6,070 matches
-
de stat. Au existat, însă, unele situații de penetrare a dispozitivelor de securitate și gardă, care au impus ulterior și implicarea organelor de cercetare penală ale securității, dar s-a dovedit de fiecare dată că nu era vorba de intenția făptuitorilor de a comite un act de atentat. De pildă, un cetățean din Iași, exasperat că nu primește măcar un răspuns la nenumăratele scrisori pe care le trimisese lui Nicolae Ceaușescu, a hotărât să acționeze altfel. Cu prilejul unei vizite la
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
și după expertizarea grafică a acestora. De altfel, acest mod de finalizare, ce excludea evident trimiterea în judecată și condamnarea, era prevăzut încă din momentul începerii urmăririi penale, punerea sub învinuire reprezentând doar o modalitate prin care se încerca descurajarea făptuitorilor de a-și continua și, mai cu seamă, de a-și amplifica acțiunile propagandistice. Exceptând, firește, propaganda cu caracter fascist, manifestările la care mă refer constau, de regulă, în critici severe aduse regimului Ceaușescu, politicii interne a acestuia, în principal
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
de trimitere în judecată și condamnare, ci chiar de începere a urmăririi penale pentru infracțiunea de „propagandă împotriva orânduirii socialiste” au devenit extrem de rare, organele de cercetare ale securității limitându-se, de regulă, în cazurile de acest gen, la anchetarea făptuitorilor și la efectuarea celorlalte verificări în cadrul actelor premergătoare, precum și, în final, doar la avertizarea sau atenționarea celor în cauză. Această politică penală, dacă poate fi numită astfel, a atins punctul culminant în 1977 când, cu prilejul Conferinței Naționale a
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
făcând parte, practic, din toate categoriile socio-profesionale. Ca măsură de contracarare, Direcției a VI-a i s-a ordonat începerea urmăririi penale în tot mai multe cazuri având ca obiect activități anticeaușiste cu caracter propagandistic, în relativ multe dintre acestea făptuitorii fiind anchetați în stare de arest. Dar și în această perioadă, finalizările prin trimitere în judecată și un caz deosebit, pe acela privind pe căpitanul de rangul I Nicolae Radu, la care mă voi referi pe larg în cuprinsul cărții
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
materialul. Apoi, în urma unor analize comune, Direcția a VI-a și unitatea informativ-operativă întocmeau un raport cu propuneri de finalizare a fiecărui caz, pe care îl înaintau spre aprobare conducerii Departamentului Securității Statului. Finalizări care puteau consta fie în cercetarea făptuitorului în cadrul actelor premergătoare și, de regulă, avertizarea sau atenționarea sa, iar în cazul membrilor P.C.R., informarea organelor de partid, fie în luarea măsurii extreme de începere a urmăririi penale. Era, așadar, perioada în care Direcția Cercetări Penale avea un cuvânt
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
începea urmărirea penală erau relativ simple. Pe baza raportului de constatare grafică și a altor minime date obținute de către unitatea informativ operativă, se trecea direct la anchetarea suspectului și, eventual, la audierea persoanelor care aveau cunoștință de faptele comise, apoi făptuitorului i se lua o declarație-angajament în care, după ce își recunoștea și își regreta din nou acțiunile întreprinse, se angaja să nu le mai repete ori să desfășoare alte activități „împotriva orânduirii socialiste” sau a securității statului. În final, se aplica
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
de ceas deșteptător, fixată cu un băț ce se sprijinea, oblic, de soclul grupului statuar. Nu a dat atenție respectivului dispozitiv, crezând că este un aparat...meteorologic. Am făcut menționatele precizări, legate de amplasarea încărcăturii explozive, pentru a releva că făptuitorul alesese cu inteligență punctul nevralgic al statuii, pentru a o putea arunca în aer. Următorii martori au confirmat declarația gunoierului, dispozitivul fiind văzut în tot cursul dimineții, fiecare privindu-l ca pe un fapt banal, cu cele mai diverse explicații
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
de 5 iunie, dar nici una nu a putut da cel mai mic indiciu suplimentar care să ne fie de ajutor în anchetă. Nici cercetarea locului faptei nu ne-a oferit date sau indicii spectaculoase, de natură a ne îndrepta spre făptuitor. S-au stabilit, printre altele, natura și cantitatea aproximativă a explozivului folosit, marca ceasului deșteptător, precum și caracteristicile percutorului care a declanșat explozia. Mă opresc aici, din motive lesne de înțeles. În zilele următoare, a fost stabilit și „filmul” producerii tragediei
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
