7,390 matches
-
norme împărtășite, din partea membrilor acelei comunități. Aceste norme pot fi legate de valori profunde precum credința în Dumnezeu, dar cuprind și norme seculare precum standarde profesionale sau coduri de comportament". Putnam (2002), așa cum am văzut deja, face din încredere un fundament al oricărei cooperări între indivizi. Încrederea este măsurată prin întrebarea dacă poți avea încredere în majoritatea oamenilor. Și aici există o diferență semnificativă între cetățenii țărilor cuprinse în eșantion. Tabelul 5.3.7. În ce măsură sunteți sau nu de acord cu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
în România și aproape jumătate nu cunosc nici un nume de deputat sau senator din circumscripția lor electorală. Ca atare, activiștii civici ar putea fi considerați o resursă importantă pentru consolidarea societății civile. Să fie capitalul social esențial oare și pentru fundamentele sistemului democratic românesc? Să depindă și acceptarea legitimității sale de nivelul capitalului social? Desigur, capitalul social este creditat cu capacitatea de a promova un cetățean competent politic, participativ și critic. Să fie oare responsabil și pentru susținerea democrației? Am considerat
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
spuneam, că participarea voluntară nu are nici un rol. Dacă nu este importantă pentru susținerea fundamentală a regimului democratic, ea are însă o funcție însemnată în formarea unui bun cetățean. Pentru că susținerea democrației nu este decât începutul unui lung proces. Odată fundamentele democrației realizate, atunci când legitimitatea regimului democratic este necontestată și preferințele cetățenilor nu se îndreaptă spre alte alternative nedemocratice, democrația trebuie să dezvolte un atașament practic și apoi afectiv. Ea trebuie să se dovedească capabilă să răspundă cerințelor cetățenilor, să fie
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
media, ca subiect al cercetării, poate apărea foarte diferita din punctul de vedere al abordării paradigmelor cercetării precum este știința computerului, a economiei politice, a economiilor aplicate, a științelor aplicate umaniste și a creațiilor artistice. Studiile Soniei Livingstone necesită înțelegerea fundamentelor epistemologice ale studiilor de new media și cum acestea relaționează cu posibilitățile metodologice ale cercetătorilor new media 103. De asemenea, concluzia sa privind locul și rolul new media este că "New media nu a înlocuit media tradițională mai mult decat
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
se axează pe modul în care new media pare capabilă de a constitui spații sau locuri aparte de restul vieții sociale ("real life" sau "offline life"), spații care iau forme de socializare și la fel de bine se bazează pe noi identități. Fundamentul empiric al cercetării celor din Trinidad este că au o afinitate firească pentru Internet, cumva intuitivă, construită pe presupunerea existenței lor naturale, având predispoziție spre CMC108 în Cyberspace. Ei susțin că o ordine socială statuata nu poate scăpa transformărilor apartenenței
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
știri, chat-room-uri, e-mail-uri etc. Una dintre principalele probleme de comunicare online este întrebarea de confidențialitate. Conceptul de încredere este adânc înrădăcinat în metafizica occidentală. Descartes a căutat o soluție pentru incertitudinea empirica modernă în subiectivitatea că o fundamentum inconcussum, un fundament solid și necontestat. Tehnologia modernă digitală poartă parțial acest patrimoniu, în special atunci când este văzută dintr-o perspectivă matematică. Transmiterea comunicării online se face pe baza codului binar. Comunicarea online este mult mai combativa și mult mai critică față de comunicarea
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
Kellner • Cultură, identitate și politică, Ernest Gellner • Cultură și societate, Jeffrey C. Alexander, Steven Seidman • Curs de mediologie generală, Régis Debray • Darurile Zeiței Amaterasu, Roxana Ghiță, Cătălin Ghiță • Efectul de bumerang, Adina Ciugureanu • Geografiile simbolice ale diferenței ideologige, Carmen Andras • Fundamentele culturale ale lumii occidentale, Jean-Louis Bodinier, Jean Breteau • Globalizare și cultură media, Adrian Dinu Rachieru • Modele culturale comparate, Gheorghe Dragan • Paradigme culturale complementare: Noica și Cioran, Radu Gabriel Pârvu • Rațiune și cultură, Ernest Gellner • Semiotica, societate, cultura, Daniela Rovența Frumușani
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
Uniunii Europene, precum și faptul că aceasta are competențe segmentate și bine delimitate, sunt impedimente în construcția de programe politice, una dintre funcțiile principale îndeplinite de partidele politice naționale. Însumând toate aceste observații Paul Magnette concluziona că "modelul comunitar respinge, prin fundamentele sale, forma convențională de partid politic"7. Cu toate acestea, una dintre evoluțiile instituționale majore din ultimele cinci decenii la nivel european a fost tocmai crearea și instituționalizarea unor structuri partizane 8 care sunt astăzi beneficiarele unui transfer de suveranitate
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
