7,001 matches
-
băncile din fața scărilor sau la niște locuri de joacă unde erau leagăne și tobogane. și fumam. Atît. Fumam țigară de la țigară - le sudam, adică. în primele zile din clasa a noua eu nu fumam încă, dar chiuleam cu băieții. Ei fumau, eu mă uitam la ei. La un moment dat, o tipă care a venit și ea cu noi (una dintr-a unșpea, voluntară, cu ochii verzi și cam plinuță, care se lăuda că a fost violată de mai mulți - și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
dintr-a unșpea, voluntară, cu ochii verzi și cam plinuță, care se lăuda că a fost violată de mai mulți - și că i-a făcut plăcere -, dar că e încă virgină, că are himenul elastic) m-a întrebat de ce nu fumez și eu. Eu am început s-o scald, iar ea, ca să mă ajute, mi-a zis : „Vrei să zici că ești un tip sportiv ?“. „Da - am prins eu din zbor - sînt un tip sportiv.“ Mi se păruse o rezolvare fericită
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
aveam treabă cu sportul. Am ținut-o o săptămînă-două cu „sînt un tip sportiv“, dar dup-aia mi-am dat seama că nu mai mergea. Tipii sportivi erau cam fraieri. Mișto e să fii băiat de gașcă ! Iar dacă, deși fumezi, mai ești și bun la sport - atunci totul e mai mult decît O.K. Erou la puterea a doua. Unu’ căruia nu-i pasă, el oricum e tare ! M-am apucat să fumez într-o zi ploioasă de toamnă, la
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fii băiat de gașcă ! Iar dacă, deși fumezi, mai ești și bun la sport - atunci totul e mai mult decît O.K. Erou la puterea a doua. Unu’ căruia nu-i pasă, el oricum e tare ! M-am apucat să fumez într-o zi ploioasă de toamnă, la leagăne ; Preotu’ mi-a dat un Marlboro. Asta m-a convins : „Hai, mă, e păcat să ratezi tu un Marlboro. Cine știe cînd mai ai ocazia !...“. Bineînțeles că n-am tras în piept
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Marlboro. Asta m-a convins : „Hai, mă, e păcat să ratezi tu un Marlboro. Cine știe cînd mai ai ocazia !...“. Bineînțeles că n-am tras în piept din prima, dar, cu vremea, făcînd exerciții puțin cîte puțin, am învățat să fumez ca lumea. Cel mai bun exercițiu este să tragi mai întîi fumul în gură, cum se face de obicei, și apoi, în timp ce-l tragi în piept, să zici : „Caii popii, caii popii, caii popii“. La-nceput simți cum te blochezi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
-ți distragi atenția și să-ți mai lubrifiezi traiectul, ai cîștigat ! Poți să zici „caii popii“ fără nici o problemă și asta înseamnă că ai intrat în rîndul lumii, adică al fumătorilor adevărați. Ziua mea de școală începea cu o țigară fumată pe drumul dintre casă și școală. Aveam de mers, eu cu Preotu’, cam o jumătate de oră și nu luam autobuzul tocmai ca să „tragem una mică“. Nu conta că aveam de urcat un deal și că, ajunși sus, gîfîiam amîndoi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
tisa avea și avantajul că putea fi culeasă de pe drum). Să tragem, de fapt, aerul, făcîndu-ne că-l dăm afară, atunci cînd vreun profesor ne punea să suflăm. Să avem șervețele parfumate cu care să ne ștergem degetele (sau să fumăm cu mănuși). Nu e deci de mirare că diminețile în care ne sim țeam cel mai bine erau cele cețoase - ceața ne era cel mai bun aliat. În plus, contribuia și ea la crearea efec telor speciale de care aminteam
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în cînd, dădeam cărțile la o parte, le scoteam și le admiram perfecțiunea. Nici o carte din vecinătate nu- mi dădea așa un fior (poate părea o declarație teribilistă, dar ăsta e purul adevăr - nu fac literatură !). Snagoavele (sau Vogans) se fumau atunci cînd erai mai în bani și, desigur, cele de Timișoara erau cele mai bune. Snagoavele de Timișoara sînt singu rele țigări pe care le-am furat, o dată, de la taică-meu din diplomat - el fuma numai Snagov. Așa, din casă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
literatură !). Snagoavele (sau Vogans) se fumau atunci cînd erai mai în bani și, desigur, cele de Timișoara erau cele mai bune. Snagoavele de Timișoara sînt singu rele țigări pe care le-am furat, o dată, de la taică-meu din diplomat - el fuma numai Snagov. Așa, din casă, am mai luat țigări, mai ales din colecția de pachete străine pe care ai mei le aveau în „minibarul“ din bibliotecă. Luam pur și simplu, căci ai mei nu prea le știau socoteala, și de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
