5,954 matches
-
cum ar fi, soțul tău) nu le poate vedea Împrăștiate prin casă. — Becky, am primit o scrisoare de la mama. Luke intră cu presa și cu o cană de cafea. — Îți transmite salutări. — Mama ta? Fac un efort să-mi Înăbuș groaza. Vrei să spui Elinor? Ce vrea? Luke are două mame. Pe Annabel, mama lui vitregă, o ființă cît se poate de blîndă și de caldă, care locuiește În Devon cu tatăl lui, și pe care am vizitat-o luna trecută
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Janice În două și ea era să leșine de frică, atunci cînd el a dat drumul drujbei, și a Început să țipe „Te rog, Martin, nu mă omorî!“, În timp ce el ambala drujba nemilos, ca un psihopat dintr-un film de groază. În cele din urmă, lucrurile s-au aranjat. Martin și-a scos masca și Janice și-a revenit, după ce a dat pe gît un coniac. Iar acum, formația cîntă și toată lumea e pe ringul de dans. Mama și tata se
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
o pauză. E o idee super. Îmi cer scuze că te-am Întrerupt, Becky, continuă Venetia. Spune, te rog. Ce spuneai, o naștere În apă? Următoarele douăzeci și cinci de minute ni le petrecem vorbind despre vitamine, teste de sînge și o groază de alte chestii. Dar, sinceră să fiu, nu-mi stă deloc mintea la discuție. Încerc să mă concentrez, Însă Îmi tot vin În cap diverse imagini care Îmi distrag atenția. Cum ar fi Luke și Venetia Îmbrăcați În uniforme de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Încă mai sînteți aici! Glasul cristalin al Venetiei ne ajunge Înainte ca ea să străbată tot coridorul spre noi, cu un clipboard În mînă. — Să nu uiți să-ți iei cadoul de bun venit Înainte să pleci, Becky! Avem o groază de minunății pentru tine. Și am mai vrut să-ți spun ceva... — Venetia, o Întrerupe Luke În mijlocul frazei. O să fiu sincer. Tocmai vorbeam despre faptul că... noi doi am avut o relație. Și nu sînt sigur că Becky se simte
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de snackuri și răcoritoare, trecînd pe lîngă multe standuri. Cumpăr o piscinuță gonflabilă, o cutie cu un joc de construcție și un urs de pluș uriaș, și le trîntesc pe toate În și pe cărucior. Și Încă mai am o groază de loc! Pe bune acum, trebuia să-mi fi cumpărat un cărucior cu ani În urmă. — Mă duc eu să iau cafelele, spune Suze, cînd ne apropiem de zona cu cafea. — Vin și eu imediat, zic absentă. Tocmai am zărit
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pe care mi-ați dat-o nu e bună, spune bărbatul de la casă. — N-are cum să nu fie bună! mă Întorc spre el, distrasă pentru o clipă. Mi-am făcut-o săptămîna trecută... — A fost răpit un copil! Spre groaza mea, femeia cu impermeabil a fugit ca din pușcă de la stand și s-a dus glonț la un bodyguard, cu păturica de dantelă În mînă. — A dispărut micuța Tallulah-Phoebe! A dispărut un copil! — Ați auzit? strigă Înspăimîntată o blondă. A
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a ticăloșit de tot! — A fost furat un copil! — Acuș’ au Înhățat-o! Aud cum se răspîndește vestea În rîndul trecătorilor, ca focul Într-o pădure În flăcări. Părinții Își strîng speriați copiii În jurul lor, strigînd la ei nervoși. Spre groaza mea, spre mine se Îndreaptă doi bodyguarzi, cu stațiile de emisie-recepție pîrÎind. — La ora asta i-au vopsit deja părul În altă culoare și i-au schimbat hainele, spune blonda cuprinsă de isterie. Acum e deja În drum spre Tailanda
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
lui deslușesc o mică urmă de Îngrijorare. — Ce știi? Nu te mai preface, Ok? Îmi dreg glasul. Mi-a spus Venetia. Mi-a spus ce se petrece. — Ți-a spus? Luke se ridică În picioare, și pe chip Îi citesc groaza. Dar n-avea nici un drept... Tace și Îmi Întoarce spatele. Iar eu simt o greață cumplită În suflet și inima Îmi bate nebunește. Fără veste, Începe să mă doară tot corpul. Capul, ochii, membrele. Nu mi-am dat seama că
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pitchul pentru ei, o spune pe un ton atît de enervat că mă cuprinde spaima. — Luke, ce s-a Întîmplat? zic neliniștită. Hai să stăm jos. Pornesc spre salonul Fabiei și mă afund Într-o canapea moale de antilopă. — O groază de chestii, spune Luke, urmîndu-mă. Ridică ușor din sprîncene cînd vede pernele cu „B“ și „L“, după care se așază și-și lasă capul În mîini. Nu vrei să știi. — Ba da. Vreau să știu tot. Ia-o de la Început