care "obțin rezultate peste medie în alegerile europene comparativ cu cele naționale 40". Este de asemenea demonstrat că partidele care se află la putere sunt sau devin pro europene, în timp ce partidele noi sau mici adoptă poziții extreme cu privire la cursul sau fundamentele integrării europene 41. În ce măsură sunt aceste afirmații confirmate de scrutinurile europene? Dacă ne orientăm asupra literaturii generale, vom descoperi că toate ipotezele teoriei alegerilor de ordin secundar se verifică. Dacă ne bazăm pe studii de caz, consacrate fiecare unui aspect
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
nici măcar unul naționalist, ci, în esență, un argument tradiționalist, pentru că în conceptul ceaușist de moralitate sunt incluse (practic) interdicția relațiilor sexuale care nu au o funcție reproductivă, interdicția avorturilor și păstrarea familiei cu orice preț. Tradiționalismul moral se transformă în fundament al unei „politici a reproducerii”1 care susține că normalizarea comportamentelor reproductive și sexuale este necesară politic pentru supraviețuirea statului român. O interesantă schiță a tradiționalismului comunist o oferă Zaharia Stancu în articolul „Tradiția caselor pline de copii”, un elogiu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
Wagner și A. G. Schmoller propun realizarea unei economii mixte. Influențînd mișcarea muncitorească a vremii, ei își pun pentru prima dată problema a ceea ce astăzi numim "Statul Providență", avînd ca obiective justiția socială și reglarea economică. Pentru Wagner, în lucrarea sa Fundamentele economiei politice (1876), Statul poate asigura în mod legitim redistribuirea veniturilor prin vărsarea de "salarii indirecte". Wagner încearcă o conciliere a individualismului cu socialismul. Pentru el, cheltuielile și intervențiile publice cresc mai repede decît producția (Legea lui Wagner) datorită: unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a oricărei comunități (subsidiarii officii principium), care va fi popularizată ulterior sub numele de principiu al subsidiarității. Ceea ce primează în această abordare este individul și nu grupul, dar acesta din urmă aduce un supliment (subsidiu) dacă respectă persoanele. Avînd alte fundamente, mai individualiste, liberalismul economic a elaborat și el un principiu al subsidiarității care a încercat să limiteze intervențiile publice. Dar există o divergență de opinii între concepția inițială a subsidiarității, ce se fondează pe o logică comunitară cvasiautarhică și concepția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
metodă furnizează un jalon pentru evaluarea eficienței fiecărei situații în parte. Numai în acest sens conceptul de optim paretian poate fi aplicat în sectorul public. El oferă posibilitatea de a judeca dacă acțiunile unui guvern măresc sau nu eficiența globală. Fundamentul diagramei Pareto rezidă în ideea că, dacă interesele unui individ sunt slujite fără nici un prejudiciu pentru un alt individ, atunci și interesul public este slujit. Criteriile lui Pareto funizează un ca-dru teoretic pentru evaluarea acțiunilor guvernului. Totuși, în practică, limitele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
e destul, și economia birocrației ne invită la aceasta, să ne întrebăm dacă stabilirea de reguli de funcționare este suficientă pentru a adapta mijloacele puse în operă la finalitățile dorite. Există disfuncții ce arată că această întrebare nu este fără fundament. Dar putem să-i aducem un răspuns diferit de cel al lui W.J. Niskanen. În continuarea lui Herbert Simon (premiul Nobel pentru economie în 1978), se reconsideră în continuare raționalitatea birocratică, consta-tîndu-se că logica sa nu este, sau nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și acumularea altor inegalități, impunîndu-se măsuri de liberalizare fiscală și politici monetare restrictive. Iată cum se prezintă comparativ principalele elemente caracteristice ale celor două abordări majore ale politicii de dezvoltare regională: cea neoliberală și cea intervenționistă: Abordarea neoliberală Abordarea intervenționistă Fundamente teoretice și doctrinare Economics (teoria economică neoclasică); Capitalismul liberal și popular; Dereglementarea și privatizarea; Sector public redus; Cultură antreprenorială. Macroeconomia keynesiană reconstruită (teoria dezvoltării economice); Susținerea ofertei în industrie și comerț; Intervenția Statului. Cauzele disparităților economice regionale Ineficiența în problema
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a capitalismului, persistența acestuia din urmă ar presupune o intervenție crescută a Statului pentru a socializa pierderile și a privatiza profiturile. Acțiunea publică este aici aservită nevoilor clasei capitaliste. Este perspectiva leninistă a "Statului valet al capitalului". În acord cu fundamentele primului curent, dar atribuind Statului o anumită autonomie în raport cu monopolurile, se prezintă un al doilea curent pentru care reglarea monopolistă este flancată de o reglare statală. Acțiunea puterilor publice, adaptîndu-se la diferitele faze ale ciclului acumulării capitaliste, devine o reglare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
