6,132 matches
-
hotel»)”. Deși localizarea din versul al doilea pare suficientă („într-un han, departe-”), după lectura acestor definiții se ivește o întrebare: unde anume era „hanul” - la țară sau la oraș? întrucît în poeziile sale Bacovia nu mai folosește nicăieri cuvîntul „han”, dezlegarea întrebării trebuie căutată în proza sa. Două exemple, întîlnite în Impresii de roman, îmi vin în ajutor. Iată-le: „Vor sta (cei ce puseseră la cale apariția unei reviste - n. m.) cîtva timp, aici (în grădina publică - n. m.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
întîlnite în Impresii de roman, îmi vin în ajutor. Iată-le: „Vor sta (cei ce puseseră la cale apariția unei reviste - n. m.) cîtva timp, aici (în grădina publică - n. m.), apoi vor pleca la «Șopron», loc preferat, la un han în ogradă”. Și: „în unele zile, găsea, pe la hanuri, trăsuri de țară...” 2) Acțiunea (dacă se poate vorbi de așa ceva) „romanului” lui Bacovia se petrece în deceniul trei, dar „hanurile” de care e vorba nu-s „la drumul mare”, ci
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Iată-le: „Vor sta (cei ce puseseră la cale apariția unei reviste - n. m.) cîtva timp, aici (în grădina publică - n. m.), apoi vor pleca la «Șopron», loc preferat, la un han în ogradă”. Și: „în unele zile, găsea, pe la hanuri, trăsuri de țară...” 2) Acțiunea (dacă se poate vorbi de așa ceva) „romanului” lui Bacovia se petrece în deceniul trei, dar „hanurile” de care e vorba nu-s „la drumul mare”, ci în oraș. într-o pagină a manuscrisului, acolo unde
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
m.), apoi vor pleca la «Șopron», loc preferat, la un han în ogradă”. Și: „în unele zile, găsea, pe la hanuri, trăsuri de țară...” 2) Acțiunea (dacă se poate vorbi de așa ceva) „romanului” lui Bacovia se petrece în deceniul trei, dar „hanurile” de care e vorba nu-s „la drumul mare”, ci în oraș. într-o pagină a manuscrisului, acolo unde se spune „cinsteau la vreo crîșmă de popas”, Bacovia înlocuiește pe „crîșmă” (loc nu tocmai potrivit pentru niște viitori redactori) cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de care e vorba nu-s „la drumul mare”, ci în oraș. într-o pagină a manuscrisului, acolo unde se spune „cinsteau la vreo crîșmă de popas”, Bacovia înlocuiește pe „crîșmă” (loc nu tocmai potrivit pentru niște viitori redactori) cu „han”. „Crîșmele de popas” erau - se înțelege - pentru cei veniți din alte localități, cel mai adesea cu treburi legate de comerț, de unde și noua lor denumire, care începuse să prindă de „hoteluri comerciale”. Versul al patrulea din „Rar” spune: „Străzile-s
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Versul al patrulea din „Rar” spune: „Străzile-s deșarte”. „Străzile” aparțin prin definiție orașului, sînt „burgheze”, nu satului, care n-avea și, în unele zone, nu are nici azi așa ceva. Orice substituire am face, ea ne arată că, folosind cuvîntul „han”, poetul n-a greșit în nici un fel: „Singur, singur, singur,/într-un (h)otel sau într-o (crîșmă), departe” sună prozaic. Iar „Doarme și hangiul,/Ulițele-s deșarte” sună și mai strîmb. Dacă „hanul” e în oraș (și n-am
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ea ne arată că, folosind cuvîntul „han”, poetul n-a greșit în nici un fel: „Singur, singur, singur,/într-un (h)otel sau într-o (crîșmă), departe” sună prozaic. Iar „Doarme și hangiul,/Ulițele-s deșarte” sună și mai strîmb. Dacă „hanul” e în oraș (și n-am nici o îndoială că așa a fost),3) mai rămîne de precizat ce înseamnă acel „departe” de ce, sau în raport cu ce? Neîndoielnic, acest „departe” din versul „într un han, departe-”. „Departe” este față de casa sa. „Rar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-s deșarte” sună și mai strîmb. Dacă „hanul” e în oraș (și n-am nici o îndoială că așa a fost),3) mai rămîne de precizat ce înseamnă acel „departe” de ce, sau în raport cu ce? Neîndoielnic, acest „departe” din versul „într un han, departe-”. „Departe” este față de casa sa. „Rar” evocă deci o evadare, o „rătăcire”, o escapadă: însă nu spre centru, ci spre margine. O fi fost „hanul cu cerdac” de la marginea tîrgului, de care pomenește Costache Radu, sau unul de pe la gară
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
