6,156 matches
-
trist, ceva oarecum vag, ceva ce lasă loc presupunerilor...” Subiectivitatea frumosului este înțeleasă pe latura percepției ca o reacțiune de „gust”, literatura produce emoția, sentimentul, plăcerea frumosului. Există însă și criterii obiective de definire a literaturii în studiile sistematice de estetică, în special în spațiul german, ce au în vedere aspectul de scriitură. Problema distincției teoretice riguroase poezie/literatură nu se pune încă. Poezia domină și absoarbe tot spațiul literaturii. Ceea ce înțelegem astăzi prin literatură, în sens estetic, va fi tot
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
parte, putem sesiza o descompunerea totală a ideii de literatură printr-o enormă dilatare. III.2. Teoria și critica literară Conceptul de literatură se modifică substanțial în acest secol, remodelarea sa este pusă în evidență, deopotrivă, de teoriile literare (de la estetica receptării și pragmatică, până la istoria mentalităților și a imaginarului), de literatura propriu-zisă (prin dezvoltarea metaliteraturii) și de critica literară. Un nou și ultim reducționism al epocii îl constituie asimilarea literaturii în critică. Secolul XX se distinge prin enorma proliferare a
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
factori diferiți: a operei și a cititorului, mai ales rezultatul activităților de a crea și a reproduce pe care acestea din urmă le efectuează în timpul lecturii sale.” Concretizare, actualizare și amplificare aleatorie, acestea ar fi etapele teoretice ale procesului. În estetica receptării, Școala de la Konstanz, sub impulsul lui H.R. Jauss și W. Iser, aduce contribuții noi în acest domeniu. W. Iser va fi cel care va contribui în mod decisiv la dezvoltarea teoriei spațiilor indeterminate, „albe”, respectiv „concretizarea lecturii”. Cititorul „implicit
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
unui text literar, care se consideră a fi „încorporată” acestuia, având un caracter anistoric, se vorbește și de „valoarea dobândită” de textul literar în cadrul interacțiunii simbolice a actului de lectură. Valoarea operelor presupune astfel un șir de validări diacronice. În cadrul esteticii receptării canonizarea unei opere nu mai este văzută ca o creație încheiată odată pentru totdeauna. Evoluția diacronică a canonului evidențiază două aspecte care vizează însăși misiunea canonului: selecția operelor și modul de gestionare a resurselor simbolice care nu funcționează însă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
acceptăm teoria căutării unei poziții sociale, fie că preferăm să vedem în kitsch o plăcută evadare din monotonia vieții cotidiene moderne, întregul concept de kitsch se circumscrie în mod limpede unor noțiuni precum imitația, contrafacerea, falsitatea și ceea ce putem numi estetica amăgirii și a autoamăgirii.” ÎN LOC DE CONCLUZII SFÂRȘITUL JOCULUI? Percepția asupra prezentului, în orice perioadă, este una mai puțin bună, cu tendința de comparare și ierarhizare, dar e posibil ca viitorul să descopere o altă imagine: „Prezentul nu este pregătit să
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Uzina la Teatrul Popular din Tismana. Tot în 1927 scrie, împreună cu N.N. Șerbănescu, scenariul pentru filmul Iancu Jianu. Publică în „Premiera ilustrată” (1928-1929) o serie de articole (despre Stanislavski, Hermann Sudermann, Georg Kaiser, Franz Wedekind, Karl Sternheim, August Strindberg, despre estetica dramei expresioniste etc.), în care își afirmă adeziunea la curentul expresionist, pe care îl elogiază și îl explică teoretic. Mai colaborează la „Adevărul”, „Azi”, „Ecoul”, „Rampa”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., folosind și pseudonimele Ion Negrea, Ion Noapte, I. Nopteanu, Vladimir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
inimă și grai...). Poezia patriotică neotradiționalistă a lui I., de certă vibrație lirică, exaltă valori perene, istoria retrăită afectiv, țara și neamul, ascendența, eroii iluștri sau anonimi. Tonul, nu o dată declamator și grandilocvent, e totuși strunit, menținut între limitele unei estetici „modernizate”, și poate convinge. Poetului îi este firească și postura de „cetățean”, el perorând, uneori vaticinar, cu discretă vigoare, pe tema vicisitudinilor veacului: e, în fond, un răzvrătit, probabil împotriva unor nedreptăți - neprecizate expozitiv - ale istoriei și ale actualității (obiectul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
Este un răspuns calitativ pe care puterile publice îl aduc așteptărilor populației, urmărindu-se participarea sa activă. Prin "problemele cotidiene ale locuitorilor din cartiere" se înțelege: organizarea spațiilor publice și private, circulația, parcarea, curățenia, întreținerea imobilelor și a spațiilor aferente, estetica urbană, paza și supravegherea, liniștea publică, serviciile urbane (trierea și colectarea deșeurilor menajere, distribuția energiei, gazului, apei etc.). Un exemplu concret: cartierul Pyramides. Cartierul are circa 3 800 locuințe, concentrează în jur de 10 000 locuitori, adică 20 % din populația
