6,312 matches
-
profesorii săi disciplina pedagogică, Luchian a considerat academismul promovat de Școala de belle-arte, insuficient și sărăcăcios pentru a exprima noile tendințe în arta de sfârșit al secolului al XIX-lea. Astfel, C. I. Stăncescu din poziția sa de profesor de estetică declara că „"arta este o minciună"” și că „"singurul preț al obiectelor de artă este că ele, depărtându-se pe nesimțite de mizeriile realității din viață, aduc o consolare momentană sufletului nostru"”. C. I. Stăncescu era supranumit „vizirul artelor” și
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
stânga și scrie două cărți în proză, care însă nu sunt deloc reprezentative, nu arată încă pe viitorul scriitor. În anii următori, Lagerkvist caută, cu o hotărâre fermă și cu un țel precis, să-și găsească o cale proprie în estetică. Aspirațiile și căutările sale îl îndepărtează de naturalism și de simbolism și constituie prima căutare sistematică a unui punct de vedere modernist în literatura suedeză. După o călătorie la Paris (1913), unde studiază expresionismul și cubismul prin prisma picturii franceze
Pär Lagerkvist () [Corola-website/Science/297873_a_299202]
-
o enormă influență asupra dezvoltării filozofiei în timpurile moderne. În special Fichte, Schelling și Hegel și-au dezvoltat sistemele filozofice pornind de la moștenirea lui Kant. Cei mai mulți scriitori și artiști din vremea lui au fost influențați de ideile sale în domeniul esteticii, operele lui Goethe, Schiller sau Kleist neputând fi înțelese fără referința la concepțiile filozofice ale lui Kant. se naște la 22 aprilie 1724 la Königsberg, în Prusia orientală, unul dintre cei cinci copii, care vor atinge maturitatea, din cei nouă
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
morală derivată din concepția etică a lui Kant. Relațiile dintre state ar trebui să aibă același caracter ca și relațiile între indivizi. În a treia lucrare de critică, "Critica puterii de judecare" ("Kritik der Urteilskraft", 1790), Kant abordează problemele de estetică. Frumosul artistic este strâns legat de alcătuirea naturii, în special când aceasta dă prilejul senzației de sublim. "Frumos" în sens estetic este ceea ce se contemplă cu o satisfacție desinteresată, lipsită de intenție sau scop personal, în forma sa cea mai
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
Frumos" în sens estetic este ceea ce se contemplă cu o satisfacție desinteresată, lipsită de intenție sau scop personal, în forma sa cea mai pură. Această concepție a influențat în mod hotărâtor mișcarea literară denumită ""Sturm und Drang"" ("Furtună și Avânt"). Estetica lui Kant pornește de la o problemă fundamentală, pe care el a formulat-o în mai multe feluri, dându-i uneori structura unei „antinomii„. Conform „antinomiei gustului”, judecata estetică pare să se afle in conflict cu ea insăși : ea nu poate
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
pornește de la o problemă fundamentală, pe care el a formulat-o în mai multe feluri, dându-i uneori structura unei „antinomii„. Conform „antinomiei gustului”, judecata estetică pare să se afle in conflict cu ea insăși : ea nu poate să fie estetică (o expresie a unei experiențe subiective) si in același timp o judecată (pretinzând acord universal). Și totuși oamenii, numai în virtutea raționalității lor, sunt dispuși sa emită astfel de judecăți. Pe de o parte, un anumit obiect le produce o senzație
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
stă sub principiile iluminismului și se bazează pe textele clasice ale Antichității. Hegel arată o preferință pentru limba și cultura greacă. Traduce tratatul "Asupra sublimului" de Longin, "Manualul" lui Epictet și "Antigona" lui Sofocle. Face note de lectură de literatură, estetică, fiziognomie, matematici, fizică (teoria culorilor), pedagogie, psihologie, teologie și filozofie. Scrie bine în franceză când redactează note asupra lui Rousseau. Hegel se dăruiește teologiei și intră, la vârsta de 18 ani, la seminarul din Tübingen (numit "Stift") pentru a-și
