14,427 matches
-
că vizigoții îl abandonaseră pe Etius - părăsise perfect liniștit tabăra fortificată și pornise cu oamenii săi pe drumul de întoarcere, devenise limpede pentru toți că, deși pierderile suferite erau foarte grave, armata Marelui Rege încă reprezenta o putere pe care dușmanul ar fi făcut bine să nu o subaprecieze. Părăsirea taberei se produsese în ordine și în plină zi, sub privirile neputincioase ale romanilor, care văzuseră trecând șirurile de care cu o mare parte din pradă, fără să îndrăznească să miște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cu mare atenție, lăsându-i pe cei aflați în spate să vadă de provizii, apoi trecu în frunte împreună cu Mandzuk. Ecoul luptei se stinse curând totuși și când hiung-nu ajunseră în luminișul de care vorbise Toraman, totul se sfârșise deja. Dușmanul nu mai era acolo, dar, pe jos, în iarba înaltă, se găseau zeci de trupuri, printre care rătăceau câțiva cai, de acum fără călăreți. După o cercetare rapidă a locului, Balamber își dădu seama că cei căzuți erau cu toții burgunzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mai înainte pe malurile Rinului încă își arăta roadele otrăvitoare și unul dintre acestea îl privea doar pe Balamber: ostilitatea feroce, de neînvins, a Fredianei. Cu toate acestea, faptul că de mute zile coloana mărșăluia fără să fie deranjată de dușmani îl făcea să-și spună că, foarte probabil, ceata sa încetase și ea urmărirea. De altfel, eventualitatea unei noi întâlniri cu Frediana nu-i stârnea nici o emoție. Toate planurile, toate fanteziile pe care le construise cu trei luni înainte în jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în ele, căutând prada. îl văzu pe Mandzuk cu o javelină înfiptă între omoplați, agățându-se de marginea unui car, pentru a aluneca apoi în iarbă. Războinicii hiung-nu rămași încă în viață fugeau peste câmp, dar din urmă veneau năvalnic dușmanii și-i doborau unul după altul; femeile nu avură nici ele o soartă mai bună. Nu reuși să o vadă pe Go-Bindan. Frediana, înțelegând că el privea în altă parte, încercă să-l ia prin surprindere: două lovituri năprasnice de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
roman: Atila era acolo și discuta însuflețit cu căpeteniile. Părea încruntat și furios, dar pefect stăpân pe sine. Hotărât, se îndreptă apoi spre războinicii săi. „Să fie limpede!“ strigă cu voce fermă, „că de aici nu fuge nimeni. Și dacă dușmanul ne atacă, eu nu voi face nici măcar un pas îndărăt!“ Ochii îi scăpărau de mânie. Cu un gest energic, îndreptă degetul spre stiva imensă pe care servitorii săi o alcătuiseră din șei, covoare, bijuterii, arme felurite și adăugă, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ei ca cerul-i, ajunge orizontul, E viitorul meu, trecutul și prezentul, Privind mângâietor, ea ne-a purtat de seamă Și ne-a crescut încet, cum știe-a crește-o mamă! Doar mama nu te minte, copile, niciodată Și nici dușman nu poate să-ți fie vreodată, Chipul mamei blând, eu îl păstrez și acum Cu drag în amintire și într-un vechi album. Dragostea de mamă este atât mare, E ca o scânteiere, bucată dintr-un soare, Ne este oferită
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
de vedere fizic. Bărbații au ajuns la un echilibru dificil, care a dus la o atmosferă falsă de liniște Și demnitate. Sunt sigur că bărbații care sunt acum suporteri atât de înflăcărați ai femeilor din Congres, vor deveni cu timpul dușmanii lor cei mai înverșunați. Zâmbi sardonic: - Pregătiți spitalele, continuă, pentru femei cu capetele sparte și închisorile pentru bărbații care le vor sparge țestele - și găsiți-l pe Craig, altfel vom fi inundați de o mare de emoții. Anul se apropia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
să suporte privirea acidă a lui Carol, surprins și indignat de a fi fost prezentat într o astfel de postură. Minte! răcni Carol cu o voce prea ridicată pentru liniștea ce domnea în jur. Nu suntem deloc prieteni. Mai degrabă dușmani. Dușmanii ajung de multe ori să devină buni prieteni, așa că nu ăsta e necazul acum, ci spuneți mai bine unde să vă duc, că-mi sunt caii nădușiți și răcesc cât vă ciondăniți voi. Du-mă unde oi vedea cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
suporte privirea acidă a lui Carol, surprins și indignat de a fi fost prezentat într o astfel de postură. Minte! răcni Carol cu o voce prea ridicată pentru liniștea ce domnea în jur. Nu suntem deloc prieteni. Mai degrabă dușmani. Dușmanii ajung de multe ori să devină buni prieteni, așa că nu ăsta e necazul acum, ci spuneți mai bine unde să vă duc, că-mi sunt caii nădușiți și răcesc cât vă ciondăniți voi. Du-mă unde oi vedea cu ochii
