14,680 matches
-
măsurarea rezultatelor Fișă de Încercare Metoda experimentală Taguchi Pregătire Identificarea problemei decizionale Definirea și comunicarea obiectivelor experimentului Planificare Adoptarea deciziei și realizarea ei Realizarea unui brainstorming; Alegerea matricei ortogonale; Stabilirea factorilor de comandă; Identificarea factorilor perturbatori; Adoptarea deciziei și realizarea experimentelor. Analiză și evaluare Analiza grafică a datelor; Interpretarea rezultatelor; Alegerea combinației optime de factori. Cap. 7 Asigurarea calității 120 Asigurarea calității Proiectarea și implementarea sistemului de management al calității. Auditul și certificarea calității. În contextul preocupărilor actuale de implementare a
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
cu mărimea grupului: cu cât grupul crește mai mult În dimensiuni, cu atât se diminuează elementele informale și se amplifică cele formale și invers. Același autor clasifică grupurile primare În grupuri de laborator sau artificiale, create În vederea realizării anumitor experimente; ele nu permit acumularea unei experiențe comune Îndelungate și nu au stabilitate. Opuse acestora sunt microgrupurile naturale (colectivele de elevi și de studenți, grupurile militare care funcționează În cadre sociale "naturale" și se disting prin caracterul comun al activității și
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
5, În schimb sunt mai puțini elevi cu spirit de inițiativă (2, cu influență În clasă (2, cam mulți agresivi (5. Aceste date jalonează și câteva direcții de acțiune printre care educarea spiritului de inițiativă și combaterea agresivității. 7. Metoda experimentului Întâlnit mai Întâi În sfera științelor naturii, experimentul ca metodă fundamentală de cercetare a realității, a pătruns În secolul al XIX-lea și În cadrul științelor care studiază omul și relațiile sale În societate. Utilizat În psihologie (de Fechner și Wundt
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
spirit de inițiativă (2, cu influență În clasă (2, cam mulți agresivi (5. Aceste date jalonează și câteva direcții de acțiune printre care educarea spiritului de inițiativă și combaterea agresivității. 7. Metoda experimentului Întâlnit mai Întâi În sfera științelor naturii, experimentul ca metodă fundamentală de cercetare a realității, a pătruns În secolul al XIX-lea și În cadrul științelor care studiază omul și relațiile sale În societate. Utilizat În psihologie (de Fechner și Wundt și În sociologie (de Durkheim și discipolii săi
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
ca metodă fundamentală de cercetare a realității, a pătruns În secolul al XIX-lea și În cadrul științelor care studiază omul și relațiile sale În societate. Utilizat În psihologie (de Fechner și Wundt și În sociologie (de Durkheim și discipolii săi, experimentul accede și În domeniul pedagogiei prin intermediul psihologiei (Alfred Binet este fondatorul psihologiei experimentale și unul dintre pionierii pedagogiei experimentale. În sens larg, experimentul constă În provocarea unui fapt psihic În condiții bine determinate, cu scopul de a găsi sau
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
societate. Utilizat În psihologie (de Fechner și Wundt și În sociologie (de Durkheim și discipolii săi, experimentul accede și În domeniul pedagogiei prin intermediul psihologiei (Alfred Binet este fondatorul psihologiei experimentale și unul dintre pionierii pedagogiei experimentale. În sens larg, experimentul constă În provocarea unui fapt psihic În condiții bine determinate, cu scopul de a găsi sau verifica o ipoteză. În orice cercetare științifică se parcurg mai multe etape: - identificarea problemei; - documentarea teoretică (clarificarea termenilor, studierea cercetărilor anterioare;. - formularea ipotezelor (identificarea
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
primară; - interpretarea datelor : a prelucrare statistică (cu ajutaorul unor indicatori speciali; b prelucrare psihologică (care confirmă/ infirmă ipoteza; - concluzii (deschid orizonturi pentrui noi cercetări; - popularizarea cercetării (prin articole, studii , referate, simpozioane, etc. Formularea ipotezelor este partea cea mai importantă a experimentului deoarece, de ea depinde buna organizare a acestuia. Ipoteza sau inferința este o presupunere Între o cauză și un efect . Exemple de ipoteze 1: - Presupun că elevii cu IQ ridicat au performanțe școlare ridicate ; Presupun că motivația intrinsecă determină o
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
manipulează (de exemplu: culoarea ochilor, vârsta, sexul, mediul de proveniență, confesiunea religioasă a subiecților, starea lor de sănătate, dexteritatea motrie, etc. Variabilele independente pot fi invocate (adică luate din realitate sau provocate (produse de cercetător. Variabilele dependente (v.d. apar În experiment ca efect, ca produs al variabilei independente controlate de cercetător. Într-o manieră generală, variabila dependentă este corelată cu noțiunea de subiect, adică cel care produce comportamentele pe care le Înregistreză cercetătorul. Instrumentele de măsură ale variabilei dependente sunt: - aparate
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