Georg Wilhelm Friedrich Hegel () [Corola-website/Science/297906_a_299235]
-
din partea guvernului francez. , autorul cărții ""Zero și Infinit"". Din 1951 și până în 1974 este redactor al emisiunilor în limba română ale Radiodifuziunii franceze și lucrează în același timp la "Centre national de la recherche scientifique" (CNRS), la secția de filozofie și estetică. Colaborează la două emisiuni culturale ale postului de radio "Europa Liberă": "Actualitatea Culturală Românească" și "Povesta vorbei" (Pagini uitate, pagini cenzurate, pagini exilate). În denunțarea dictaturii comuniste din România, Ierunca ia parte activă ca secretar de redacție la apariția ziarului
Virgil Ierunca () [Corola-website/Science/297927_a_299256]
-
scria poeme revoluționare sub pseudonimul Speranza) și jurnalistă. În timpul școlii, Oscar a excelat în studiul clasicilor, la limba greacă și la desen, câștigând numeroase premii și burse de studiu. După studii strălucite la "Trinity College" din Dublin, audiază prelegerile de estetică ale lui John Ruskin la Universitatea din Oxford, unde se distinge și prin gusturile sale rafinate, îmbrăcămintea elegantă și stilul "dandy" de viață. După absolvire, în 1878, se mută la Londra. În același an, 1878, primește premiul "„Newdigate”" pentru poezie
Oscar Wilde () [Corola-website/Science/297971_a_299300]
-
inițiază mișcarea „Artă pentru Artă”, prin care dezvoltă teoria sa asupra estetismului. În 1882 publică prima sa culegere de versuri, în privința careia criticii nu au căzut de acord. Urmează o perioadă în care ține o lungă serie de prelegeri de estetică în Statele Unite și Canada, o alta în care Wilde locuiește pentru o scurtă perioadă la Paris, după care își încheie șirul de conferinte în Marea Britanie și Irlanda. Următorii șase ani reprezintă apogeul de creație al irlandezului. Poveștile pentru copii, piesele
Oscar Wilde () [Corola-website/Science/297971_a_299300]
-
care trebuie să le depășim? 4. Care mai sunt motivele pentru care ne așezăm la masă să dezbatem, într-o vreme în care toate proiectele politice progresive par să dea faliment? 5. Care este punctul de legătură între identități diferite, estetici și preocupări comunitare? 6. Unde ar trebui să ne focusăm energiile: în plan local sau internațional? În proiecte artistice sau pedagogice? 7. Mai este posibil să creăm proiecte politice legitime când ne confruntăm cu atitudini de globalizare defectuoase, cu o
Guillermo Gómez-Peňa: Repolitizarea, reumanizarea și decolonizarea corpurilor () [Corola-website/Science/296118_a_297447]
-
pondere cel putin egală cu elementul dacic și accentuează </spân><spân lang="zxx">astfel</spân><spân lang="zxx"> latinitatea.</spân></spân></spân></spân></p> Din păcate, valurile de comentarii la adresa statuii nu se îndreaptă spre zona ideologică, ci spre cea estetică, iar acest lucru nu poate să însemne decât că ne putem aștepta la o variantă mai „frumoasă” a lui Traian. Un om frumos.</p>
Lupi în spațiul public () [Corola-website/Science/296162_a_297491]
-
electro, hip-hop sau punk, un critic numind treaba asta "pugilistic-post-punk style bass” (Mark Fischer, The Wire). Prin numele său trupa se autodefinește mai degrabă ironic că și ”mods”. Cu exceptia asumării condiției de clasa muncitoare, puține lucruri din stilistica și din estetică acestoara au legătură cu subcultura care ultragia Anglia la sfârșitul anilor 60. Acești modși postmoderni, vin mai degrabă pe filiera bătrânilor punkiști John Cooper Clarke și Mark Smith puși pe subiecte mai recente, care seamănă cu cele ale lui The
