6,379 matches
-
nostru au demarat odată cu schimbarea luminii semaforului, eu am realizat că șoferul meu dormea și nu s-a putut trezi până nu l-am scuturat puternic de umăr. După care el a apăsat pe pedala de accelerație. M-au trecut fiori reci pe la spate când taxiul a demarat brusc, asemenea unui bolid de Formula 1. Nu mi-am mai luat ochii de la șofer tot drumul și m-am rugat lui Dumnezeu să aibă grijă de sufletul meu. Nu am să uit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mă întreabă dacă nu mi-e frică să locuiesc în Islanda, unde cutremurele de pământ și erupțiile vulcanice se produc atât de des. Dar eu nu experimentez dezastre naturale în fiecare zi, deși, trebuie să recunosc, m-a trecut un fior rece pe la spate acum doi ani când m-a vizitat un prieten german. Am călătorit prin toată țara, împreună cu el. La un moment dat, am ajuns într-o frumoasă zonă geotermală în apropiere de Reykjavik. Am stat acolo o oră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
stil, unde, adeseori, aceiași maeștri își exersau și talentele de arhitecți. Apoi, bineînțeles, „cea mai frumoasă catedrală a lumii”, după gustul meu, și care a rămas aceeași, văzută apoi de zeci de ori și la vârste diferite, „Santa Maria dei Fiori”, cu cupola îndrăzneață făcută de același Michelangelo sau „Michelagnolo” Buonarroti, având în față baptisteriul cu genialele uși în bronz sculptate de Ghiberti. Apoi, la doi pași, în piața „mercato”, catedrala San-Lorenzo, unde, după piața Senioriei, mă aștepta un alt dar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pădure vrăjită fără a părăsi cu totul pământul oamenilor. Tragicii greci aveau încredere în justiția divină, și el de asemenea. Dar dacă acest catharsis și această oroare sacră i-au comunicat, într-o seară de vară, sub un aer înstelat, fiorul sacrificiului, dorința de a fi el însuși, într-o zi, Servitorul în suferință? Omul îndurerat victimă a compatrioților săi ingrați, răscumpărat în cele din urmă prin suferința lui și triumfând o dată pentru totdeauna? Oricât de fantezistă ar fi, această viziune
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aruncată de sus, urcându-se ca-ntr-un vârtej, cutremurând gratiile ca o fiară, prinse o sărutare de foc pe colțul rumăn al gurei pe care n-o văzu dar o simți ca de jar pătrunzându-i ca un aprig fior toată ființa. Și-n altă noapte, cuele fiarelor fiind scoase și gratiile puse frumos la o parte, de pe scară, înfierbântat de lucru și de dragoste, se strecură în chilie. Ș-acolo era stânsă candela; și de-afară, rază de lună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pris 32 truites ce jour-là, et elles pèsent 9 kgr. Je t'embrasse tendrement, ton père affectionné Michel Sturza [soțul Olgăi Sturza] a avut 2 băieți: George și Dimi (înecat în Bistrița)] Sâmbătă 29 August. Durău Caii primeau în nări fiori de spaimă. Caii adulmecau spaima. 9 Septemvrie. Căci fiecare poartă destinul în sine. 21 Sept. Ivan Vasilievici Ninco e slujitor vechi la o proprietate unde s-a schimbat stăpânul. Deci el se consideră temeiul locului, și oamenii noi sunt trecători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în lume. Rostul nostru este să mergem armonios în direcția fatalității divine care ne pretinde tot mai multă nobleță. Nu dezvoltarea instinctelor, nu numai stomahul și celelalte funcții organice, ci dezvoltarea depozitului minunat pe care-l avem în noi, acel fior care a tresărit în monadă și care vibrează astăzi în manifestări de civilizație. Asta nu se face cu practice și programe maximaliste sau huliganice. Perfecționarea omului această a doua creație este un lucru cu mult mai delicat și nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
remèdes de l'amour: jeuner, attendre ou se pendre. Amorul: nu știu ce, care vine de nu știu unde și sfârșește nu știu cum. Amorul moare mai curând de indigestie decât de foame. Egoism în doi; afacere care se sfârșește cu faliment. Boală care începe cu fiori și se sfârșește cu căsătorie. Doi care fac unul. În amor, femeia onestă zice: nu; cea pasionată: da; cea capricioasă: da și nu; cea cochetă: nici da, nici nu. Amorul: cal de bătaie al artiștilor. Boire sans soif et faire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ei încadrând-o faunei. În balada Broasca Roasca I (32) rușinea inițială a mezinului ursit unei broaște se transformă în condiția superioară a „prințului consort” pentru ființa din altă lume. În basmul cules de Petre Ispirescu în București, mezinul simte fiorii iubirii pentru o broască țestoasă