6,525 matches
-
stagiar. Își ia licență în filosofie și litere, termină și Conservatorul, la clasa lui Mihai Codreanu. Actor timp de patru decenii, este și titular al Catedrei de psihologie și estetică teatrală la Conservator (1921-1926), mai tarziu director al Teatrului Național ieșean (1937-1939) și secretar literar (1954-1960), decorat în 1957 cu Ordinul Muncii clasa a III-a. Se numără printre inițiatorii Societății Autorilor Dramatici Români. Începe să publice versuri, schițe literare și articole în revistă „Curierul liceului” din Ploiești,iar în 1912-1913
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
Adrian Păscu), Moșnenii (1927) și Ion Creangă (1938, în revistă „Teatru”, în colaborare cu Adrian Păscu). Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Zburătorul”, „Azi”, „Tot”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Dimineață”, „Adevărul”, „Rampă”, „Tribuna” (Sibiu), „Icoane maramureșene” (Arad), „Însemnări ieșene”, „Opinia”, „Iașul literar”, „Flacăra Iașului”, „Teatrul”, „Luceafărul”, „Nistru”, „Moldova socialistă” (Chișinău). A mai semnat cu pseudonimele Sandu Țel, Tudor Zăganu. Inegale, scrierile lui Ț. au relevanță mai cu seamă când este vorba despre proza. Astfel, românul Turnuri în apă, radiografie
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
Flacăra Iașului”, „Teatrul”, „Luceafărul”, „Nistru”, „Moldova socialistă” (Chișinău). A mai semnat cu pseudonimele Sandu Țel, Tudor Zăganu. Inegale, scrierile lui Ț. au relevanță mai cu seamă când este vorba despre proza. Astfel, românul Turnuri în apă, radiografie a mediului boem ieșean al anului 1918, evocă nostalgic o lume apusa, căreia i se surprinde culoarea inalienabila, oferindu-se totodată și un document cu privire la imaginea orașului distrus de război. Prin intermediul protagonistului, Gabriel Donici, tânăr pictor de talent, Ț. se apropie de dramă creatorului
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
locuitorii, sfidând moartea ce bântuise în vreme de război, trăiesc tumultuos, cu frenezie, bucurându-se de fiecare clipă. De aceea, cârciumile orașului, cu meniuri opulente și vinuri aducătoare de bună dispoziție, devin emblematice pentru cronică orașului: „Câteva firme de cârciumi ieșene merită gloria de a intra în istorie: «La Bolta-Rece», « La Raiul lui Adam», «La Lupu Fleica», «La Șapte Pulpe», «La Picior de Paris», «La Iancușor», «La Trei Sarmale», «La Viață Lungă», «Parcul Vânătorilor», «Mânaș Cantar», «Simon Pașcanul»; unele dispărute, altele
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
și-a definit personalitatea, Ț. elogiază grandoarea, dar înregistrează și semnele vremelniciei, care pecetluiesc „cetatea” și locuitorii săi. În periodice i-au rămas traduceri din Molière, Pirandello, Racine ș.a., iar în manuscrise se păstrează crochiuri evocatoare ale unor personalități culturale ieșene. SCRIERI: Lacrimi de copii, Ploiești, 1912; Când ies pâraiele... din matcă, Crefeld, 1918; Au înflorit castanii, Iași, 1924; Cuiburi sfărâmate (în colaborare cu Adrian Păscu), Iași, 1924; Casă cu muscate albe, Iași, 1925; Poveștile lui Hinu Ion, București, 1925; Craiul
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
albe”, „Năzuința românească”, 1925, 3; G.M. Zamfirescu, „Porunca inimii”, „România literară”, 1933, 75; Perpessicius, Opere, ÎI, 303-306, VI, 141-143, VII, 86, 253-255; Șerban Cioculescu, „Drumul dragostei”, RFR, 1934, 1; G. Călinescu, „Drumul dragostei”, ĂLA, 1934, 727; C. Săteanu, Românul bohemei ieșene, ADV, 1936, 15 947; Ovidiu Papadima, „Turnuri în apă”, G, 1936, 2; Călinescu, Ulysse, 369-371; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 215-216; Ovidiu Papadima, „O fată singură”, G, 1938, 1; Anestin, Schița, 118; G.D. Loghin, „Legiunea de onoare”, IIȘ, 1940, 8
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
8; Leon, Umbre, ÎI, 171-174; Grigore Ilisei, Cu George Lesnea prin veac, București, 1977, 97-102; Maftei, Personalități, III, 321-322; Valentin Chifor, Scriitori uitați: Sandu Teleajen, F, 1991, 6; Sandu Teleajen, DRI, V, 210-221; Dicț. scriit. rom., IV, 523-525; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 408-409. O.I.