distrugă țesătura industrială a economiei, în profitul unei economii virtuale evaluate în performanțe sau contraperformanțe financiare. În concluzie, vedem că soluțiile pur cantitative ale problemelor economice și-au demonstrat limitele. O teorie economică trebuie să-și definească în mod clar fundamentele filosofice și religioase, deoarece comportamentele economice ale agenților nu pot fi explicate doar prin aspecte de natură cantitativă. 6.4. Statul și globalizarea Economia este definită de unii autori contemporani ca "știință a încertitudinii". După părerea lui Pascal Bruckner, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ne gîndim nu numai la transferuri internaționale, ci și la un sistem internațional de asistență social. 6.5.2. Transferurile: fața ascunsă a dimensiunii economice a națiunii Solidaritatea este forma modernă de expresie a unei națiuni. Dacă ea nu are fundamente în trecut, acest proiect colectiv trebuie explicat și mai ales faptul cum va reuși el să reducă dinamica inegalităților, menținînd în același timp stimulentele ce suscită actorii economici. Pentru aceasta, se folosește tot mai des noțiunea de "federalism fiscal". Vom
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a menține un anumit progres al nivelului de viață al populației. Obiectivul creșterii zero, la care visau cîțiva în anii 1970 era un mit foarte costisitor. El ar fi obligat fie la constrîngeri foarte puternice în privința redistribuirilor, punînd în cauză fundamentele democratice ale societăților liberale, fie, ca în societățile feudale, la agravarea disparităților actuale în termini de repartiție a veniturilor. Creșterea, chiar modestă, are din contra avantajul de a oferi marje de manevră în materie de repartiție, lăsînd mai multe grade
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Press, New York, 1996, pp. 141-165. Kalus, Alicja, "Childlessness and adoption: The experience of loss as a source of suffering", în Journal of Physiology and Pharmacology, 2006, vol. 57, nr. suplimentar 4, pp. 175-181. King, Garry, Robert Keohane și Sidney Verba, Fundamentele cercetării sociale (Traducere de Irina Culic și Bogdan Micu), Polirom, Iași, 2000, Kirk, David H. și Henry S. Mass, "A Dilemma of Adoptive Parenthood: Incongruous Role Obligations", în Marriage and Family Living, 1959, vol. 21, nr. 4, pp. 316-328. Kirk
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mielușeii mei! Paște oile mele! Într-un limbaj sobru, dar profund, Card. Martini dă naștere astfel reflecțiilor asupra chemării, vocației de a te dedica celorlalți, fie în viața consacrată, de slujire preoțească, sau în viața de familie. Totul are ca fundament recunoașterea lui Cristos, asemenea lui Ioan în zorii enigmatici ai acelei zile Pascale emblematice: „E Domnul!” Manifestarea Domnului în viața unei persoane schimbă orice perspectivă: înlătură indiferența, angajează, responsabilizează, necesită un răspuns potrivit. Prin Cristos, cu Cristos și în Cristos
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
disponibilitate și că pentru unii s-a maturizat, pe parcursul anului de pregătire. Cer Domnului să suscite în voi această siguranță: că El vă cheamă. Domnul cheamă. Să aprofundăm această siguranță, dar deja de pe acum trebuie să spunem că ea este fundamentul a tot ceea ce vom face. Domnul mă cheamă pe mine. Ar fi inutil ca noi să fim aici, să ne mirăm, să ne dedicăm rugăciunii și ascultării, dacă Domnul nu ne cheamă. O facem deoarece ne cheamă. Așa cum Marta îi
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
inclusiv în sindicat -, vrea și are dreptul să știe "încotro" și "cum", să înțeleagă, să simtă că aparține sau, mai mult, că se identifică cu un scop mai înalt. Pentru că, uman, funcționăm mai bine atunci când speranțele noastre au un anumit fundament de cunoaștere și de înțelegere. Aneta BOGDAN Introducere Conceptul de brand de angajator din perspectiva stadiului actual al cunoașterii este insuficient exploatat, deși este intens vehiculat în domeniul brandingului și în cel al managementului resurselor umane din mediul internațional. Indispensabil
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
constituie într-un overview asupra tuturor aspectelor pe care tocmai le-am evocat. Vom trata conceptul analizând fiecare element al puzzle-ului astfel încât, la final, să avem un tablou al interdependențelor și relațiilor esențiale care, odată lămurite, pot reprezenta un fundament pe baza căruia să fie clarificate beneficiile sale de natură emoțională, funcțională, strategică și financiară. Spuneam în introducere că employer brandingul a apărut în anul 1990, când părintele său Simon Barrow l-a folosit pentru prima dată în fața unui auditoriu
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
soția și 7 copii în stare gravă. Savanții serioși socotesc că traversarea Atlanticului într-o barcă făcută din papirus n-ar nici un chichirez. Thor Heyerdahl n-are bază științifică. „Ra” al său e o chestiune foarte îndrăzneață, dar n-are fundament științific și nici istoric. Egiptenii foloseau barca din papirus pe fluvii și nu pe oceane. Heyerdahl nu are ce dovedi. E dreptul savanților să spună ce cred, e dreptul nostru să ne întrebăm fundamental: ei și ce dacă Heyerdahl nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]