No one’s bOthered () [Corola-website/Science/296153_a_297482]
-
1024"] Foto: Oana Hodade[/caption] Olivia Grecea (n. 21 noiembrie 1986) este regizoare de teatru. Oliver Frjlić - controversat, conștient de paradoxurile sistemului pe care îl critică din interior, din poziția privilegiată a unui regizor în ascensiune, pentru că a dezvoltat o estetică radicală, care se hrănește din etic și politic. Vorbim despre subminare și critică sistemică la un atelier intitulat Hegemonia instituțiilor, ne inspiră strategiile artistice și culturale puse în practică în țările fostei Iugoslavia sau în Germania. Ne par promițătoare, valide
Instituțiile publice de cultură - niște frigidere în care cultura stă la rece? -Partea a-II-a () [Corola-website/Science/296171_a_297500]
-
evident, cu mijloace artistice. În continuare, pe parcursul filmului, vedem celelalte fațete care permit excesivitatea acestui lux: exploatarea țăranilor sau masacrarea studenților. Ca atare, departe de a constitui un demers exclusiv calofil sau de celebrare a luxului, zugrăvirea bogăției într-o estetică flamboaiantă este punctul de plecare pentru expunerea epică, în manieră simili-brechtiană, a desfășurării economico-politice care permite existența acestui lux exagerat pentru cei puțini și pentru explicarea mecanismelor revoluționare care îi vor pune capăt. Tocmai construcția exagerată a luxului îi denunță
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
angajată și de investire cu false veleități politice emancipatoare a unor demersuri în cel mai bun caz confuze. Suntem în plin post-modernism, filmele revoluționare sunt de fapt contra-revoluționare, filmele conservatoare sunt de fapt emancipatoare, arta asumat politică nu este politică, estetica este cea mai valabilă formă de politic și așa mai departe. Despre mizele politice ale umanizării exploatatorilor Mai departe, Gorzo și Lazăr compară viața exploatatorilor din Soy Cuba cu viața exploatatorilor din Toni Erdmann</strong>, și concluzionează, în oarecare măsură
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
păcătuiește printr-o exotizare fundamentală”. Merită, cred, să ne întrebăm care o fi limita dincolo de care exotizarea devine fundamentală? Despre importanța geografiei locale Un alt argument bizar adus de Gorzo și Lazăr este acela că dacă filmul nu are o estetică de „documentar observațional”, gen Moartea domnului Lăzărescu, atunci nu ar fi nevoie de respectarea geografiei reale a locului. Ni se spune că filmul ar practica „un alt fel de realism” și că „un bucureștean observă falsele proximități geografice create prin
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
alta - faptul că Gorzo și Lazăr dau credit unui soi de autonomie a esteticului, în care practicarea „unui anumit fel de realism” face perfect în regulă ignorarea geografiei locale.</strong> Departe de a fi doar „o pedanterie”, și indiferent de estetica aleasă, acest tip de ignoranță, vizibil pentru orice localnic, se încadrează într-o lipsă de respect tipic colonială pentru configurarea materială a unui spațiu subaltern. Ignoranța aceasta în privința aspectelor reale, materiale, se completează perfect cu apetența exagerată pentru ficțiuni exotizante
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
formă de cunoaștere (cunoașterea artistică). Într-un sens larg, termenul "artă" desemnează orice activitate, care se bazează pe cunoștințe, exercițiu, percepție, imaginație și intuiție. Într-un sens mai strict, se adaugă la cele de sus lipsa de funcționalitate (practică), cunoaștere, estetică. Britannica Online definește arta ca "îndemânare și imaginație în creația de obiecte, medii ambiante sau experiențe estetice care pot fi împărtășite" ("the use of skill and imagination in the creation of aesthetic objects, environments, or experiences that can be shared