și suportă batjocura fraților mai mari. Pe de altă parte, mezina împăratului este ursită unui porc, jena socială resimțită acut nefiind aici altceva decât începutul suferinței inițiatice. Motivul chipului ascuns este menit, așadar, doar mezinului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pădurea atemporală constituie decorul pentru hierofaniile inițiatice: „...o pădure mare cu copaci grooși-groși!...de nu era în puterea omului să-i fi cuprins în brațe, și înalți de nu le puteai vedea vârfurile să fi avut cinci perechi de ochi”. Fiorul mistic trezit de pădurea în care poposește vulturul cu rol de maestru inițiator are la bază depășirea limitelor omenești, puternic subliniată în text. Reîntoarcerea în universul cunoscut, după parcurgerea traseului uranian, modifică și pădurea prin care trece eroul înainte de a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o prindea,/ Tare că-mi fugea/ Și tare țipa”, „Iel c-auzâtî/ Munte ocolit,/ Șarpencolăcitî,/ De-o hală de șarpe,/ Scoate cap la țară/ De-ș ia o văcșoară,/ Iar o vacă grasă/ Și-o fată frumoasă”. Monstrul („hală”) creează un fior intens, caracteristic unei „hierofanii a sacrului natural, material”, care nu poate apărea decât în așa- numitele haunted places, peșteri, izvoare, sau cum vom vedea în baladă mai departe, pietre ciudate care, potrivit lui Wunenburger, dau naștere sentimentului sacrului. Personaj specific genezei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pat a scos un zmeu, adică un arap” (PurcăreniArgeș). Zmeii au și puterea de a dispune de aspect uman atrăgător, dar acesta este decodat de înțelepciunea tradițională într-o manieră „xenofobă”. Feciorul străin, imposibil de localizat în spațiul cunoscut trezește fiori fetelor curtate: „cela o fo zmău, fecior d’e zmău”. Buzduganul - simbol al puterii inimaginabile de profani se asociază uneori cu un trup policefal formând ipostaza hiperbolică a răului: „Iel avș um buzdugan d’e noăză șî noă d’e
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
treacă fii-sa, ascunse calul în pădure, se îmbrăcă cu pielea de urs și se vârî sub pod”. Cărarea dreaptă este cea parcursă deja de împăratul inițiat în tinerețe, iar pătrunderea eroului în „sacrul stâng” (Roger Caillois) este resimțită cu fior de ființele infernale care își intuiesc sfârșitul: „Ioan s-o ascuns sub pod. Când zmău sî treacî podu, calu o-nceput sî sforăi. Zâci: - Hii cal cari tu m-ai purtat pi tăti coclaurili șî pi tăț munțâi șî pi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unitățile de măsură necesare. În contingent, durata vocalelor și cuvântul însuși sunt sufici¬ente pentru o funcție referențială a limbajului, pentru a denomina realitatea înconjurătoare, însă planul mitic necesită o extensie a capacităților de percepere și reflectare, ambele trecând prin fiorul născut de irumperea sacrului. Ritmul și rima interioară din sintagma repetitivă (deci, o altă marcă stilistică) codri-s mari și codri-s rari, prezentă în numeroase variante ale colindelor de fecior, sunt realizate la nivel fonetic prin două tipuri de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
adâncime atunci când poetul „proiectează pe fondul de ingenuitate eseniană, de singurătate ciudată, logodită cu taina, la ruptura de veacuri, în Viziune”. „S-au rupt zilele clare ale istoriei. Sub fruntea de vis moare o epocă. Ca un mugure biciuit de fiorul crivățului.” George Călinescu îi situează creația poetică în „lirica proletariană modernă a hoinăririi, a uneilității deurne, din jurul lui Esenin fără apocalipticul aceluia, aprofundându-se în felul acesta de ardeleni”, iar Eugen Lovinescu, caracterizează poezia sa ca „eruptiva, oarecum primară dar
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
lui este o poezie a stepei și deltei Dunării în care „roua tremura în spic” (stepă) și „stelele cad bulgări în marele NIMIC (deltă)”. Citez: „Zorile sărută orice frunte Cu petalele purpurii, mărunte.” Versurile lui Iacob Slăvov sunt însă fără fior, din care cauza obțin contururi exacte, elastice, ornate, câteodată, cu imagini plastice memorabile, ca de exemplu: „Câmpul a rămas deschis Întins cu aripi de vultur ucis Din orizont Ca din fum, ies aștrii de fier Flori de soare, cu bulgare
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
parte din același popor. Nenorocirea de acum un an a României a adus apoi cu sine că peste o sută de mii de ostași moldoveni din Basarabia au fost trimiși pe frontul românesc. Cu toții au simțit în sufletul lor un fior nou. Frontul românesc le spunea altceva decât frontul nemțesc, austriac sau turcesc. Căci aici vedeau frați de o limbă și de o lege cu ei, și, oricum ar fi, dar niciodată sângele apă nu se face. Basarabenii vedeau că românii