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
O, 2000, 3; Doris Mironescu, Coborârea extratereștrilor, „Timpul”, 2000, 3; Daniel Cristea-Enache, Un erou al timpului nostru, ALA, 2002, 645; Ovidiu Nimigean, Tristețea metafizică a saltimbacului,„Monitorul”, 2002, 93; Șerban Axinte, Lumea din nasul clovnului, „Contrafort”, 2002, 9-10; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 411-412; Șerban Foarță, Circul nostru vă prezintă două puncte, RL, 2003, 35; Marius Chivu, Terapia prin sinucidere¸ „22”, 2003, 705; C. Rogozanu, Sinuciderea, un mod de viață, „Evenimentul zilei”, 2003, 3563. Ș. A.
TEODOROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
Jurnalul” (1939-1940), „Jurnalul de dimineață” (1944). A crezut cu sinceritate în adevărata democrație, detașându-se, răspicat, în publicistica lui, de comunism. Scrie, de asemenea, la „Excelsior”, „La zid”, „Progresul social”, „Herald”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Linia dreaptă”, „Floarea de foc”, „Însemnări ieșene”, „Lumea românească”, „Radio azi”, „Liberalul”, „Gazeta literară”, „Presa noastră”, „Ramuri”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Viața studențească” ș. a. A mai semnat A. Braniște, T. Lăstun, Rivarol. În intervalul 1922-1926 a fost secretar al Editurii Cultura Națională, iar în 1926-1928 este deputat, ales
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
fără a insista. Împreună cu Adrian Maniu semnează feeria în versuri Rodia de aur („Viața românească”, 1920), reprezentată la Teatrul Național din Iași, iar mai târziu la București și Craiova. Comedia într-un act V-a venit numirea, jucată la Naționalul ieșean în 1922, dar scoasă de pe afiș din cauza unui incident extraliterar, indica dezinvoltură în mânuirea procedeelor farsei și vervă. „Cronica gastronomică”, „Însemnări pe șervet”, „Gastronomice”, presărate de-a lungul timpului în reviste literare și de tip magazin rămân, dincolo de performanțele lor
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
respect frățesc pe cei care aparțin altor orizonturi spirituale. Iar dacă lectura cărții nu va fi una prea dificilă, înseamnă că efortul nostru n-a fost zadarnic. Ne exprimăm pe această cale întreaga noastră gratitudine față de doi Magiștri ai Universității ieșene, părintele profesor Nicolae Achimescu și profesorul Costică Marin, care au sădit și cultivat în noi interesul pentru India. Fără harul pe care ni l-au transmis această carte n-ar fi putut fi dusă la bun sfârșit. Emil Vacariu I.