nivelul validității interne și externe a cercetării; ele reprezintă "agenții" care intermediază Între mediu si comportament. Aceste variabile nu sunt direct observabile și corespund proceselor psihologice sau proceselor interioare ale subiectului; de dorit ar fi ca În cursul desfășurării unui experiment, intervenția lor să se reducă la minim. În experiment, pentru asigurarea valabilității rezultatelor, se pot utiliza grupuri de subiecți În două ipostaze: 1 grupul experimental (În care se introduc variabile independente și se urmăresc sistematic efectele acestora; 2 grupul de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
agenții" care intermediază Între mediu si comportament. Aceste variabile nu sunt direct observabile și corespund proceselor psihologice sau proceselor interioare ale subiectului; de dorit ar fi ca În cursul desfășurării unui experiment, intervenția lor să se reducă la minim. În experiment, pentru asigurarea valabilității rezultatelor, se pot utiliza grupuri de subiecți În două ipostaze: 1 grupul experimental (În care se introduc variabile independente și se urmăresc sistematic efectele acestora; 2 grupul de control (În care nu se intervine de către cercetător cu
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
experimental (În care se introduc variabile independente și se urmăresc sistematic efectele acestora; 2 grupul de control (În care nu se intervine de către cercetător cu nici o variabilă și În are faptul pedagogic are o desfășurare normală. Ca orice altă metodă, experimentul are câteva avantaje majore: - asigură controlul cauză- efect ; - rezultatele studiului stau sub semnul obiectivității; - este replicabil, adică poate fi repetat În condiții similare; În cazul În care se obțin aceleași rezultate, crește Încrederea În validitatea teoriei. Dintre limite se pot
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
metoda experimentală depersonalizează și dezumanizează subiectul; - opinia participanților (subiecții se pot comporta diferit, din mai multe motive; - interpretarea pe care cercetătorul o dă datelor obținute (există tendința ca interpretarea să prevaleze asupra teoriei testate; - eșantionarea subiectivă (adesea, sunt folosiți În experiment voluntari, care sunt nesiguri, dependenți, usor influențabili, agresivi, nevrotici, introvertiți. Ca metodă de investigație a realității educative, experimentul oferă un dublu câștig: unul de ordin toeretic -cognitiv (ajută la cunoașterea unor noi aspecte legate de educație, Învățământ, școală și unul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
pe care cercetătorul o dă datelor obținute (există tendința ca interpretarea să prevaleze asupra teoriei testate; - eșantionarea subiectivă (adesea, sunt folosiți În experiment voluntari, care sunt nesiguri, dependenți, usor influențabili, agresivi, nevrotici, introvertiți. Ca metodă de investigație a realității educative, experimentul oferă un dublu câștig: unul de ordin toeretic -cognitiv (ajută la cunoașterea unor noi aspecte legate de educație, Învățământ, școală și unul de ordin practic (facilitează introducerea de elemente noi În acțiunea formativă. CAPITOLUL III METODE DE EDUCAȚIE ÎN ȘI
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
bazează pe o organizare competititvă și doar În 4,6% din timpul petrecut În clasă, elevii lucrează În condiții de cooperare. După ce a studiat un timp Îndelungat relațiile competitive și cele de cooperare, psihologul social Martin Deutsch a realizat un experiment În care a demonstrat avantajele aprecierii elevilor În situații de cooperare. El a distribuit studenții În două grupuri experimentale și le-a aplicat modele de notare diferite. Cei din primul grup au fost informați că numai unul dintre ei, care
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
grupului va fi notat În ordine descrescătoare, În funcție de calitatea activității.Dacă primul grup a fost notat competitiv, al doilea a fost evaluat prin cooperare; toți studenții au primit aceeași notă, În funcție de calitatea rezultatelor grupului ca Întreg. Concluziile acestui experiment, dar și ale altor cercetări similare, au demonstrat că cele două modalități de structurare a activității -cooperarea și competiția- au efecte diferite asupra comportamentului din clasă și asupra dezvoltării personalității membrilor grupului. Aceiași autori susțin că, prin competiție, se stimulează
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
înfiorau prin rezonanța lor esoterică; într-un cuvânt, al unei poezii care izvora din tradiție ca dintr-o fântână a veșnicei tinereți, și care se ferea ca de foc de orice gest liric de frondă, de orice tentativă eretică de experiment. Rigoarea formală era singura strălucire pe care o percepeam în această artă a cuvântului inspirat, obscuritatea ei mi se părea o axiomă. Veneam, fără îndoială complexat, de la țară, fascinat de abstracțiunile încifrate ale lui Mallarmé și Valéry, descoperind abia acum
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