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și de Părinți. Azi, nici căutându le cu lumânarea nu le mai găsești. Dumnezeu este doar În cărțile bisericești, iar părinții sunt “Mă” și “Tu”. Ziarele, revistele, televiziunile, radiourile nu mai vorbesc decât despre sexualitate. Fetița care abia a simțit fiorii specifici actului pentru care a fost sortită, aleargă “cu limba scoasă” de teama că nu va mai prinde patima păcatului. Poate acesta este izvorul care-i determină pe unii colegi să preia “virginitatea”, cea mai sfântă calitate a primei feminități
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
a venit tocmai din Arad, unde, În 1951 se Înființase a doua Facultate de Medicină Veterinară și lui i se Încredințase disciplina de Semiologie și Diagnostic Clinic. Am petrecut momente de Înaltă sfințenie, la amintirea cărora mă cuprind și astăzi fiorii și mărgelele cristaline sunt gata să-mi orneze obrajii. Cel mai Înălțător moment n-a fost “Da”-ul rostit În fața altarului, căci Îl rosteam pentru a treia oară (logodna și căsătoria civilă), ci minutele de la miezul nopții, când fratele Horea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pentru un artist? Nichita Stănescu a fost și el ministru. Un ministru al poeziei. Comunismul i-a oferit această condiție. Prin urmare, îi era ușor să se joace cu astfel de sofisme. Poezia ta e, în multe secvențe, încărcată de fior mistic, de căutarea revelației... Când îl întâlnești, de obicei, pe Dumnezeu? Atunci când uit de mine și am timp să privesc cu seninătate în jur... Anul trecut "Bahluiul literar" devenise foarte mocirlos, în multe locuri dăduse peste margini rupând zăgazuri, prietenii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
asta vrei să te referi, am pierdut câte ceva, o ființă iubită, timp în care puteam face călătorii, aventuri, lenevi sau boemă..., sunt convins că, chiar dacă nu integral, le voi recăpăta la un moment dat pe toate. Ești un poet cu fior religios explicit... Ai avut vreodată viziuni? Crezi în inspirație? Unde e ascuns Dumnezeu în poeziile tale? Am scris un poem la limita disperării și așteptării, în care l-am simțit tot timpul pe Dumnezeu aproape, acel Dumnezeu care stă mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
adevărații "mercenari" ai culturii au sărăcit (biserica, marii bogătași, statul, etc.) și omul cu talent artistic se luptă să supraviețuiască într-o lume în care doar știința și comerțul au mare importanță. Poezia ta e, în multe secvențe, încărcată de fior mistic, de căutarea revelației... Când îl întâlnești, de obicei, pe Dumnezeu? Am încercat, dar nu știu dacă am reușit, să redau în cuvinte cât mai simple (adevărul este că nu sunt la curent cu toate neologismele limbii române!), un moment
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prim ordin, la un Arghezi, la un Blaga, la un Sadoveanu, la un Călinescu, pe care am avut fericirea de a-i privi și de a-i auzi cuvântând, ci și la alții față de care nutream aproape aceeași evlavie, un fior asemănător al trecutului depozitat în pagina ca și-n ființa lor, care mă emoționau enorm. Cel dintâi scriitor cu care am făcut cunoștință, în ultima clasă de liceu, a fost Ury Benador, cu prilejul de neuitat al unei festivități la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Dar lui Seneca? Cred ca i-aș asculta, pe fiecare. Am un uriaș talent de ascultător, o curiozitate vie pentru interioritatea celuilalt. Pe urmă ar putea veni în mod firesc și întrebările. Poezia ta e, în multe secvențe, încărcată de fior mistic, de căutarea revelației... Nu am nici un merit pentru asta, scriu ceea ce simt, mai bine-zis scriu ceea ce îmi este dictat...! Nu se scrie poezie cum ți-ai alege un model de pulover, nu? Fiecare scrie, adică transcrie, ceea ce îi iese
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
zi cu zi, apoi m-a răsplătit arătându-mi că, prin ea, se poate trăi în mai multe realități deodată. Adică, într-un fel, poți fi liber și în spatele gratiilor realității de aici și de acum. Ești un poet cu fior religios explicit... Ai avut vreodată viziuni? Crezi în inspirație? Unde e ascuns Dumnezeu în poeziile tale? "Dumnezeu, atâta cât există, nu rezistă la vedere"; Mă rog unui Dumnezeu care fie a plecat/ fie încă n-a apărut"; La 36, am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]