înseamnă acel „departe” de ce, sau în raport cu ce? Neîndoielnic, acest „departe” din versul „într un han, departe-”. „Departe” este față de casa sa. „Rar” evocă deci o evadare, o „rătăcire”, o escapadă: însă nu spre centru, ci spre margine. O fi fost „hanul cu cerdac” de la marginea tîrgului, de care pomenește Costache Radu, sau unul de pe la gară, asta n-am cum să știu. „Tu ai murit...” Una din greșelile ce se fac în legătură cu Bacovia e judecarea lui exclusiv după descrierile în care e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dezordine pe tejghea; toate odăile hotelului murdare: praf pe pereți și (pereți) plini cu păianjeni, toate cearșafurle și fețele de perni murdare, pe sub pături nemăturat și diferite resturi de mîncăruri, urină prin oalele de noapte”10). în crîșmele și hotelurile/hanurile din cartiere mizeria era și mai groasă. De altminteri, în acel moment, ea era, cu excepția a mici porțiuni din centru, o caracteristică a întregului Bacău. Ca să îndrepte lucrurile, „în interesul higienei”, Primăria emite nu o dată „Ordonanțe”, amenințîndu-i pe recalcitranți cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Tremur, tremur, tremur” sau „Singur, singur, singur” vibrează atît de dureros, încît dau, realmente, frisoane!1) Tot în lectura acestei poezii poate fi remarcată și o variantă (să fie la mijloc doar o lecțiune precipitată?) la versul 2: într-un han, de Paște pentru într-un han, departe -. în fine, e de reținut că versul 12 din Poemă finală apare aci: „E timpul... toți nervii te vor”, ca în Opere (1944)(volumul din care citea), și nu mă dor, cum e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
singur” vibrează atît de dureros, încît dau, realmente, frisoane!1) Tot în lectura acestei poezii poate fi remarcată și o variantă (să fie la mijloc doar o lecțiune precipitată?) la versul 2: într-un han, de Paște pentru într-un han, departe -. în fine, e de reținut că versul 12 din Poemă finală apare aci: „E timpul... toți nervii te vor”, ca în Opere (1944)(volumul din care citea), și nu mă dor, cum e în edițiile curente. Un cuvînt și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ioan Nicolau, „Problema abatorului comunal”, în „Bacăul”, 13, nr. 685, 19 noiembrie 1934, p. 1). O fugă de acasă 1. Opere, p. 25. 2. Ibidem, p. 382, 384. 3. Deloc surprinzător, în Bacău, probabil și-n alte părți, denumirea de ,,han” s-a păstrat (limbajul are inerțiile lui) și în deceniul al patrulea, dovadă această frază extrasă dintr-un reportaj: ,,Grupul de țărăniști însă (ca să scape de atacul național creștinilor - n. m.) au (sic!) tras focuri de armă și s-au
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
limbajul are inerțiile lui) și în deceniul al patrulea, dovadă această frază extrasă dintr-un reportaj: ,,Grupul de țărăniști însă (ca să scape de atacul național creștinilor - n. m.) au (sic!) tras focuri de armă și s-au (!) retras în curtea hanului Leon Klein sub o ploaie de bolovani din partea grupului advers”. (,,Tulburările de Duminica trecută”, în ,,Bacăul”, 15, nr. 752, 2 martie 1936, p. 1). „Tu ai murit...” 1. Textul a fost publicat în ,,Cele trei Crișuri”, nr. 7, 1924, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Sărut mînile dumneavoastre, milostive stăpîne, cucoane Constandine" și, la toate, cu încheierea: "Al. dumv. pre plecat și supus slugă, Eminovici, căminar"8. Dar el era stăpînit de ambiții ascunse. Cei cățărați pe scara socială se lăudau cu moșii, case, dughene, hanuri; unii aveau și biserică, iar Eminovici, deocamdată, nu avea nimic. Însă, pentru că fără acestea el nu se putea urca, a început să și le procure. Deși era administrator la Dumbrăveni, la 2 iunie 1842, prin soția sa Raluca a cumpărat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
criticul se amuza pe seama tuturor regulilor moderne ale sacrosantei descrieri, constatînd absența descrierii fizice din romanul abatelui Prevost; îi ironiza pe romancierii naturaliști care, dacă ar fi fost în locul acestuia, nu s-ar fi dat în lături de la a "descrie hanul, bucătăria (...) acel du-te-vino al slugilor, vesela și camera" și de a împăna povestirea cu fraze precum "era o căldură din acelea exasperante și înăbușitoare cum sînt în serile de vară (...) urca pînă la noi o mireasmă de plante de grădină
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