Artă () [Corola-website/Science/296545_a_297874]
-
din afara ei și au devenit astfel discipline noi, cum ar fi statistica, cercetarea operațională, și știința calculatoarelor. Cei care au înclinații spre matematică găsesc adesea aspecte estetice în multe domenii din matematică. Mulți matematicieni vorbesc despre "eleganța matematicii", despre o estetică intrinsecă și o frumusețe ascunsă. Sunt apreciate simplitatea și generalizarea. Se poate vorbi de frumusețea și eleganța unei demonstrații, cum ar fi cazul demonstrației lui Euclid asupra infinității numerelor prime, a metodei numerice de calcul rapid ca în cazul transformatei
Matematică () [Corola-website/Science/296537_a_297866]
-
Kazimir Malevici, leader al artei avangardiste. Forțat să-și dea demisia, părăsește orașul Vitebsk în mai 1920 și se mută la Moscova. Aici pictează decoruri teatrale și realizează totodată decorațiile pereților Teatrului Evreiesc. Totuși, picturile sale nu încap în tiparele esteticii impuse de revoluție. În anul 1922, fără să mai aștepte ca situația să devină disperată, Chagall se hotărăște să emigreze. Prima etapă din viața lui Chagall ca exilat se desfășoară la Berlin, oraș în care și-au găsit deja refugiul
Marc Chagall () [Corola-website/Science/298459_a_299788]
-
himerice, animale. Când dintr’o narațiune lipsesc acești eroi himerici, n’avem de a face cu un basm.” Basmul a apărut în epica populară, ulterior pătrunzând și în literatura culta (în sec. al XIX-lea, în perioada de afirmare a esteticii romantice). Specie a epicii (culte), narațiune amplă, implicând supranaturalul sau fabulosul.Personajele (oameni, dar și ființe himerice) sunt purtătoare ale unor valori simbolice: binele și răul în diversele lor ipostaze. Conflictul dintre bine și rău se încheie, de obicei, prin
Basm () [Corola-website/Science/298504_a_299833]
-
pour instruire les hommes" („folosesc animalele pentru a-i învăța pe oameni”). La Fontaine publică în 1669 "Les Amours de Psyché et de Cupidon". Această carte suscită o relativă neînțelegere, datorită stilului său neconvențional, care contravenea principiilor de bază ale esteticii clasice, fiind un amestec de proză, versuri, povestiri mitologice și conversații literare. Romanul îi pune în scenă și pe „cei patru amici”, reprezentați prin Molière, Boileau, Racine și La Fontaine însuși. La 20 decembrie 1670 este publicată la Port Royal
Jean de La Fontaine () [Corola-website/Science/307054_a_308383]
-
Internationale des Sciences Anthropologiques et Ethnologiques (1967), The Folklore Society (Londra, 1972), Association Internationale d'Etudes des Civilisations Mediterraneennes (1973) etc., iar în 1993 este ales membru de onoare al Academiei Române. A fost redactor la revistele "Trimestrial de mitologie și estetică" (1931), "Gongul" (1941), "Symposion" (1943-1944), "Cercetări folclorice" (1947), "Etimologica". Publică articole în revistele "Dacia", "Porunca vremii", "Buna-Vestire", "Suflet nou", "Îndreptar", "Presa Olteniei", "Ramuri", "Studii și cercetări de istoria artei", "Revista de etnografie și folclor", "Revue historique du Sud-Est Europeen" etc.
Romulus Vulcănescu () [Corola-website/Science/307083_a_308412]
-
ridicat școala pe care o conducea la nivelul cerințelor vremii. A inițiat "Masa studenților" pentru elevii săraci, a încurajat excursiile școlare și practicarea sporturilor, construind chiar un patinoar în curtea școlii. A înființat muzeele de numismatică, de arheologie, de filologie, estetică și bibliotecile de clasă, a completat laboratoarele cu aparate noi de fizică. Între 1894-1915 a fost inspector șef al școlilor din Brașov. A inițiat editarea colecției “Biblioteca teatrală” la Brașov și a pus piatra de temelie a localului internatului. A
Virgil Onițiu () [Corola-website/Science/307085_a_308414]