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Tudor Arghezi, la Iași, revista Însemnări literare. În decembrie, revista își anunță încetarea apariției: Viața românească își pornește iar munca pentru cultură și folos. Noi, cei de la Însemnări literare, reintrăm în curentul ei cu modestele noastre mijloace. În editura revistei ieșene publică volumul de nuvele Umbre și broșura În amintirea lui Creangă, iar la Editura Luceafărul, volumul Priveghiuri. Devine membru al Academiei Române în 1921. * În anul 1926 reprezintă Societatea Scriitorilor Români, împreună cu Liviu Rebreanu, la Congresul de la Berlin. * În 1928 publica
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
aparținând perioadei de maturitate a scriitorului, fiind un volum de 9 povestiri, o imbinatie ideala a genului epic și liric. * În anul 1936 Mihail Sadoveanu, George, Mihai Codreanu și Grigore T. Popa scot, începând cu luna ianuarie, revista lunară Însemnări ieșene. La moartea lui Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu va evoca cu cuvinte elogioase personalitatea criticului de la revista Viața românească. * După anul 1947, scrisul său virează spre ideologia noului regim comunist, publicând opere afiliate curentului sovietic al realismului socialist, celebre fiind romanul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
democrat.27 Dar nu toți liberalii moldoveni erau fracționiști. Mai erau și bucureștiul în 1871 71 27. „Fracțiunea liberă (și nu liberală) și independentă din Iași“ se formase în ultimii ani ai domniei lui Al.I. Cuza, în mediul universitar ieșean, sub influența ideilor democratice și republicane ale lui Simion Bărnuțiu, unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848 din Transilvania; el a fost profesor la Facultatea de Drept din Iași din 1856 și până în apropierea morții, întâmplată în 1864. Nicolae Ionescu, principalul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Transilvania; el a fost profesor la Facultatea de Drept din Iași din 1856 și până în apropierea morții, întâmplată în 1864. Nicolae Ionescu, principalul exponent al acestei grupări liberale, era fratele cunoscutului agronom Ion Ionescu de la Brad. Printre membrii grupării liberale ieșene s-a numărat și Ion Creangă. liberali de nuanța lui Mihail Kogălniceanu. Kogălniceanu însă nu mai avea partid, ci, odată cu detronarea lui Cuza, kogălnicenismul pierise. Pe frac ționiști conservatorii din București, adică „albii“, îi numeau: „roșiii din Moldova“. Fruntașii celor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de a se curăți limba de influența de demult a slavonismului; dar Heliade mersese prea departe. Exagerația a omorât heliadismul. Lupta împotriva Junimii de la Iași avea același motiv. Hasdeu, ca și toți cei cari se puneau de-a curmezișul școalei ieșene, luptau împotriva reîntoarcerii la un arhaism pe care ei îl socoteau exagerat dintr-o parte și contrar atât geniului limbii, cât și marilor interese politice ale neamului, din altă parte.45 Când am venit în București era la ordinea zilei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Noua Direcție 47 inaugurată - risum teneatis 48 - de domnii Bodnărescu, Eminescu, Iacob Negruzzi și tutti quanti. bucureștiul în 1871 87 45. Acuzațiile nedrepte pe care Hasdeu le aducea în anii 1870 Junimii se refereau la așa-zisul cosmopolitism al societății ieșene și la insuficienta prețuire de către aceasta a istoriei și culturii naționale, acuzații izvorâte și din resentimentele pe care el le nutrea lui Titu Maiorescu, cu care intrase în conflict în anii tinereții sale ieșene. Explicațiile și aprecierile lui Bacalbașa sunt
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la așa-zisul cosmopolitism al societății ieșene și la insuficienta prețuire de către aceasta a istoriei și culturii naționale, acuzații izvorâte și din resentimentele pe care el le nutrea lui Titu Maiorescu, cu care intrase în conflict în anii tinereții sale ieșene. Explicațiile și aprecierile lui Bacalbașa sunt naive și confuze. 46. Pe Maiorescu îl chema numai Titu: adăogirea „Liviu“ era o răutate a lui Hasdeu (n. a.). Informație greșită a lui Bacalbașa; pe Maiorescu îl chema Titu Liviu, dar iscălea consecvent Titu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