considerată ca fiind un pas major spre recrudescența, prin trecerea la folosirea de mijloace violente, a manifestărilor naționalist-iredentiste din zona Ardealului. Firește, Nicolae Ceaușescu se interesa zilnic de mersul anchetei, iar noi primeam ordine ultimative de identificare și prindere a făptuitorului în termene incredibil de scurte și de precise, ce nu depășeau, de fiecare dată, o săptămână sau zece zile. Iar dificultatea cercetărilor era dată nu doar de lipsa unor urme sau a altor probe care să conducă efectiv la descoperirea
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
Viteazul nu ar avea ce căuta în municipiul Sfântu-Gheorghe fiindcă, vezi, Doamne! domnitorul nu ar fi trecut niciodată prin acele locuri. În plus - poate părea curios la prima vedere -, însăși uciderea copilului a fost de natură să contribuie la nedescoperirea făptuitorului. Pentru că, dacă acțiunea nu s-ar fi încheiat în acest mod tragic, autorul acesteia nu ar fi rezistat tentației de a se mândri cu fapta comisă. Și atunci, aproape sigur, ar fi „căzut” pe una din sursele de informații ale
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
noaptea de 4 spre 5 iunie. Informația era însă destul de credibilă, întrucât fusese făcută oficial, de către un martor ce luase cunoștință nemijlocit de aspectele denunțate, și, în plus, suspectul semăna într-o anumită măsură cu cel mai important portret-robot al făptuitorului, întocmit deja în caz. Dar noi, anchetatorii, înclinam iarăși să credem că suspectul era cel care declara adevărul. Așa încât, am primit sarcina de a-l reaudia pe denunțător. L-am audiat - de fapt, l-am cam cercetat - zile la rând
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
Sch. a ajuns nestingherit de nimeni, cu autoturismul închiriat, la domiciliul uneia dintre persoanele care urma să fie scoasă ilegal din țară și unde era așteptat de întregul grup. În acel moment, s-au realizat constatarea infracțiunii flagrante și reținerea făptuitorilor, fără pic de naivitate, ci cu înalt profesionalism. Desigur, nu voi dezvălui nimic din mijloacele și metodele informativ-operative care au permis depistarea și anihilarea acestei acțiuni infracționale pe care domnul Sch. preconiza să o desfășoare în continuare, în serie. După
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
curent cu parametrii problemei. Așadar, ce se întâmplase? În seara ce tocmai trecuse, după lăsarea întunericului, fuseseră puse, așezate stivuit, pe șinele de cale ferată din apropierea municipiului Onești mai multe plăci din beton de circa 50/50 cm., găsite de făptuitor sau făptuitori chiar la fața locului, fiind folosite, din câte rețin, pentru terasament. Din fericire, primul tren apărut, de fapt, o locomotivă de manevră, a aruncat cu ușurință plăcile, fără a suferi defecțiuni semnificative. Ar fi fost relativ simplu dacă
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
parametrii problemei. Așadar, ce se întâmplase? În seara ce tocmai trecuse, după lăsarea întunericului, fuseseră puse, așezate stivuit, pe șinele de cale ferată din apropierea municipiului Onești mai multe plăci din beton de circa 50/50 cm., găsite de făptuitor sau făptuitori chiar la fața locului, fiind folosite, din câte rețin, pentru terasament. Din fericire, primul tren apărut, de fapt, o locomotivă de manevră, a aruncat cu ușurință plăcile, fără a suferi defecțiuni semnificative. Ar fi fost relativ simplu dacă lucrurile s-
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
unde fuseseră stivuite plăcile și, aveam să aflăm, după înlăturarea acestora. De astă dată, fiind avertizat, mecanicul a observat din timp obstacolul și a evitat coliziunea. În mod clar, s-a putut formula o primă concluzie ori, cel puțin, supoziție: făptuitorul a așteptat la fața locului să vadă efectul produs de ciocnirea cu primul obstacol, iar apoi, constatându-și eșecul, l-a amplasat pe cel de-al doilea. De aici, a decurs firesc următoarea ipoteză, care ne-a fost apoi de
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
după 24 de ore, din cele trei zile date ca termen categoric pentru prinderea autorului sau autorilor actului de diversiune, nu am putut raporta nimic palpabil la București. Pentru că, fără nici o îndoială, eram în prezența unei fapte comise cu intenția făptuitorului de a produce deraierea unui tren, intenție considerată indubitabil, „la cel mai înalt nivel”, ca fiind contra securității statului sau „contrarevoluționară”, cum se mai specifica în câte un manual de drept penal. Abia în ziua a treia, a apărut un
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