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Am visat Moartea... Moartea cui? îl întrebă Filip. A nimănui. Am visat-o pe Ea. Moartea. îmi dă târcoale, draga de ea. Se spune că dacă o visezi, e cu noroc. Trăiești o sută de ani. Așa noroc, nici la dușmanii mei... Se făcea că mergeam de când lumea pe un pod suspendat, îngust și lung de nu-i vedeai capetele. Deodată mi-a apărut în față. Venea spre mine: tânără, înaltă, trupeșă și frumoasă de-ți lua ochii. Era îmbrăcată toată
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
să fim și conferențiari și critici. Și nu făceam numai conferințe, ci și literatură. Scriam, adică, orice. Mi-aduc aminte că am scris odată o conferință despre influența romanelor, arătând ce rău pot face romanele rele. În genere, eram cam dușman al romanelor. Odată am scris o poezie în proză - era vorba de niște săraci care au înghețat într-o iarnă, pe un drum. Savin mi-a făcut critica și, la sfârșit, ca să mă laude, spunea: Un cuvânt mai mult sau
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
să învinuiască. Un roman stoarce lacrimi de admirație naturilor artistice prin pasagiile lui frumoase, și lacrimi de compătimire naturilor sentimentale prin pasagiile lui patetice. Nu uita un moment că în orice raport cu oamenii ești în stare de război. Cu dușmanii, cu prietenii, cu cunoscuții, cu străinii, cu femeia sau cu iubita ta - bagă de seamă ce vorbești și cum vorbești, cât și când îi frecventezi, cum te arăți: vesel, trist, indiferent, tăcut ori vorbăreț. Nu fi un moment distrat, nu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de obicei, nimic pentru femei, pentru că geniile intelectuale, suprema debrutalizare a vieții, fiind punctele luminoase în care materia capătă în sfârșit deplină conștiință de ea însăși, natura a avut grijă să nu le întindă acea cursă numită amor, care este dușmanul cel mai neîmpăcat al liberei dezvoltări a inteligenței pure. Femeile, la rândul lor, nu simt nici ele nimic pentru aceste ființe abstracte. Limba română are neprețuitul avantaj de a poseda cuvintele iubire și amor pentru două lucruri cu totul deosebite
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
adevăr, femeia are o sentimentalitate superioară bărbatului: sentimentalitatea "casnică". Sentimentul de familie e mai dezvoltat la ea. Femeia va sacrifica aproape totdeauna interesele generale intereselor ei. Pentru femeie, acei care nu fac parte din casa ei sunt străini, sunt chiar dușmani. Când o femeie are simpatie pentru cineva, ea simte nevoia ca acela sa devină membru al familiei ei. Ea nu poate concepe simpatia pentru cineva care, într-un fel sau altul, n-ar face parte din "casa" ei. Mai curios
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cu sentimentele sociale. Rolul femeii de a purta și crește copii, de a fi zeița casnică, o face nesocială, dacă nu chiar antisocială. Bărbatul, din contra... Dar cine nu știe că, în genere, bărbatul e socotit de femeie ca "un dușman al casei". El are sentimentul casnic foarte slab, iar sentimentul social foarte dezvoltat. Un bărbat pune de multe ori interesele comunității mai presus de ale familiei. 18. Generozitatea e o însușire eminamente bărbătească, cași iertarea și uitarea. Bărbatul e prin
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Ion, șeful serviciului economic pe Întreaga Capitală. Iar Înainte de a aprofunda discuția, păstrează pentru tine aforismele adresate lucrătorilor miliției. Iar acum, vreau dosarul lucrării...!” Lct.Col.Tudose Ion avea motive Întemeiate să fie furios. Sabotajele se desfășurau În lanț, iar dușmanul nu putea fi depistat. Câteva zile În urmă, o delegație chineză Împreună cu Dictatorul Nicolae Ceaușescu amânase o vizită ce urma s’o facă la Teatrul Național dar, la timpul respectiv, se declanșase un puternic incendiu, ce puteau afecta relațiile de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În disgrație...!! La rândul lui, uneori Tony Pavone reușea să se facă nevăzut Împreună cu ceilalți, mergînd În neștire pe străzile capitalei, cu nervii suficient de zdruncinați, Încheia ziua Îmbătându-se, căutând soluția pentru a contracara avântul personal al distrugătorului său dușman...!! De data aceasta Însă, pentru a nu-l scăpa din ghiare, vijeliosul anchetator intră zgomotos În biroul lui Tony Pavone, lăsând ușa deschisă... „Doresc să-ți vorbesc...!” - șueră el printre dinți vizibil amenințător. Mergem la Șeful Șantierului ori...!” mai făcu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
