6,349 matches
-
care ajungem să înțelegem mai bine cum funcționează limbajul în situații dintre cele mai familiare. Rezultatele la care ajungem printr-o asemenea muncă vor putea fi cu greu contestate. Pentru cel care practică filozofia în acest fel nu există „teze filozofice“, adică 212 GÂNDITORUL SINGURATIC „descoperiri“, idei noi care pot suscita discuții și controverse. „Dacă gramatica este făcută clară, înaintându-se în pași foarte mici, demers în care fiecare pas este cu totul de la sine înțeles, nu poate lua naștere în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de a gândi care își pune amprenta și asupra Tractatus-ului și cel care caracterizează gândirea mai târzie a lui Wittgenstein ni se înfățișează drept distincția dintre formularea unor întrebări cu caracter principial, la care răspunsurile pot fi calificate drept „descoperiri filozofice“, și clarificarea împinsă cât mai departe a folosirii pe care o primesc expresiile limbajului în diferite contexte. O asemenea clarificare poate duce la dizolvarea multor întrebări și dileme care i-au chinuit pe filozofi. Cu greu s-ar putea susține
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cuvânt dacă ne vom interesa de tranziția de la o folosire la alta, care se realizează adesea prin verigi intermediare. „Conceptele noastre - remarca Wittgenstein - sunt familii cu un număr enorm de membri între care există asemănări variate. Una din dificultățile noastre filozofice principale, care revine continuu, este că avem o asemenea familie. Dorim să câștigăm claritate în ce privește utilizarea unui cuvânt și astfel căutăm ceva comun instanțelor în care se aplică cuvântul, chiar și atunci când cu greu ar putea exista ceva comun [Ă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
găsirea sau imaginarea verigilor de legătură. „Limbajul“ este un concept cu contururi tot atât de vagi ca bunăoară conceptul „joc“. Ceea ce există de fapt nu este „limbajul“, ci „limbaje“ dintre cele mai diferite. 5. Contrapartea modului cum este privit limbajul: tratarea problemelor filozofice Un element de continuitate în evoluția gândirii lui Wittgenstein, care a fost adesea subliniat, este că acele confuzii și dileme conceptuale de care este plină filozofia reprezintă o consecință a incapacității noastre de a câștiga o privire clară asupra modului
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
conceptuale de care este plină filozofia reprezintă o consecință a incapacității noastre de a câștiga o privire clară asupra modului cum funcționează limbajul. Un comentator susținea că, în contrast cu schimbarea viziunii lui Wittgenstein asupra limbajului, modul cum a tratat el problemele filozofice în tinerețe și mai târziu ar fi rămas același. Cred că se poate afirma așa ceva numai dacă se trece cu vederea relația extrem de strânsă care există în gândirea lui Wittgenstein între perspectiva asupra limbajului și modul cum sunt privite problemele
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în tinerețe și mai târziu ar fi rămas același. Cred că se poate afirma așa ceva numai dacă se trece cu vederea relația extrem de strânsă care există în gândirea lui Wittgenstein între perspectiva asupra limbajului și modul cum sunt privite problemele filozofice. La întrebarea de ce întâmpinăm în filozofie dificultăți pe care nu le avem în viața curentă sau în știință, răspunsul Tractatus-ului și cel pe care îl găsim în scrieri mai târzii sunt foarte diferite. În Tractatus, Wittgenstein împărtășea punctul de vedere
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
scrieri mai târzii sunt foarte diferite. În Tractatus, Wittgenstein împărtășea punctul de vedere al lui Russell, al logicienilor moderni în general, acela că limbajul deghizează gândurile, generând aparențe înșelătoare cu privire la forma lor logică. Încă din primii ani după reluarea activității filozofice, perspectiva lui va cunoaște o schimbare radicală. În lecțiile sale din anii ’30, Wittgenstein compara limbajul EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? 221 cu o țară sau cu un oraș pentru care nu avem o hartă. Ne lipsește
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cum se intersectează. Complexitatea extraordinară a limbajului face ca o cuprindere a lui cu privirea, ca întreg, să fie extrem de dificilă. Totuși, fie și numai sesizarea unor conexiuni ne oferă indicații prețioase cu privire la modul în care ajungem să formulăm probleme filozofice, precum și la cauzele impresiei persistente că ele sunt probleme autentice. Înaintarea în această direcție se lovește însă de mari greutăți. Ea va fi favorizată atât de găsirea unor metode adecvate, cât și de utilizarea inventivă a resurselor imaginației. Iată o
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
