minte și el". Da, bine! Rămâi aici între porți!" Eu am rămas între porți, brigada a plecat la dormitoare iar brigadierul și cu Petrică Burchișan au intrat în camera de gardă. Iar acolo în camera de gardă ce-or fi vorbit, nu știu! Dar cât am stat acolo a trecut un ofițer, un sublocotenent, un bărbat, parcă-l văd
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
București. C. I.: Avea sentință dată deja Lupan? Nu era în aceeași situație cu dumneavoastră? G. S.: Pe Lupan au vrut să-l scoată capul organizației, că era mai mare ca noi. În miezul verii ne-au mutat într-un dormitor cu 80-100 de paturi. Eram numai noi. Noaptea, pe la ora unu, s-a auzit ușa, tranc!, ne-am speriat, nu știam ce-i, și au intrat 20 de oameni. Până dimineața s-a umplut acolo. Erau toți membrii PNȚ, PNL
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
veneai înapoi, intrai și urcai pe blană în groapa de unde se extrăgea pământul pentru diguri. Am săpat în aceeași groapă cu Dumitru Vacariu. De la Salcia am fost mutați la Saivane. Erau chiar saivane de oi, la propriu, unde fuseseră organizate dormitoare pentru deținuți cu paturi suprapuse. Erau șerpi, șobolani și tot ce vrei și nu vrei! C. I.: Cu cine ați stat sau ce oameni ați întâlnit prin coloniile de muncă? D. B.: Am stat cu nepotul mitropolitului, Sebastian Rusan 15, noi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cineva". După cam 3 ani, la noiembrie 1870 în casele lui Iacov Fătul avea să se inaugureze Școala Normală, „așezată în cele șapte dughene și 14 camere, la Calea națională, alăturia de tipografia Asociațiunii „Unirea", din care 8 camere erau dormitoare, 2 camere transformate în una singură servea ca refectoriu, și alte două, din față, devenite o singură sală servea pentru clase", iar direcțiunea școlii o avea Ion Popescu. Timp de 21 de ani a condus el Școala Normală, iar portul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
înalt. Pardoseala este în întregime acoperită de un covor gros roșu, pe care stau perne mari, negre. Într-un colț este o scară dublă de aluminiu, care atinge plafonul". Desigur se găsește un incinerator în pivniță, evocat cu umor262, dar dormitoarele sunt descrise cu complezență, fiecare tapisat în culorile celor care le locuiesc. Ușile glisează, nu există nici o broască. O combinație de forme dreptunghiulare și triunghiulare asigură casei numită " Pătratul dublu", un formalism logic propice ritualului geometric. Topografia geometrică, simbolismul culorilor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Kafka. De altfel, ea este unul dintre poli, celălalt fiind camera de culcare a părinților, camera lui Franz fiind situată între cele două: "Camera mea este o trecere, sau mai bine zis o cale de comunicare între sala comună și dormitorul părinților."500 De aceea el ar fi "incomparabil mai fericit într-un deșert, o pădure, pe o insulă decât sunt aici în camera mea între dormitorul și camera de zi a părinților mei"501. Camera de zi, mai mult decât
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o trecere, sau mai bine zis o cale de comunicare între sala comună și dormitorul părinților."500 De aceea el ar fi "incomparabil mai fericit într-un deșert, o pădure, pe o insulă decât sunt aici în camera mea între dormitorul și camera de zi a părinților mei"501. Camera de zi, mai mult decât orice altă cameră este focarul de rezonanță al casei, locul detestat al zgomotului, gălăgiei, al vacarmului care îl deranjează. Nu, nu trăiesc deloc departe de familie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mă urmărește veșnicul: mai departe jidove rătăcitor”, descriere a patriei care îmi amintește de Patria regizorului și actorului Emir Custurica. Când a fost întrebat ce e Patria, Custurica a spus că patriotismul e atunci când copiii își lipesc pe peretele din dormitorul lor o fotografie cu echipa națională de fotbal. Asta e iubire adevărată de patrie, în ambele cazuri, acesta este patriotismul pe care-l admir. Foarte importante în acest jurnal de ghetou sunt și substratul ideatic și gândurile, deosebit de lucide pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Iași. Șeful biroului Siguranței din Chestură, comisarul Anghel XE "Anghel (comisar)" , a făcut la Început un fel de selecție printre arestați, luând ostatici dintre evreii aduși În curte. Sute au fost trimiși În podul clădirii. Alții au fost Închiși În dormitoarele polițiștilor care erau În curte, iar multe sute au fost trimiși În beciul Chesturii: „Nu știm după ce criteriu s’a făcut această selecție”34. a mărturisit unul dintre subordonații lui. Însă respectivele criterii pentru eliberarea de „suspecți” erau foarte clare
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pe care intenționase să-l predea Chesturii (?). A fost bătut, iar la ora 3 după-amiază a fost trimis, sub o escortă puternică, la Pretura militară, „În loc să fiu trimis la Chestură ca ceilalți”. Acolo a fost primit frumos și reținut În dormitorul unor soldați din Regimentul 13 Infanterie, „unde am găsit mai mulți deținuți creștini și evrei”. A doua zi, la ora 5 după-amiază, a fost trimis acasă de către căpitanul Darie, XE "Darie, Constantin (căpitan)" „Însoțit de o sentinelă” și s-a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Eu am urmat Liceul de Artă la Iași. Am avut colegi de generație la muzică, unii au ajuns nume de rezonanță. Ca o simplă anecdotă: în fostul Conservator, actuala Universitate de Arte, unde acum este rectoratul, sus, la etaj, era dormitorul nostru. Eram 40 într-un dormitor, ieșeam pe acoperiș și ne uitam prin rozeta din sala de concerte a filarmonicii, cladire lipită de liceu, cum Achim Stoia dirija orchestra. Erau giumbușlucuri copilărești. La internat fiind, ne duceau în mod organizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
la Iași. Am avut colegi de generație la muzică, unii au ajuns nume de rezonanță. Ca o simplă anecdotă: în fostul Conservator, actuala Universitate de Arte, unde acum este rectoratul, sus, la etaj, era dormitorul nostru. Eram 40 într-un dormitor, ieșeam pe acoperiș și ne uitam prin rozeta din sala de concerte a filarmonicii, cladire lipită de liceu, cum Achim Stoia dirija orchestra. Erau giumbușlucuri copilărești. La internat fiind, ne duceau în mod organizat la operă, la concerte, deși noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
la iuțeală halatul și se îndrepta spre camera de zi când încetini pasul și se opri gândindu-se. E o prostie la mijloc. A fost doar un vis. A dat din cap în semn de dezaprobare, zâmbind cu reproș. Înainte, dormitorul fusese o cămară a vechii case Marriott. O alesese fără a ține cont de frumusețea ei, doar pentru că se afla alături de bucătărie și se putea încălzi de la aragaz. Se îndreptă acum sprinten spre bucătărie, aprinse focul, încălzi apă, se spălă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]