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
văd de la o poștă că de data asta e realmente supărată. — Jess, ce s-a Întîmplat? Îi pun o mînă pe braț. Văd că nu ești Într-o pasă prea bună. Nu, zice Jess. Nu sînt. Ridică privirea și, spre groaza mea, Îi văd ochii scăldați În lacrimi. — A dispărut Tom. — A dispărut? zic, Înspăimîntată. Nu voiam să zic nimic. N-am vrut să-ți faci griji. Dar nu l-a mai văzut nimeni de trei zile. Cred că e supărat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a dat jos din pod. E moale și uzat, dar destul de confortabil. Așa că le-am returnat pe celelalte și am primit banii Înapoi. Am dat Înapoi și stația de schimbat scutecele Circus Tent. Și Bugaboo-ul și Warriorul. De fapt, o groază de lucruri. N-avem nevoie de ele. Nici măcar n-avem o casă În care să le punem. Și i-am dat toți banii lui Luke, fiindcă... mă rog, am vrut să-l ajut și eu cumva. Măcar un pic. Vestea
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
nu a venit niciodată În vizită și s-a mulțumit doar să-i trimită lui Minnie păpușa aia veche și oribilă de porțelan cu bucle și ochi care te bagă În sperieți, de zici că e dintr-un film de groază. Îmi pun haina cea nouă Marc Jacobs pe care mi-a luat-o Luke de Crăciun și-mi Înnod eșarfa Denny and George la gît. O port Întruna, de cînd am ieșit din spital. Nu știu de ce, nu-mi vine
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ale seriei Malory Towers, de Enid Mary Blyton (1897-1968), una dintre cele mai de succes scriitoare pentru copii ale secolului al XX-lea. Renumit magazin universal londonez, datînd din 1875. Nodișor. Lingurici. Royal Academy of Dramatic Art. Cunoscut film de groază din 1956, regizat de Don Siegel, după care s-au făcut mai multe remake-uri, ultimul chiar În 2007 (The Invasion). Emisiune TV a canalului american PBS, despre opere de artă (re)descoperite. Ghid al restaurantelor new-yorkeze, lansat În 1979, extins
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
s-au explicat fragmentele biblice, multe fiind traduceri ale unor scrieri și meditații teologice scrise în Occident. A fost dezbătută tema "Meditațiuni asupra Iadului"710 care începea cu prezentarea a trei citate: ale Sfinților Bernard, Ieronim, Carol Boromeu, toate ilustrând groaza celor care au înțeles ce înseamnă iadul. În demersul său, autorul a demonstrat existența infernului, care era acceptat în forme diverse atât de popoarele barbare, cât și de protestanți, apoi a fost făcută o descriere a acestui loc de suferință
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și cu cei nefericiți) la frică. Trans-cititorul, ca să-l numim așa, se teme de deznodământ și e fericit în cazul când romanul rămâne fără final. În cazul lui Ishiguro, trăim istoria unor clone: nici măcar iubirea dintre ele nu ne domolește groaza. Anii trec, clonele mor la treizeci de ani, după ce li se prelevează și ultimul organ vital (pentru a ne ține pe noi, pe alții ca noi în viață...), și suntem fericiți când eroina decide să nu ne spună tot și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
accepta incursiunile ironice dincolo de Cortina de Fier (Burgess, Huxley, Bradbury, Barnes) într-o dispoziție gânditoare ori tristă, cu greu vor putea să ierte entuziasmul pentru sistemul care i-a strivit. Majoritatea cărților scrise în occident despre Cortina de Fier ascund groaza în spatele ironiei. Cel mai adesea suntem puși în fața unei folosiri hilare a limbii engleze. Bradbury îi bate de departe pe autorii genului. Vorbitorii de engleză în interiorul regimului comunist sunt fie răsfățații autorităților, fie revoltații. Ambele categorii sunt lipsite de practica
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ar fi scris o distopie plasată în vest, decât dacă era vorba de o criză generală a civilizației. Cortina de Fier percepută din ambele direcții este o utopie. Ea poate fi înțeleasă numai de est și transformată în ficțiune de groază de vest. Autorii Desperado și Cortina de Fier Autorii Desperado din est erau fie exilați în vest, fie refugiați în propria țară. Vom numi autori Desperado pe scriitorii buni, întrucât scriitorii slabi, care au făcut compromisuri grave și au făcut