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și o bună programare, a început să atragă oameni din toată regiunea pariziană. În acțiunile de formare a cetățenilor s-a implicat mult Atelierul Sociologic (în special în reconstrucția relațiilor dintre locatari, măsurarea liantului comunitar etc.). Reamenajarea urbană și realizarea esteticii acesteia au folosit sugestiile arhitecților laureați ai concursului "Changer l'image du Luth" (să schimbăm imaginea cartierului Luth) și ale sociologilor, care au realizat anchete, sondaje, au organizat focus-grupuri, au folosit machete, planșe etc. Cele șase comisii constituite s-au
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
militează în favoarea conservării anumitor cartiere pitorești, fără să se arate îngrijorate de mizeria, promiscuitatea și bolile ce bântuie acolo. Aceasta înseamnă asumarea unor grave responsabilități" (Carta de la Atena, articolul 67). Totuși, căutarea habitatului funcțional a făcut pereche cu o anumită estetică a transparenței, cu predilecția pentru linia dreaptă și unghiul drept care, prin puritatea formelor, se presupunea că satisfac în același timp spiritul și simțurile. Le Corbusier rezuma astfel solidaritatea inginerului cu arhitectul: "Inginerul, inspirat de legea economiei și condus de calcul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cartierului, pe care ei o provoacă, nici nu lasă multe șanse vecinilor săraci să rămână acolo. Inițiată de fracțiunea cea mai boemă a claselor avute, aceea care are un capital cultural superior celui economic, care este atrasă de ambianța și estetica locurilor, această mișcare de gentrificare este astăzi explicit favorizată de politicile urbane 519 ale municipalității, grijulii, în cadrul proiectului ei urban, să facă să revină în centrul orașului clasele mijlocii și superioare. Miza este aceea de a pune în valoare patrimoniul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Asthetische Forschungen, 1855), Lazarus ((Leben der Seele, 1855), George Eliot (Essays, 1883) și Th. Lipps (Komik und Humor, 1898). În literatura daneză, noțiunea de humor a fost bine dezvoltată, pe latura estetică, de către Sibbern și Wilkens, în lucrările lor de estetică. În cercetarea de față, vreau să stărui însă îndeosebi asupra tratării acestui obiect de către Kierkegaard, formă ce constituie în ochii mei o contribuție de cel mai înalt rang. Despre poziția acestuia față de Solger vom vorbi mai tîrziu. Kierkegaard descrie humorul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o anumită treaptă, dar care nu pot fi aplicate pur și simplu treptelor de mai înainte. Și ceva asemănător este valabil pentru stările totale bazate pe un ansamblu de elemente și condiții variate, care nu sînt prezente totdeauna. Psihologia și estetica sînt perfect de acord că humorul este un fenomen modern. Cervantes și Shakespeare sînt desemnați deseori ca fiind primii scriitori în ale căror opere este resimțit acest sentiment totalca o dispoziție sufletească de bază. Cocepția pe care o avea antichitatea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de Massica, cel care îmi aduce uitarea", scria el. De asemenea, odată cu Horațiu, acest poet al "après boire"-ului, dixit Rabelais, se conturează profilul bețivului, a celui îmbătat cu vin, pe scurt, apare ceea ce într-un mod agreabil se numește "estetica bețivanului"100. Începând cu Horațiu până la saga alcoolică a lui René Fallet, trecând prin romanele naturaliste ale secolului al XIX-lea, personajul bețivanului va îmbiba literatura franceză. Băutorul glorios se va metamorfoza în victimă, vinul civilizator în flagel social. Anticii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ajunge uneori un simplu pretext pentru utilizarea tehnicilor subversive și subminatoare. Evoluând sub auspiciile refuzului categoric, ale unui „nu” autofondator, a. lansează pe piața culturală un nou produs: artistul-om, pentru care viața e spectacol, iar spectacolul e viață. O estetică sinucigașă a „antiartei pentru antiartă”. Pe tărâm autohton, a. se supune celebrei ecuații conform căreia efectele contrastante sunt direct proporționale cu distanța față de centrul de iradiere. La începutul secolulului, semnele altei distanțări, față de tradiție, sunt încă discrete. De orientare simbolistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
1964, odată cu ceilalți deținuți politici din țară. În același an, toamna, se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, pe care o va absolvi în 1969. În 1970 se înscrie la doctorat, cu teza Ideologia literară și estetica între 1826-1876 (De la Heliade la Maiorescu), pe care însă n-o finalizează. Este cercetător la Institutul de Filosofie și Psihologie din Cluj al Academiei Române (1970-1972), apoi devine redactor la Editura Dacia din același oraș, unde în 1990 este numit redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
optime și a unei capacități ridicate de randament școlar, pe plan intelectual si fizic; - Însușirea și consolidarea unor deprinderi și priceperi motrice de bază care ulterior vor fi aplicate; - dezvoltarea capacităților motrice- îndemânare, coordonare, viteză, detentă, ambidextrie, forță, rezistență ; - Educarea estetici corporale, a ținutei întregului corp, cu precădere la eleve ; Educația fizică are ca misiune specifică îmbunătățirea potențialului biologic și creșterea capacității de rezistență față de diferiți agenți patogeni . Antrenamentul cardio-respirator este legat de lucrul muscular intens, devenind o necesitate biologică superioară