rostite acolo să se Întoarcă Împotriva ta. La revedere, și pe curând...” Știindu-l fanfaron, Tony Pavone nu dădu atenție insinuărilor lui. Reclamația era prea bine documentată iar faptele Însoțite de numeroși martori o susțineau de o așa manieră Încât, dușmanul său de moarte va trebui să justifice calomnierea fără probele necesare. Cu aceste gânduri optimiste, Tony Pavone păși În camera de așteptare unde un funcționar al guvernului urma să-l indroducă la un alt demnitar unde urma să-și susțină
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
penale decât o singură dată, după care vei fi lăsată În pace să-ți poți crește În liniște copilașii. Poți pleca...!!” IV ARESTAREA În dimineața zilei de 1o august 1979 Tony Pavone veni bine dispus la șantier. Avea și dece. Dușmanul său de moarte Lct.Col.Tudose Ion, În ultima perioadă de timp nu mai dăduse nici un semn de viață. Acest fapt dovedea În mod sigur, torționarul era Înfricoșat drept urmare a reclamației depusă la cel mai Înalt nivel al guvernului iar
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
precauție fiecare metru liniar de drum...!” “Sincer vorbind, Îmi pare rău...!” “În mod sigur voi reuși data viitoare. Totuși din această nereușită evadare ceva a rămas tipărit În memoria mea...! Grănicerii români, Înarmați până În dinți, În loc să păzească teritoriul românesc de dușmanii care vor să ne atace, armele lor sunt fixate În poziție de tragere Împotriva propiei populații...!” La câteva zile, ambițiosul tânăr fu chemat la cercetări și nu se mai Întoarse. Tony Pavone consolându-se, poate, anchetatorii Îi va trimete alți
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
urmă, desigur le-ai uitat numărul. Greșesc cumva...?” “Ai haz colega...?” “Ascultă la mine colonele. Dacă În loc să-i trimeți la pușcărie Îi taxai pe fiecare cu o sumă de bani modestă, acum erai un om pricopsit...! De ce trebue să ai dușmani la tot pasul când puteai să ai buzunarele pline, acumulând stima tuturor. Cu ce te-ai ales după douăzeci ani de muncă...? Cu nimic! Ai pe tine un singur costum de haine pe care l-ai dat de atâtea ori
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În cele din urmă să inventeze iar În final să-i Întâlnească la Închisoare pe acei ce i-au trădat...! Cu evidentă ironie, continuă. „Drept cine mă luați, tovarășe colonel. Îmi propune-ți o colaborare cu Dv. care sunte-ți Însăși dușmanul meu de moarte și, care a trimes În pușcărie sute de oameni relativ vinovați...! Am fost educat la Înalta școală a vieții și drept urmare nu pot deveni un prăduitor al miliției...! Bună ziua...!” Torționarul Însă Îi tăie calea, privindu-l dușmănos
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Nicolae Ceaușescu, nepredând În termen surplusul de alimente aflat În custodia dumitale. Repede, nu avem timp de pierdut...!” De uimire Tony Pavone, rămase perplex. Câtă mârșevie, În această societate unde oamenii - dacă unii pot fi numiți astfel - te pot vinde dușmanului, indiferent de câte favoruri i-au fost făcute. Întradevăr, colonelul de securitate Gerard, Îl trădase...!! Ce oare l-a determinat să procedeze În această manieră de,prăduitor..? Timp de luni de zile și nopți de pomină Îl cărase prin toate
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Hoardele comuniste Își arătase priceperea, pustiind totul În calea lor și fără predilecție: negustor, fabricant, bancher, directori de Întreprinderi, diplomați și În mod special oameni politici, intelectuali, scriitori și profesori arestau trimițând la Închisoare pe motiv de origină burgheză și,dușmani ai poporului...! Afirm cu tărie și sunt extrem de revoltat de odioasele crime săvârșite de către activiștii comuniști chiar imediat după instalarea lor la putere de către consilierii sovietici, arestând și omorând cu o așa forță și rapiditate Încât efectiv nu mai aveau
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vină...! Într-una din dimineți, am fost selectat să colind interiorul Închisorii cu pompa de insecticid În spate deparazitând atât camerele cât și arestații, mai puțin unele camere mici În care, după cât am aflat, acolo sunt Încarcerați oamenii politici, considerați “Dușmanii poporului” având un special regim rapid de exterminare. Munceam din greu și mai ales extrem de flămând, dar nu-mi părea rău. Am avut șansa să văd păstrând În amintirea mea, această Închisoare Văcărești, unde miile de oameni nevinovați erau terorizați
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]