completă. Ar fi, oare, șahul incomplet dacă noi am cunoaște un alt joc care încorporează oarecum șahul? El ar fi pur și simplu un joc diferit.“49 Distanța dintre asemenea strategii pentru identificarea 222 GÂNDITORUL SINGURATIC modului cum apar problemele filozofice și pentru eliminarea acestora și cele ale Tractatus-ului, bazate pe utilizarea instrumentelor logicii moderne, este apreciabilă. Wittgenstein a susținut în mod constant că problemele recunoscute îndeobște drept „filozofice“ nu sunt probleme autentice, că spre deosebire de problemele științifice ele nu pot primi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dintre asemenea strategii pentru identificarea 222 GÂNDITORUL SINGURATIC modului cum apar problemele filozofice și pentru eliminarea acestora și cele ale Tractatus-ului, bazate pe utilizarea instrumentelor logicii moderne, este apreciabilă. Wittgenstein a susținut în mod constant că problemele recunoscute îndeobște drept „filozofice“ nu sunt probleme autentice, că spre deosebire de problemele științifice ele nu pot primi soluții și că, prin urmare, va trebui să ne eliberăm de ele. Contrastul dintre căile pe care a încercat el să identifice aceste probleme, să arate că sunt
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
arate că sunt lipsite de sens, în opera lui de tinerețe și în cea mai târzie, este însă evident. Calea propusă în Tractatus a fost cea a cercetării formei logice a expresiilor limbajului, formă care „se arată“ în simbolism. Problemele filozofice iau naștere în mod sistematic din neînțelegeri ale logicii limbajului, care pot fi puse în evidență prin utilizarea tehnicilor logicii moderne. Apariția și persistența lor este așadar consecința unor greșeli de ordin logic. Îndată ce aceste greșeli sunt identificate, faptul că
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
logicii moderne. Apariția și persistența lor este așadar consecința unor greșeli de ordin logic. Îndată ce aceste greșeli sunt identificate, faptul că nu suntem în fața unor probleme autentice devine clar. Iar dacă se poate arăta că ele sunt pseudoprobleme, atunci problemele filozofice își pierd orice rațiune de existență. Această abordare nu a putut supraviețui acelei schimbări a viziunii asupra limbajului care marchează evoluția gândirii lui Wittgenstein. Pentru autorul Cercetărilor fundalul pentru înțelegerea modului cum apar problemele filozofice, văzute drept neliniști, obsesii sau
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ele sunt pseudoprobleme, atunci problemele filozofice își pierd orice rațiune de existență. Această abordare nu a putut supraviețui acelei schimbări a viziunii asupra limbajului care marchează evoluția gândirii lui Wittgenstein. Pentru autorul Cercetărilor fundalul pentru înțelegerea modului cum apar problemele filozofice, văzute drept neliniști, obsesii sau crampe mintale, care semnalează înfundături și blocaje ale gândirii, îl reprezintă descrierea sau imaginarea unei mari varietăți de situații în care limbajul „lucrează“, situații în care folosirea expresiilor devine clară, transparentă datorită relației dintre ele
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
semnalează înfundături și blocaje ale gândirii, îl reprezintă descrierea sau imaginarea unei mari varietăți de situații în care limbajul „lucrează“, situații în care folosirea expresiilor devine clară, transparentă datorită relației dintre ele și activități ale oamenilor în împrejurări determinate. Problemele filozofice iau naștere, de obicei, atunci când lipsește relația expresiilor limbajului cu anumite contexte de viață și indicațiile pe care le oferă acestea EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? 223 nu ne sunt la îndemână.50 Drept urmare, avem impresia că
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
propoziție a limbii române o considerăm cu sens. Astfel, de exemplu, noi vorbim de curgerea timpului și socotim că are sens să vorbim despre curgerea lui, potrivit analogiei cu râurile.“51 Observația importantă aici este aceea că întrebările și problemele filozofice pot lua naștere adesea atunci când expresiile limbajului nu sunt utilizate în situații practice, acele situații în care noi toți am fost deprinși să le utilizăm învățând limbajul. Filozofii își îndreaptă adesea atenția spre expresii, le examinează, pentru a spune așa
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
timpul în genere va fi tentat să fie indus în eroare de analogii ca aceea între curgerea unui râu și „curgerea timpului“. „«Timpul», ca un substantiv, este ceva teribil de greșită Discuția despre «curgerea timpului» arată cum iau naștere problemele filozofice. Dificultățile filozofice sunt cauzate de faptul că nu folosim limbajul în mod practic, ci, privind spre el, îl extindem. Alcătuim propoziții și apoi ne întrebăm 224 GÂNDITORUL SINGURATIC ce pot însemna ele. Odată ce devenim conștienți de timp ca substantiv, ne
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