forma cât de cât ceea ce se numește, cum se știe, convingerea intimă, era obligatoriu să probăm respectiva acțiune. Precizez, dacă mai este cazul, că și în activitatea noastră, a organelor de cercetare penală ale fostei Securități, simpla recunoaștere a presupusului făptuitor - neînsoțită, deci, de alte mijloace de probă - nu avea cea mai mică valoare juridică. Se înțelege așadar că, în cazul pe care îl descriu, situația era mult mai complicată, dată fiind starea mentală a suspectului. Mai ales că existaseră și
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
și practica judiciară de atunci în materie, faptele prezentau un pericol social minim. Deci, „pericolul social” îl interpretam prin prisma concepției de atunci și având în vedere că, pentru fapte mult mai grave - difuzări masive de înscrisuri, de pildă -, față de făptuitor nu se luau măsuri cu caracter penal. Temerile mele, apărute încă înainte de plecare, s-au confirmat pe deplin la sosire, imediat ce m-am întâlnit cu colonelul C.R., anchetatorul Securității Județene Iași, care, după ce l-am pus în temă cu
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
cu demnitate, ca o adevărată doamnă. Și-a recunoscut și în fața mea faptele, dând o nouă declarație în acest sens, ceea ce avea pentru mine o evidentă importanță sub aspectul construirii circumstanțelor atenuante de care avea mare nevoie, atitudinea sinceră a făptuitorului fiind una dintre acestea. Nu m-am oprit însă aici. I-am luat de la locul de muncă o caracterizare de serviciu excelentă, am introdus în dosar o serie de acte medicale care atestau că starea sănătății nu-i permitea executarea
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
reținut, arestat sau trimis în judecată. Iar proba „sfântă”, flagrantul, este foarte greu, dacă nu imposibil, de obținut. Există, apoi, situații în care anchetatorul deține o serie de probe de vinovăție, dar suspectul nu-și recunoaște faptele sau, culmea, când făptuitorul își recunoaște actele de trădare, dar...veți vedea la ce doresc să mă refer în continuare. Spre sfârșitul anilor ’80, mi s-a repartizat un dosar de urmărire informativă din al cărui conținut rezultau serioase indicii că ne aflam în
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
că ne aflam în prezența unui caz tipic de trădare-spionaj. Din anumite considerente, pe care nu are rost să le prezint, s-a hotărât ca ancheta să se desfășoare cumva atipic, fără flagrant, fără începerea urmăririi penale și arestarea presupusului făptuitor, ci pur și simplu în cadrul... actelor premergătoare. Cazul nici nu este spectaculos, nici nu se referă la nume de rezonanță, dar îl prezint întrucât poate constitui un exemplu elocvent al modului cum înțelegeam noi, foștii anchetatori de securitate, să probăm
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
decembrie“ cer reexaminarea dosarelor care n-au ajuns în instanță. Dan Voinea revine pe firmament când toată lumea îl uitase. El încearcă din nou să stabilească cui revine responsabilitatea ordinelor care s-au dat cu 15 ani în urmă, caută „coordonatori făptuitori“. Unul după altul sunt audiați Virgil Măgureanu, Iulian Vlad, Victor Athanasie Stănculescu și, ultimul pe listă, Ion Iliescu. Măgureanu iese senin de la audieri, spune că s au discutat chestiuni de ordin general. Fostul șef al Securității, Iulian Vlad, a făcut
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
sesizarea nu era ,,beton’’ , căci cazul făcuse vâlvă în târg, maiorul Irimia raportează șșefilor și cere aprobarea de rigoare pentru trecerea la anchetarea lui D.N. Anterior se edificase asupra individului,care, potrivit datelor obținute se încadra în categoria de poșibil făptuitor : ceva antecedente pentru infracțiuni cu violență, cam certat cu munca, dar nu și cu cârciumile de prin obor, ba și cunoscător în ale trântelor japoneze. Așadar, cel puțin teoretic, putea fi omul căutat. ,,Înarmat’’ cu o legendă plauzibilă, subofițerul în
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
mai era încă proprietara unei renumite mori din ora . Cercetarile specifice au eviden iat că ne aflam în prezen a unui concurs de infrac iuni: crima fusese precedată de viol și urmată de jaf. Cu toate acestea, șingurul indiciu despre făptuitor a fost o amprentă, găsită pe un lighean pătat cu sânge. Această urmă a condus la eliminarea din cercul de suspec și a numeroaseț persoane, dar nu și la identificarea autorului. Colonelul Ceacanica, probabil și pentru că și el era grec
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
numeroaseț persoane, dar nu și la identificarea autorului. Colonelul Ceacanica, probabil și pentru că și el era grec, a urmărit acea amprentă chiar și după prescrierea faptei. rRzultatul a fost însăș negativ, fapt ce ar fi putut avea două cauze: a) făptuitorul a fost in cetă ean străin ăs-a presupus a fi un marinar), care dupăț săvâr irea crimei a părăsit ara; b) infrac iuneAșa fost comisă de un român fară cazier (deci neamprentat) și care ,ulterior, nu a mai săvârșit vreo
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]