exasperare paroxistică! O mostră stănesciană de curat letrism e finalul la Bruscă vorbire cu articulații bizare ca următoarele: "Halerib, khaa / Halerib, Khiiii. / Hoora, loro, oro / nu-nțeleg, aero, loro, oro". În momente de relaxare, Nichita se preta la astfel de "experimente", recurgând la prefabricate, copilărindu-se ori pășind (parodic) rapid, pe făgașele altora. Căutătorul neîmpăcat, plonjând de pe un versant pe altul, contrar, punând între paranteze nonșalanța și boema, era o personalitate puternică, ridicându-se prezumțios Împotriva mării, declarându-se Împotriva cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
au parvenit să legifereze raporturile dintre inconștient, conștient și subconștient, proces exclusiv al aproximărilor. Ca atare, luciditate și vis, acestea sunt inevitabil în disjuncție. În fond, onirismul dimovian, cum e cel din Cartea de vise, nu poate fi disociat de experimentele suprarealiste, deși se încearcă departajarea de acestea. Că oniricul constituie o componentă de bază a suprarealismului nu încape îndoială. Sub pulsiunile oniricului dezlănțuit, Dimov ajunge uneori la acel envol incontrolabil caracteristic visului; nu o dată frapează însă artificiul, manierismul, note de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
decât mine (...) / pentru că nu apar deghizat și pentru că scena mea e în afara teatrului". Tirade explicative ca acestea se întâlnesc frecvent, cumulativ, la Nichita Stănescu. După ce publicase un Pantum (specie rarisimă la noi) ori după vreun Sonet, un Ioanid Romanescu deschis experimentelor divaghează calamburistic, adresându-se unei stranii Mississippi: "Cu inflexiuni ale vocii până la ipocrizie / îi spun și astăzi "Miss", "Mississippi" / sau o alint "Miss Mississippi" / și chiar "Missouri", diminuând-o cu aroganță când mă enervează". Pe deriziune parodică se întemeiază un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
alint "Miss Mississippi" / și chiar "Missouri", diminuând-o cu aroganță când mă enervează". Pe deriziune parodică se întemeiază un Pater noster zeflemist, satanic: "Nu-i loc pentru mulțime pe scaunul divin / de vrei să te urmăm, fii diavolul! Amin". Un experiment de tip avangardist, Tangaj, e, în fapt, un colaj lexical colportând termeni din germană, engleză, rusă, franceză, spaniolă, italiană, neogreacă. O prelucrare "după Anaxagoras", altă dată un text în latină, Novissima verba, sunt simple încercări de diversificare. La maturitate, luciditatea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fost și păcat să fie dărâmat gardul: trandafirii insensibili la curentul electric s-au dezvoltat magnific și alcătuiau un peisaj cu adevărat mirific. Nu degeaba a decretat UNESCO gardul drept A Opta Minune a Lumii Moderne 39. Pentru o vreme, experimentul a părut reușit: cei din nord se vizitau cu cei din sud (cărora nu le mai spuneau "vǘndǘni"), își redescopereau trecutul comun, vechi prietenii se refăceau. (Mai mult: doar în primele luni s-au celebrat sute de căsătorii mixte.) Necazurile
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
UNESCO și un important rol de apărare pentru două lumi între care s-au ivit numeroase disensiuni. Prevestind falimentul capitalismului, vandanii au trecut la un sistem "comunitarist" (după exemplul satului Marinelada din Andaluzia, unde criza economică a trecut neobservată), însă experimentul n-a prea reușit, cu toate că oficialii din Republica Umanistă Vandana laudă unele realizări; însă când vǘndǘnii au reușit boom-ul lor economic, cele două țări independente și suverane au ajuns să se dușmănească pe față. În vreme ce în nord s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
republicile frățești își reiau viața, armele se reîntorc în rastele, finala campionatului este urmărită cu mult interes. "Bravo! vine a doua depeșă de la Marile Puteri. A fost un exercițiu reușit. Nici nu știți când o să vă fie de folos!" 127. Experimentul J.B.R. Doctrina pragmatismului general a Președintelui Buddenbrook, a fost reluată într-o formă științific îmbunătățită prin Experimentul J.B.R. (de la numele doctorului Jeremie Barbu Rominger, Prim-consilierul Ideologic de la Palatul Rakavanda Nouă sediul Președinției în Republica Umanistă Vandana) a fost inițiat
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Bravo! vine a doua depeșă de la Marile Puteri. A fost un exercițiu reușit. Nici nu știți când o să vă fie de folos!" 127. Experimentul J.B.R. Doctrina pragmatismului general a Președintelui Buddenbrook, a fost reluată într-o formă științific îmbunătățită prin Experimentul J.B.R. (de la numele doctorului Jeremie Barbu Rominger, Prim-consilierul Ideologic de la Palatul Rakavanda Nouă sediul Președinției în Republica Umanistă Vandana) a fost inițiat în urma crizei economice profunde care a lovit țara și care n-a mai putut fi ascunsă de
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
mai multă faimă și retribuții decât munca concretă în agricultură și în producția de bunuri materiale. Plătiți pentru munca prestată, oamenii din Crăcile Mari, recompensați generos și de către stat, au fost primii și singurii care au depășit criza economică. Concluzia experimentului J.B.R. s-a impus de la sine: activitățile ce nu țin direct de supraviețuire (literatură, muzică, arte în general, sport de performanță, știință fundamentală fără aplicații imediate etc.), chiar dacă acestea, în mod tradițional aduc mai multă faimă și retribuții decât munca
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]