revista Familia, Budapesta, an. VII, nr. 31, 1/13 august 1871, p. 368; Bacalbașa l-a reprodus din: TRC., an. IX, nr. 932, 12/24 august 1871, p. 3. Maiorescu a răspuns, desolidarizându-se - nu foarte elegant - de redacția revistei ieșene pe care totuși o patrona („Nici Societatea Junimea, în genere, nici subscrisul, în special, nu au nici un amestec la redacția Convorbirilor. Atât meritul cât și responsabilitatea acestei întreprinderi privesc exclusiv pe d. Iacob Negruzzi“ - „În contra unei copilării“, Convorbiri literare, an
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și B.P. Hasdeu, Opere, vol. I, ediție îngrijită de Stancu Ilin, Ed. Minerva, București, 1986, pp. 467-469. 52. Bacalbașa își aduce aminte aici vag de a doua farsă a lui Hasdeu la adresa Convorbirilor literare, din februarie 1876. Hasdeu trimisese revistei ieșene, sub pseudonimul străveziu P.A. Calescu (=Păcălescu) o poezie intitulată La noi, în care, la constatarea din primul vers „La noi e putred mărul“ se răspundea prin acrostih: La Convorbiri literare. Iacob Negruzzi, redactorul responsabil al revistei, înainte de a trimite poezia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la București între anii 1873 și 1876, sub conducerea unui grup de literați și publiciști: P. Grădișteanu, V.A. Urechia, Anghel Demetriescu, D.Aug. Laurian, Șt.C. Michăilescu. A intrat în polemică violentă cu Convorbiri literare, mai ales după apariția în revista ieșeană a articolului lui Titu Maiorescu, Beția de cuvinte în „Revista contimporană“. Studiu de patologie literară (1 mai 1873), cei de la Revista contimporană afirmau principiile „școalei de la București“, animată de neobositul B.P. Hasdeu. Toți scriitorii citați de Bacalbașa au colaborat, mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și ale comunei. Presa va lupta pentru realizarea lor. Presa va combate asemenea noua împărțire teritorială a României. bucureștiul în 1871 185 358. Atac la adresa conservatorilor, știindu-se că mulți dintre fruntașii acestora (inclusiv junimiștii) erau membri ai lojii masonice ieșene „L’Étoile de Roumanie“, înființată la sfârșitul anului 1865 și condusă de George Suțu. Din 1863 funcționa la București loja „Les Sages d’Héliopolis“, din care făceau parte I. Strat, I.A. Cantacuzino, Pantazi Ghica ș.a. (Dan Berindei, Les antécédentes
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
funcționa Congresul, se ivește un incident care face senzație și agită presa. Ministrul de Externe Gheorghe Costa-Foru rostește în Senat câteva cuvinte care jicnesc pe ziariști. 188 bucureștii de altădată liberale: Românul, Telegraful, propunerea concretă venind însă din partea oficiosului „fracționiștilor“ ieșeni (fondat la 6/18 iunie 1871), Uniunea liberală, al cărui redactor era A.D. Holban; în numărul din 12/24 august 1871 bisăptămânalul ieșean - aflat sub influența unuia dintre fruntașii „fracțiunii libere și independente“, Gh. Mârzescu - se adresa confraților bucureșteni precum și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
jicnesc pe ziariști. 188 bucureștii de altădată liberale: Românul, Telegraful, propunerea concretă venind însă din partea oficiosului „fracționiștilor“ ieșeni (fondat la 6/18 iunie 1871), Uniunea liberală, al cărui redactor era A.D. Holban; în numărul din 12/24 august 1871 bisăptămânalul ieșean - aflat sub influența unuia dintre fruntașii „fracțiunii libere și independente“, Gh. Mârzescu - se adresa confraților bucureșteni precum și publicațiilor din întreaga țară în vederea convocării unui „congres“ al presei române „pe tărâmul naționalității“, precizând: „Situațiunea este prea gravă pentru ca să poată fi salvată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să se unească cu celelalte trei puteri.18 anul 1874 231 lui Eminescu - pe care l-a urât și calomniat - D. Petrino a fost colaborator al Convorbirilor literare pentru ca după aceea să se manifeste ca un violent antijunimist în publicația ieșeană Apărătorul legii (1876). Printre tinerii liberali bucureșteni el ar fi putut să dobândească o oarecare popularitate prin versurile sau traducerile trimise de el revistelor din Capitală: Revista contimporană (1874), Revista junimii (1875), inițiată de un grup de elevi (Paul Scorțeanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]