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a descoperi într-un târziu că a pierdut multe chei și nu mai are cu ce intra în spațiul final. Lectura e un exercițiu mnemotehnic. Lanark trece prin multe întâmplări pe care le urmărim cu sufletul la gură (și cu groaza că am putea nimeri în ceea ce parcurge el distopia e apanajul epocii Desperado, starea ei preferată). Când ajungem la pagina finală, un simplu "GOODBYE", cădem pe gânduri. Ce am ratat? Reluăm lectura, recompunem istoria vorbă cu vorbă, dar încheierea nu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a credinței religioase. În Ape and Essence dezumanizarea e mai accentuată. Răsturnarea e un exercițiu al ironiei. La fel face Gray în Lanark. Dacă Brave New World e o imagine calmă, elegantă, surâzătoare, Ape and Essence e un film de groază: radiații, oameni care trăiesc jefuind morminte (fiindcă civilizația a fost uitată și nu poate fi reinventată), împerecheri întâmplătoare o dată pe an, uciderea majorității copiilor nou născuți din cauza deformităților, absența totală a iubirii, credința în Satana. Tehnica lui Huxley este răsturnarea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
detestați simplul amuzament voi aveți ordinea de zi în locul spontaneității. Cumplită uniformizare. O adevărată poliție a minții. De aici la fanatism e un pas. Spaima lui Lessing de fanatism e probabil cea mai mare deschidere a spiritului ei. "Mi-e groază de religie. Mă înfioară înclinația ei criminală", spune ea undeva. Și, în altă parte, " Oamenii ar trebui să gândească înainte să se pună pe urlat lozinci". Toată această groază de fanatism ne readuce în final în ce-o privește pe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e probabil cea mai mare deschidere a spiritului ei. "Mi-e groază de religie. Mă înfioară înclinația ei criminală", spune ea undeva. Și, în altă parte, " Oamenii ar trebui să gândească înainte să se pună pe urlat lozinci". Toată această groază de fanatism ne readuce în final în ce-o privește pe Lessing la nemărturisita rușine de alegerea ei timpurie, de aprobarea comunismului. În cele din urmă romanciera își construiește o teză "proprie", care merită considerată: De la început a fost așa
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de ani. Descrie iubirea cu o plinătate și un echilibru care îl încălzesc pe lector. Bărbatul cumsecade e rostit de o femeie, amintind de Yeats (Ales), dar registrul poetic e cu totul altul. Yeats avea o intensitate disperată și o groază profundă în fața pierderii de orice fel. Mole e calm și ironic. Femeia chicotește și născocește vise fiindcă bărbatului ei îi place să le interpreteze. Fac dragoste, au copii, iar aceștia la rândul lor născocesc și ei vise care să fie
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
zicem așa. Așa că ai dreptate când subliniezi prezența unei cunoașteri a morților în cărțile mele. Student: Cărțile Dvs par foarte lucrate. Scrieți ușor? Înțelesul e printre rânduri, o implorare a frumosului. Vă exprimați cu mare grijă pentru frumos. Folosiți o groază de hiperbole... PA: Nu m-aș fi gândit să exprim ce fac în acest fel, dar cred că ai dreptate. Am început prin a scrie poezie. Am publicat câteva volume de poeme, la început nici n-am scris altceva. Au
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dacă mă iau mai întâi pe mine prin surprindere. Presupun că, afectiv, sunt la fel ca ceilalți, dar nu întru totul, așa că nu știu niciodată exact cum să le fiu pe plac. LV. Lanark are multe în comun cu o groază de cărți: 1984 de Orwell, Minunata lume nouă de Huxley, Divina Commedia lui Dante, Procesul lui Kafka, Sartre (senzația de greață), Wells (zborul liber al imaginației), Swift (v. houyhnms), T.S. Eliot (notele de încheiere). Romanul Desperado se hrănește cu literatură
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și dactilografiez prost. Cu alte cuvinte, ecranul ne va fi un aliat, nu uzurpator. Poezia și informația digitală sunt două lucururi total diferite... Dar îmi place și să-mi citesc cu voce tare poemele, îmi plac festivalurile unde cunoști o groază de scriitori. Ador muzica poeziei, felul cum se interferează viața autorului cu viața poemului la lecturile publice. Așa că sper ca ele să continue multă vreme de aici înainte! LV. Scrii direct în computer poezie, ori ai nevoie să simți creionul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]