astfel diplomatul cu pricina și-a pierdut brusc inte resul pentru mine. Am continuat totuși să împuținez colecția de țigări străine, pînă cînd au mai rămas vreo două pachete. Tot foarte bune erau și alte țigări timișorene : Bega. Bega am fumat numai de la alții - eu n-am găsit niciodată la tutungerie. și asta chiar și atunci cînd proprietarul pachetului îmi spunea : „Du-te, că acum le-am luat !“. Mă duceam și vînzătoarea mă privea cu mult regret. De fapt, regretul era
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
simplu, „De unde naiba a intrat musca asta mare în magazin ?“ - că n-are rost.) Dar să revenim. țigările Cișmigiu semănau ele cu kentanele, dar erau rele la gust. Golf și alte țigări de în jur de 20 de lei am fumat mult mai tîrziu. Ororile de tipul Dacia sau Top, cu filtru de hîrtie igienică, încă nu apăruseră. Dintre cele străine, fumam iugoslavele Vikend sau Vek (destul de bune), BT-uri sau DS-uri și Apollonia, pe care le luam de la unele
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cu kentanele, dar erau rele la gust. Golf și alte țigări de în jur de 20 de lei am fumat mult mai tîrziu. Ororile de tipul Dacia sau Top, cu filtru de hîrtie igienică, încă nu apăruseră. Dintre cele străine, fumam iugoslavele Vikend sau Vek (destul de bune), BT-uri sau DS-uri și Apollonia, pe care le luam de la unele baruri mai stilate, dîndu-le șpagă chelnerilor. Din cînd în cînd, în comunitatea „Barului nostru“ mai apăreau și ciudățenii, care făceau moda
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
scări urcate. țigările occidentale erau foarte rare în „Barul nos tru“, și între acestea, bineînțeles, Kent-ul avea un rol privilegiat. Atunci cînd apărea un kentan în bar, se împărțea, de obicei, cu ceilalți (nu se făcea ca tu să fumezi o asemenea țigară și ceilalți să tragă la bucea gele lor). Kentanul poștit se fuma foarte repede, ca să nu se irosească fumul. Ca urmare a acestui fapt, jarul făcea vîrf. Pînă după revoluție, cînd am început să fumez la liber
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Kent-ul avea un rol privilegiat. Atunci cînd apărea un kentan în bar, se împărțea, de obicei, cu ceilalți (nu se făcea ca tu să fumezi o asemenea țigară și ceilalți să tragă la bucea gele lor). Kentanul poștit se fuma foarte repede, ca să nu se irosească fumul. Ca urmare a acestui fapt, jarul făcea vîrf. Pînă după revoluție, cînd am început să fumez la liber țigări de-astea aristocrate, am crezut că asta e proprietatea kentului : să facă jarul cu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
tu să fumezi o asemenea țigară și ceilalți să tragă la bucea gele lor). Kentanul poștit se fuma foarte repede, ca să nu se irosească fumul. Ca urmare a acestui fapt, jarul făcea vîrf. Pînă după revoluție, cînd am început să fumez la liber țigări de-astea aristocrate, am crezut că asta e proprietatea kentului : să facă jarul cu vîrf. (Ei, dar să nu vorbim de perioada de după revoluție, căci acum toate s-au întors cu fundul în sus : BT-ul nu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
o aprinzi, din neatenție, de la capătul cu filtrul (ghinion comparabil doar cu altul, tot legat de Kent : să nu observi ultima țigară, albă, stingheră și camuflată într-un colț, și să mototolești pachetul). Pînă la urmă, în „Barul nostru“ se fumau tot felul de țigări. Nu se fumau niciodată însă Carpați cu filtru. Acestea erau niște țigări detestate și, de altfel, subiecte frecvente de poante. Carpațiurile cu filtru erau, în plus, paradoxale : chiar dacă le rupeai acel filtru infect, de hîrtie igienică
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
filtrul (ghinion comparabil doar cu altul, tot legat de Kent : să nu observi ultima țigară, albă, stingheră și camuflată într-un colț, și să mototolești pachetul). Pînă la urmă, în „Barul nostru“ se fumau tot felul de țigări. Nu se fumau niciodată însă Carpați cu filtru. Acestea erau niște țigări detestate și, de altfel, subiecte frecvente de poante. Carpațiurile cu filtru erau, în plus, paradoxale : chiar dacă le rupeai acel filtru infect, de hîrtie igienică, ele nu deveneau mai bune, nu se