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
în „Revue philosophique”, „Les Nouvelles littéraires” ș.a. Va reuni câteva dintre contribuțiile asupra filosofilor contemporani în La Conscience malheureuse (1936). Locul în peisajul francez al epocii, cucerit prin succesul cărții Rimbaud le voyou, se consolidează prin apariția Falsului tratat de estetică, iar după moartea sa, a volumului Baudelaire et l’expérience du gouffre (1947), la care lucrase, fără a-l putea termina, în iarna lui 1942. Începe să redacteze eseul L’Être et la connaissance, dedicat filosofiei lui Lévy-Bruhl, Șestov și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
înainte de toate în faptul că descripția lui nu avea un model real, ci se năștea din negura minții.” Acest „paradis pierdut” pe care-l caută i-l redă numai amintirea. Dincolo de modelul „lumii rurale a lui Francis Jammes” sau de estetica urâtului de sorginte baudelairiană, afinități confesate de autorul însuși, dincolo de umbra lui Arghezi, pe care poetul îl descoperă spre a se găsi pe sine, după cum demonstrează Mircea Martin, Moldova copilăriei lui F. se recompune mozaicat din amintirea târgurilor patriarhale ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
Priveliști și inedite, îngr. și introd. Paul Daniel, București, 1974; Poezii, îngr. Paul Daniel și George Zarafu, tr. Virgil Teodorescu și Dora Litman, introd. Mircea Martin, postfață Paul Daniel, București, 1978; Imagini și cărți. Rimbaud golanul și Fals tratat de estetică, îngr. Virgil Teodorescu, tr. Sorin Mărculescu, introd. Mircea Martin, București, 1980; Le Mal des fantômes, Paris, 1980; Rencontres avec Léon Chestov, Paris, 1982; Poezii, I-II, îngr. Paul Daniel și George Zarafu, pref. D. Micu, București, 1983; Écrits pour le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
B. Fundoianu sau Făgăduința ca afirmare, L, 1995, 40; Dosar B. Fundoianu, APF, 1995, 11; Caraion, Tristețe, 107-111; Pop, Recapitulări, 134-141; Mirodan, Dicționar, II, 299-323; Z. Ornea, La centenarul Fundoianu, RL, 1998, 49; Mănucă, Perspective, 26-41; Z. Ornea, Iudaismul în estetica lui Fundoianu, RL, 1999, 48; Hrimiuc-Toporaș, Atelier, 109-125; Dicț. esențial, 320-322; Gina Sebastian Alcalay, Fundoianu, eseist, filosof și profet, RL, 2001, 20; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, 55-87, 182-186
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
sector la Institutul de Filosofie din București, cadru didactic la Universitatea din București. Colaborează la „Gazeta literară”, „Astra” ș.a., dar mai ales la publicații de specialitate („Revista română de științe sociale”, „Revista de filosofie”, „Analele Universității București”, secțiile filosofie și estetică). Debutează în 1954, cu Detașamentul 7. Însemnările unui instructor de pionieri. Însușirea indiscutabilă a scrisului lui P. e aceea de a fi instructiv. Numeroasele studii publicate în periodice, culegeri colective, volume nu excelează prin avansarea unor puncte de vedere noi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
informației, prin efortul constant de a elucida chestiunile abordate. Ceea ce le dezavantajează e o anume rigiditate, ideologică mai cu seamă, un ton cumva strepezit, cu toată oralitatea, pe alocuri, a stilului. Propensiunea didactică e învederată încă din titluri - Prelegeri de estetică (I-II, 1967), Estetica lui Tudor Vianu (1968), Esteticieni români (1969), Din tradițiile gândirii axiologice românești (1970), Arta de la A la Z (1978) -, cărțile propunându-și nu să incite intelectual, ci să îl edifice pe cititor asupra obiectului cercetării. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
de a elucida chestiunile abordate. Ceea ce le dezavantajează e o anume rigiditate, ideologică mai cu seamă, un ton cumva strepezit, cu toată oralitatea, pe alocuri, a stilului. Propensiunea didactică e învederată încă din titluri - Prelegeri de estetică (I-II, 1967), Estetica lui Tudor Vianu (1968), Esteticieni români (1969), Din tradițiile gândirii axiologice românești (1970), Arta de la A la Z (1978) -, cărțile propunându-și nu să incite intelectual, ci să îl edifice pe cititor asupra obiectului cercetării. În Idealul și valoarea estetică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
ideal artistic, valoare, creație etc., stabilește o serie de raporturi, operează disocieri, distinge nuanțe, sistematizează idei, expune poziții estetico-ideologice, astfel încât lucrarea poate iniția în substanța discuțiilor ce se poartă, din Antichitate până în timpurile mai noi, într-un sector central al esteticii. Ce caracterizează tot ceea ce esteticianul a încredințat tiparului este strădania, convenabilă în acea perioadă, dar caducă în timp, de a demonstra validitatea punctului de vedere marxist în fiecare problemă supusă examenului critic. Alt studiu, Gusturile între da și nu (1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]