genere va fi tentat să fie indus în eroare de analogii ca aceea între curgerea unui râu și „curgerea timpului“. „«Timpul», ca un substantiv, este ceva teribil de greșită Discuția despre «curgerea timpului» arată cum iau naștere problemele filozofice. Dificultățile filozofice sunt cauzate de faptul că nu folosim limbajul în mod practic, ci, privind spre el, îl extindem. Alcătuim propoziții și apoi ne întrebăm 224 GÂNDITORUL SINGURATIC ce pot însemna ele. Odată ce devenim conștienți de timp ca substantiv, ne punem întrebări
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
WITTGENSTEIN II? 225 reale.» și «Experiențele oricui sunt reale.» sunt în egală măsură nonsensuri.“53 Wittgenstein nu mai credea acum, așa cum a crezut atunci când a scris Tractatus-ul, că va putea fi găsită o metodă generală pentru identificarea și eliminarea problemelor filozofice. Există o mare varietate de căi pe care ajungem la asemenea probleme. Fiecare caz cere o cercetare separată. În cercetări de acest fel ne poate ajuta, de multe ori, examinarea unor limbaje mai simple, limbaje cum sunt cele ale copiilor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
privilegia unele folosiri și de a uita de altele. Ei nu țin seama îndeajuns de folosirea fluidă a multor cuvinte și sunt astfel induși în eroare de unele analogii, enunțând regulile în mod greșit.54 Nu de puține ori, problemele filozofice și acele impasuri ale gândirii care li se asociază iau naștere din cauza incapacității de a distinge între reguli gramaticale și enunțuri despre fapte.55 Astfel, dacă enunțuri ale antinomiilor kantiene ale rațiunii ca „Orice substanță compusă, în lume, constă din
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
afirmația „În multe cazuri este recomandabil să ne interesăm de folosirea, și nu de semnificația unui termen“ nu este mai mult decât un slogan. Iar orice slogan riscă să fie înțeles drept o teză generală. Cu toate acestea, în munca filozofică nu ne putem lipsi de slogane. „Uneori sloganul este ridiculizat, alteori susținut; în ambele cazuri, după părerea lui (a lui Wittgenstein - n.m., M.F.), în mod greșit. Dacă facem filozofie este firesc că trebuie să ajungem la anumite genuri de pași
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de slogane. „Uneori sloganul este ridiculizat, alteori susținut; în ambele cazuri, după părerea lui (a lui Wittgenstein - n.m., M.F.), în mod greșit. Dacă facem filozofie este firesc că trebuie să ajungem la anumite genuri de pași, care sunt recomandabili. Cercetările filozofice sunt obositoare, grele și scapă memoriei. Sloganele sunt ușoare și se înfig în memorie.“ Orice cercetare filozofică autentică privește o situație particulară și poate oferi doar clarificări locale. Ea nu poate fi înlocuită de slogane. Sloganele rămân însă utile în măsura în care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
n.m., M.F.), în mod greșit. Dacă facem filozofie este firesc că trebuie să ajungem la anumite genuri de pași, care sunt recomandabili. Cercetările filozofice sunt obositoare, grele și scapă memoriei. Sloganele sunt ușoare și se înfig în memorie.“ Orice cercetare filozofică autentică privește o situație particulară și poate oferi doar clarificări locale. Ea nu poate fi înlocuită de slogane. Sloganele rămân însă utile în măsura în care prin ele este indicată o anumită orientare a gândirii. „Dacă folosirea sloganului pleacă, dar sloganul rămâne, el
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
întrebarea când s-a produs trecerea de la filozofia de tinerețe la cea mai târzie. Este o întrebare la care importanți comentatori au formulat răspunsuri diferite. G. P. Baker și P. M. S. Hacker susțin că schimbarea este vizibilă deja în Gramatica filozofică, un text a cărui sursă principală o constituie manunscrisul mai cuprinzător produs de Wittgenstein în anii 1932-1933. Editorul, Rush Rhees, aprecia că însemnările pe care le-a publicat sub acest titlu au fost puse pe hârtie mai devreme sau în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sus, am caracterizat relația dintre filozofia de tinerețe și filozofia mai târzie a lui Wittgenstein ca o schimbare în stilul gândirii, în înțelegerea limbajului și a căilor pe care pot fi obținute clarificări, precum și cu referire la identificarea surselor problemelor filozofice și la eliminarea acestora. Este o caracterizare care oferă puncte de sprijin pentru unele precizări asupra modului cum s-a desfășurat trecerea și a perioadei de timp în care s-a produs ea.61 Schimbarea orientării gândirii, a căilor și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Wittgenstein a căutat clarificări va putea fi percepută de cititorul avizat comparând pasaje din Cercetări nu numai cu textul Tractatus-ului, ci și cu însemnări și exprimări orale ale lui Wittgenstein din anii 1929-1931, cum sunt textul publicat sub titlul Observații filozofice, conferința despre etică, discuțiile cu Schlick și Waismann sau lecțiile de la Cambridge, care debutează în ianuarie 1930. Schimbarea însăși va putea fi caracterizată drept o trecere de la „clarificarea logică a gândurilor“ la „cercetări gramaticale“.62 Prima observație care se poate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]