s-au căsătorit clandestin și când mama ei apare intempestiv în ascunzătoarea însurățeilor, aceștia fac tot posibilul ca soacra să nu își identifice ginerele. Farsa ce se creează nu face însă decât să îi acopere pe necurajoși de ridicul. „Gengis Han”, cum o numește Sică pe mama Mihaelei, le știe taina, îi fusese dezvăluită de găzduitorul idilei lor. În final, totul se sfârșește, desigur, cu bine. În Călătorie în doi îndrăgostiții, separați o vreme, se reîntâlnesc întâmplător la mare și „filosofează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL NARATIV Testul nr. 31 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Într-o toamnă aurie am auzit multe povești la Hanul Ancuței. Dar asta s-a întâmplat într-o depărtată vreme, demult, în anul când au căzut de Sânt Ilie ploi năprasnice și spuneau oamenii că ar fi văzut balaur negru în nouri, deasupra puhoaielor Moldovei [...] - Pe vremea aceea, tot în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
oameni care acuma-s oale și ulcele; și-n jurul nostru umbla Ancuța cealaltă, mama acesteia, care și ea s-a dus într-o lume mai puțin veselă, în vremea aceea stam eu năcăjit foarte, într-o zi, în ușa hanului, cu oala în mâna stângă și cu frâul iepei în dreapta... Și Ancuța cealaltă ședea ca și asta, tot în locul acela, rezemată de ușorul ușii, și asculta ce spuneam eu... Ce voi fi spus atunci nu știu - au fost vorbe
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
susținute de teoreticieni precum N.J.G. Pounds, Richard Bernheimer și William Anderson 51, cavalerul ar fi descendentul Omului Verde din folclorul celtic, care a supraviețuit în diferite manifestări populare, în heraldică, dar și în nume proprii (cum ar fi denumirile unor hanuri sau cârciumi). Personaj paradoxal, Omul Verde a fost imaginat ca o combinație de bine și rău, de înțelepciune și prostie, de curaj și lașitate, de adevăr și înșelăciune. Reprezentările au variat de la imaginea unui om cu pielea verde la un
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
niște asupritori fără inimă. Leslie Stephen descrie foarte detaliat locurile și oamenii, ca urmare a unei lungi și obositoare călătorii pe drumuri proaste, călare sau în căruțele cu fân ale țăranilor, sau chiar pe jos, cu nopți chinuitoare petrecute în hanuri murdare în care colcăiau păduchii și ploșnițele 85. Asemenea acestor ziariști, Stoker se referă la Transilvania ca la un pământ îndepărtat, exotic, în totală opoziție cu Occidentul civilizat. După cum observă Jonathan Harker la începutul romanului Dracula, odată ce ai părăsit Vestul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de eu narator (narator autodiegetic) și rolul de actant (protagonist implicat în evenimentele relatate, cum este Ștefan Gheorghidiu, eroul lui Camil Petrescu). Naratorul martor joacă rolul eului narator și rol de observator al lumii narate (Ienache Coropcarul, narează la sadovenianul Han (al) Ancuței întâmplări în centrul cărora este plasat Toderiță Catană). Naratorul mesager îndeplinește numai rolul de transmițător al unei întâmplări „auzite“. Se proiectează în plan secund, ca eu narator (lița Salomia, în Hanu Ancuței). 3.2.3. Perspectiva narativă Perspectiva
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unui prolog, punând în opo ziție două concepții existențiale, două filozofii de viață (a mamei Anei și a lui Ghiță), sugerând un conflict între generații. Acest conflict rămâne însă latent, fiindcă mama Anei va accepta decizia tinerilor de a arenda hanul, tocmai pentru că ea optează pentru valorile familiei, nu pentru valori materiale. - Epilogul urmează deznodământului și prezintă succint evoluția în timp a personajelor sau ultimele consecințe ale acțiunii. Epilogul poate avea și un caracter gnomic, formulând o aserțiune morală, ca în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ipostază în alta, dinspre omul moral spre cel imoral. Când liniștea familiei sale este tulburată de apariția lui Lică Sămădăul, Ghiță încearcă să i se împotrivească ferm și demn. Numai că prima eroare - aceea de a nu renunța la arenda hanului când înțelege că nu poate rămâne acolo împotriva voinței lui Lică - declanșează situația de criză. Tentativa eșuată de a se împotrivi lui Lică e urmată de alunecarea treptată sub influența sămădăului, de acceptarea compromisului moral. Între cei doi bărbați se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
plăti cu viața abaterea de la norma etică. Ghiță își ucide soția și este, la rândul lui, ucis de Răuț, din porunca lui Lică. Orgolios până la capăt, sămădăul nu se dă prins și alege sinuciderea, izbinduse cu capul de un stejar. Hanul, locul așezat simbolic la hotarul dintre Bine și Rău, este purificat prin foc. Imaginea oaselor albe ieșind pe ici pe colo din cenușa groasă devine simbol al ideii că nimeni nu e mai presus de legea morală și că încălcarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]