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
erau, în plus, paradoxale : chiar dacă le rupeai acel filtru infect, de hîrtie igienică, ele nu deveneau mai bune, nu se trans formau, adică, în Carpați fără filtru. Liviu povestea cum, odată, într-o tabără, a primit pedeapsă la cărți să fumeze o țigară Carpați cu filtru în așa fel încît să-i fumeze și jumătate din filtru. (în momentul acela, pe fața auditoriului era întipărită oroarea.) Omul a ales, desigur, varianta cea mai onorabilă : și-a aprins țigara invers, de la filtru
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
igienică, ele nu deveneau mai bune, nu se trans formau, adică, în Carpați fără filtru. Liviu povestea cum, odată, într-o tabără, a primit pedeapsă la cărți să fumeze o țigară Carpați cu filtru în așa fel încît să-i fumeze și jumătate din filtru. (în momentul acela, pe fața auditoriului era întipărită oroarea.) Omul a ales, desigur, varianta cea mai onorabilă : și-a aprins țigara invers, de la filtru (să fumezi și țigara și, apoi, și filtrul ar fi fost o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
țigară Carpați cu filtru în așa fel încît să-i fumeze și jumătate din filtru. (în momentul acela, pe fața auditoriului era întipărită oroarea.) Omul a ales, desigur, varianta cea mai onorabilă : și-a aprins țigara invers, de la filtru (să fumezi și țigara și, apoi, și filtrul ar fi fost o caznă mult prea greu de suportat). Chiar și-așa, Liviu n-a fost prea fericit. După doar două fumuri, i-a venit să borască, ceea ce a și făcut - ne spunea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Unde am putut sonda alteritatea, unde m-am pus în relație cu Celălalt, unde am început să fiu construit de limbaj ș.c.l. Printre lucrurile plăcute despre care discutam erau și miturile fondatoare : Naționale și Mărășești. țigările acestea erau fumate întotdeauna de bunici și nu se puteau compara nici măcar cu țigările străine, pentru că pur și simplu erau altceva. Într-un timp însă, mărășeștile au început să se găsească - nu pe toate drumurile, dar oricum... - și, prin urmare, au decăzut din
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mărășeștile au început să se găsească - nu pe toate drumurile, dar oricum... - și, prin urmare, au decăzut din Empireu. Am realizat cu toții că nu erau deloc strălucite și că aveau și ele miros de mortăciune, astfel încît, atunci cînd le fumai, te gîndeai automat la cei căzuți (e drept, eroic) pe cîmpul de luptă. Spulberarea acestui mit nu mi-a picat deloc bine, pentru că mărășeștile se legau de bunicu- meu : el fuma cîte patru pachete pe zi și a murit de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ele miros de mortăciune, astfel încît, atunci cînd le fumai, te gîndeai automat la cei căzuți (e drept, eroic) pe cîmpul de luptă. Spulberarea acestui mit nu mi-a picat deloc bine, pentru că mărășeștile se legau de bunicu- meu : el fuma cîte patru pachete pe zi și a murit de cancer pulmonar. Partea proastă era că nimeni nu mai cădea pe spate cînd spuneam că el fuma patru pachete de Mărășești (ba chiar unii se strîmbau dezgustați), și astfel povestea mea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
nu mi-a picat deloc bine, pentru că mărășeștile se legau de bunicu- meu : el fuma cîte patru pachete pe zi și a murit de cancer pulmonar. Partea proastă era că nimeni nu mai cădea pe spate cînd spuneam că el fuma patru pachete de Mărășești (ba chiar unii se strîmbau dezgustați), și astfel povestea mea cu bunicu-meu și-a pierdut orice farmec. / Moment publicitar antitabagic - chestie care asu pra lui taică-meu a avut efect. Bunică-meu din Ardeal - Moșu, cum
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mea cu bunicu-meu și-a pierdut orice farmec. / Moment publicitar antitabagic - chestie care asu pra lui taică-meu a avut efect. Bunică-meu din Ardeal - Moșu, cum îi ziceam și cum se zice la „bunic“ în zona de unde era el - fuma într-adevăr patru pachete pe zi. Asta îl făcea să aibă o respirație fluierată. A trebuit de vreo cîteva ori să dorm în pat cu el, cînd venea pe la noi, și îmi amintesc și acum nopțile ălea ca pe niște
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]